StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Management bun inseamna oameni de CALITATE
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » managementul proiectelor
Trimite articolul prin email Managementul timpului : Managementul proiectelor Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Managementul timpului



MANAGEMENTUL TIMPULUI


1. Importanta si componentele managementului timpului

Managementul timpului include ansamblul proceselor necesare a fi desfasurate in vederea asigurarii realizarii proiectului conform termenelor de executie prevazute prin contract.

Importanta realizarii obiectivului managementului timpului este data de efectul direct pe care esecurile in acest domeniu le au asupra costurilor si credibilitatii contractantului. De regula, depasirile termenului de executie, imputabile constructorului, sunt amendate prin penalizari reprezentand un anumit procent (0,5 - 10% din valoarea lucrarii) sau o suma fixa pentru fiecare zi de intarziere. Pentru beneficiar (investitor) intarzierile inseamna amanari ale punerii in functiune ale p 959g66j roiectului, cresterea riscurilor de piata asociate proiectului, intarzieri in recuperarea investitiei, deci pierderi financiare extrem de importante. In concluzie, depasirea termenului de executie poate face ca un proiect considerat initial profitabil sa se transforme intrunul neprofitabil.




Managementul timpului cuprinde urmatoarele procese:

Definirea activitatilor proiectului si stabilirea succesiunii lor, a conditionarilor tehnologice si organizatorice ale acestora;

Estimarea duratelor activitatilor, care poate fi realizata determinist sau probabilist;

Realizarea programului de executie a proiectului

Monitorizarea si actualizarea programului pe masura executarii lui, care include masurarea si raportarea progresului in executarea programului si utilizarea resurselor, adoptarea de actiuni de corectie, actualizarea si ajustarea programului.


2. Definirea activitatilor proiectului si stabilirea succesiunii lor

Definirea activitatilor necesare pentru realizarea proiectului presupune identificarea si documentarea activitatilor specifice care vizeaza realizarea elementelor identificate in cadrul descompunerii orientate pe scop a proiectului (organigrama sarcinilor). Definirea activitatilor si stabilirea succesiunii lor este realizata de catre ingineri, proiectant si membrii echipei de proiect, stabilindu-se atat conditionarile intre activitati care tin de natura lucrarii executate (tehnologice), cat si cele care tin de organizare sau factori externi (de exemplu, furnizori sau laboratoare de expertiza tehnica si testari).

Instrumentele care pot fi utilizate pentru stabilirea succesiunii activitatilor sunt:

1. Graficul retea cu activitatile reprezentate in nodurile retelei (metoda diagramei relatiilor de precedenta, metoda potentialelor METRA). Aceasta metoda utilizeaza nodurile unui grafic retea pentru reprezentarea activitatilor si sageti pentru a pune in evidenta conexiunile (dependentele) dintre acestea (vezi figura 16).








Figura 16. Graficul retea cu activitatile reprezentate in nodurile retelei

In acest grafic pot fi identificate patru tipuri de relatii de precedenta:

Sfarsit – inceput: activitatea anterioara trebuie sa se termine inainte de a incepe activitatea urmatoare - este cel mai des intalnita;

Sfarsit – sfarsit: activitatea anterioara trebuie sa se termine inainte de a se termina activitatea urmatoare;

Inceput – inceput: activitatea anterioara trebuie sa inceapa inainte de a incepe activitatea urmatoare;

Inceput – sfarsit: activitatea anterioara trebuie sa inceapa inainte de a se termina activitatea urmatoare;


2. Graficul retea cu activitatile reprezentate pe sageti. Aceasta metoda de construire a graficului retea utilizeaza sagetile pentru a reprezenta activitatile si conectarea lor in nodurile retelei pentru a pune in evidenta relatiile de precedenta. Aceasta metoda utilizeaza doar relatiile de precedenta de tip sfarsit – inceput si poate necesita utilizarea unor activitati fictive (care nu consuma resurse ci doar timp) pentru a defini corect toate relatiile logice intre activitati (vezi figura 17).







Figura 17. Graficul retea cu activitatile reprezentate pe sageti

3. Metoda diagramelor conditionale. Astfel de metode sunt GERT (Graphical Evaluation and Review Technique) si modelele sistemelor dinamice care permit reprezentarea unor activitati nonsecventiale (cicluri) cum ar fi un test care trebuie efectuat de mai multe ori, si a ramurilor de activitati conditionale, cum ar fi realizarea unei actualizari a proiectului numai in cazul in care in urma unei inspectii au fost detectate erori. Primele doua metode prezentate nu permit reprezentarea ciclurilor sau a ramurilor conditionale.


4. Graficele standardizate. Pot fi utilizate pentru a accelera pregatirea graficelor proiectului. Ele pot include proiecte intregi sau doar portiuni dintr-un proiect (numite subgrafuri). Subgrafurile sunt utile in cazul in care un proiect cuprinde elemente identice sau aproape identice, cum ar fi etajele unei cladiri de birouri, de exemplu.


3. Estimarea duratelor activitatilor proiectului


Estimarea duratelor activitatilor proiectului se poate face pe baza evaluarilor expertilor, pe baza analogiei cu proiecte si activitati similare sau pe baza unor simulari cu ajutorul calculatorului luand in considerare diferite seturi de ipoteze privind factorii care ar putea influenta durata activitatilor.

In esenta exista doua modalitati de calcul a duratelor activitatilor: metoda determinista si metoda probabilista.

1. Metoda determinista stabileste durata activitatilor pe baza normelor de timp sau a normelor de productie in functie de cantitatea de lucrare, numarul de muncitori din formatia de lucru si a indicelui preliminat de indeplinire a normei:


di (Qi x Nti) / (mi x n x pi)


unde:    di durata activitatii i exprimata in numar schimburi;

Qi cantitatea de lucrare corespunzatoare activitatii i;

Nti norma de timp corespunzatoare activitatii i;

mi numarul de muncitori din formatia de lucru;

n numarul de ore pe schimb;

pi indicele preliminat de indeplinire a normei.

Este necesar ca durata activitatilor sa fie exprimata in numar intreg de zile sau schimburi, deoarece nu este recomandata trecerea formatiei de lucru de pe un sector pe altul in timpul unui schimb de lucru. Valoarea indicelui de indeplinire a normei este bine sa fie cuprinsa intre 0,9 – 1,2.

Pentru calculul duratelor activitatilor trebuie parcurse urmatoarele etape :

Stabilirea activitatilor care se vor executa in vederea realizarii lucrarii;

Stabilirea articolelor de indicator de norme din antemasuratoare, corespunzatoare activitatilor;

Stabilirea sectoarelor de lucru;

Determinarea cantitatilor de lucrari corespunzatoare fiecarui articol de indicator de norme pe fiecare sector in parte;

Determinarea factorului (utilajului) conducator in desfasurarea activitatilor;

Stabilirea numarului de muncitori sau utilaje ce compun formatia minima de lucru;

Calculul duratei normate a activitatilor, considerand un indice de indeplinire a normei egal cu 1;

Stabilirea duratei impuse a activitatilor;

Calculul indicelui de indeplinire a normei ca raport intre durata normata si durata impusa.

Metoda determinista de calcul este asociata cu metoda de programare a activitatilor numita Metoda drumului critic CPM (Critical Path Method).

2. Metoda probabilista permite calcularea unei durate medii a activitatilor, tinand seama de probabilitatea influentei factorilor perturbatori. In vederea determinarii duratei probabile se face o estimare a:

Duratei optimiste (a) care este durata minima de executie a activitatii in cel mai favorabil complex de imprejurari.

Duratei pesimiste (b) care este durata maxima de executie a activitatii in conditiile cele mai defavorabile ale factorilor perturbatori.

Duratei probabile (m) care reprezinta durata cu cea mai mare sansa de realizare in conditii normale.

Durata medie (d) se calculeaza cu ajutorul formulei:

d (a + 4m + b) / 6.

Metoda probabilista de calcul este asociata cu metoda de programare a activitatilor numita Tehnica de Evaluare si Actualizare a Programului PERT (Program Evaluation and Review Technique).


4. Realizarea programului de executie a proiectului


Programarea executiei proiectului include reprezentarea grafica a programului, calculul termenelor de incepere si terminare ale fazelor si activitatilor, precum si al rezervelor de timp, stabilirea duratei totale de executie si determinarea activitatilor critice, alocarea resurselor, nivelarea folosirii resurselor, optimizarea duratei de executie, realizarea de grafice comasate sau detaliate pentru fiecare activitate (lucrare, stadiu fizic) in functie de nivelul ierarhic sau de executie care urmeaza sa utilizeze programul.

Dupa determinarea duratei de executie prin analiza drumului critic se compara aceasta cu durata de realizare impusa prin contract. Daca lungimea drumului critic este mai mare decat durata de executie stabilita prin contract, se reia algoritmul de programare pornindu-se de la reanalizarea activitatilor situate pe drumul critic. Operatiunea se repeta pana cand durata programata devine mai mica sau egala cu durata contractuala.

Programarea executiei lucrarilor trebuie sa ia in considerare resursele disponibile pe parcursul realizarii proiectului, programul de lucru (daca se lucreaza 5 sau 6 zile pe saptamana, 8 –10 sau 12 ore pe zi), constrangerile legate de intervalele de aprovizionare cu anumite materiale si echipamente, de termenele de executie ale unor parti din proiect sau de finalizare a acestuia.

Cele mai utilizate metode de programare a executarii proiectelor sunt:

1. Graficul Gantt - prezinta activitatile sub forma de bare prezentand esalonarea calendaristica a acestora, fara a evidentia legaturile de succesiune dintre ele (vezi figura 18). Acest instrument de programare poate fi utilizat cu succes pentru un numar redus de activitati (30 -40): de exemplu pentru realizarea graficelor de esalonare a investitiilor - activitatile fiind exprimate in termeni financiari, sau pentru o programare la nivel de macroactivitati cum este programarea executiei unor obiecte in cadrul obiectivului de investitii.


Nr. crt.

Denumirea activitatii

Esalonarea calendaristica - luni



Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Nov

Dec

Ian

Curatire teren













Sapatura pamant













Fundatii













Turnare beton













Zidarie caramida















Izolatii














Figura 18. Graficul Gantt

Acest grafic calendaristic poate fi imbunatatit prin evidentierea (cu linie punctata, de exemplu) a rezervelor libere sau totale de timp ale activitatilor necritice.


2. Metoda drumului critic (CPM) - calculeaza cate o singura data de incepere si terminare, minima (cel mai devreme) si maxima (cel mai tarziu) pentru fiecare activitate pe baza unei logici secventiale a  activitatilor in cadrul retelei, carora li se ataseaza durate stabilite in mod determinist. Aceasta metoda a fost elaborata in 1957 si utilizata in SUA pentru programarea lucrarilor de constructii din industria chimica. Accentul in cadrul acestei metode se pune pe determinarea rezervelor de timp, pentru a determina care sunt activitatile cu cea mai redusa flexibilitate din punctul de vedere al programarii. Astfel, se determina rezervele totale de timp (timpul maxim cu care se poate intarzia o activitate fara a depasi drumul critic), rezervele libere de timp (timpul cu care se poate intarzia o activitate astfel incat sa nu conduca la intarzierea termenului minim de incepere al activitatilor urmatoare). Activitatile care au rezerva totala de timp nula sunt numite activitati critice, iar inlantuirea lor formeaza unul sau mai multe drumuri critice. Drumul in graficul retea este o succesiune de arce orientate intre nodul initial si cel final. Lungimea unui drum este data de suma duratelor arcelor care il definesc. Drumul critic este drumul cu lungimea cea mai mare intre nodul initial si cel final, el reprezentand durata minima posibila de executare a intregului proiect.


3. Metoda grafica de evaluare si actualizare a programului GERT (Graphical Evaluation and review Technique) - permite tratarea probabilista atat a logicii retelei cat si a duratelor activitatilor (unele activitati s-ar putea sa nu se realizeze deloc, altele se vor realiza doar partial, iar altele vor fi efectuate in mod repetitiv).


4. Tehnica de evaluare si actualizare a programului PERT (Program Evaluation and Review Technique) - creata in 1958, utilizeaza o logica secventiala a activitatilor in cadrul retelei, carora li se atribuie durate stabilite in mod probabilist. PERT a fost initial creat pentru a corespunde necesitatilor “epocii tehnologiei vaste”, unde tehnicile elaborate de Taylor si Gantt erau inaplicabile. Oficiul Proiectelor Speciale al Marinei americane, preocupat de directiile de executare a unor mari programe de devoltare militara, a introdus PERT in sistemul sau de mijloace de lupta “Steaua polara”, dupa ce tehnica fusese perfectionata cu ajutorul firmei de consulting managerial “Booz, Allen & Hamilton”.


Text Box:              F E E D B A C K










































Programele de executie a proiectului prezinta pentru fiecare activitate cel putin datele planificate de incepere si terminare ale acestora si pot imbraca o multitudine de forme.

a. tabelara

b. grafic retea cu activitatile reprezentate pe sageti

c. grafic retea cu activitatile reprezentate in nodurile retelei

d. grafic retea calendaristic

e. grafic calendaristic al reperelor importante in executarea proiectului

Pentru exemplificare, sa consideram activitatile necesare pentru executarea lucrarilor aferente instalarii unei baraci din elemente prefabricate, necesara pe un santier:

Cod activitate

Denumirea activitatii

Durata (zile)


Sapaturi in spatii largi



Comanda prefabricate beton



Comanda confectii metalice



Sapaturi in spatii inguste



Transport rutier al pamantului la 5 km



Aprovizionare prefabricate beton



Aprovizionare confectii metalice



Turnare beton



Proces natural de uscare a betonului



Montare prefabricate beton si confectii metalice



a. forma tabelara

Nr. crt.

Simbol

Durata

Termene minime

Termene maxime

Termen minim de incepere a activitatii urmatoare

Rezerve timp




incepere

terminare

incepere

terminare


libera

totala








































































































Drumul critic este: 0-1; 1-4; 4-5; 5-6; 6-7 si are durata: 4 + 4 + 2 + 6 + 4 zile.

b. grafic retea cu activitatile reprezentate pe sageti (Figura 20)











c. grafic retea cu activitatile reprezentate in nodurile retelei (Figura 21)
















d. grafic retea calendaristic (Figura 22)













e. grafic calendaristic al reperelor importante in executarea proiectului cu evidentierea termenelor maxime de aparitie a evenimentelor - reper (Figura 23)


Eveniment





















Terminare sapaturi in spatii largi




Ñ

















Lansare comanda prefabricate













Ñ








Lansare comanda confectii metalice













Ñ








Terminare sapaturi in spatii inguste













Ñ










Finalizare transport









Ñ













Receptie prefabricate

















Ñ





Receptie confectii metalice
















Ñ





Finalizare turnare beton










Ñ











Finalizare uscare beton
















Ñ





Terminare montaj





















Ñ





Dupa realizarea programului poate fi necesara comprimarea duratei de executie a proiectului in vederea incadrarii in termenul de executie prevazut. In acest scop se pot folosi tehnici cum sunt:

Analizarea posibilitatilor de reducere cu costuri minime a duratelor activitatilor. De regula orice reducere a duratei unei activitati antreneaza cresteri de costuri si trebuie luate decizii prin compararea pierderilor care s-ar inregistra ca urmare a depasirii duratei de executie cu depasirile de costuri generate de incercarile de reducere a duratei activitatilor (de exemplu: lucrul in mai multe schimburi, achizitionarea unor tehnologii mai productive, suplimentarea formatiilor de lucru sau a numarului componentilor unei formatii de lucru, etc.);

Accelerarea executarii lucrarilor prin desfasurarea in paralel a unor activitati care in mod normal se realizeaza succesiv (de exemplu, demararea executarii constructiei in paralel cu procesul de proiectare a acesteia). Aceasta metoda prezinta riscuri mari si determina adesea necesitatea refacerii unor lucrari.

Programul rezultat necesita, in multe cazuri, mai multe resurse, in anumite perioade, numite 'varfuri in consum', decat sunt disponibile pentru realizarea sa. In astfel de situatii se procedeaza la alocarea resurselor si la nivelarea resurselor. In urma nivelarii resurselor se inregistreaza adesea depasiri ale duratei totale de executie programata initial. Exista insa si posibilitatea realizarii unei nivelari a resurselor in conditiile unor constrangeri legate de durata de executie, caz in care activitatile sunt reprogramate doar in limitele rezervelor libere de timp de care dispun.


5. Monitorizarea si actualizarea programului


Monitorizarea progresului inregistrat se face prin compararea realizarilor efective (in termeni temporali) cu cele programate. Este util sa se stabileasca inca de la demararea proiectului procedurile de modificare ale programului, incluzand documentele justificative si aprobarile formale necesare.

Putine proiecte se deruleaza cu exactitate conform planului. Schimbarile care apar pot determina reevaluarea duratelor anumitor activitati, modificari in succesiunea activitatilor sau analizarea unor programe alternative. Actualizarea programului se face in cazul in care sunt necesare realizarea de modificari ale proiectului solicitate de client sau au avut loc intarzieri. Nu toate intarzierile conduc la decizia adoptarii unor actiuni corective. De exemplu, o intarziere importanta la o activitate necritica poate avea un impact minor asupra duratei totale de executie a proiectului, in timp ce o intarziere mult mai mica la o activitate critica sau sub-critica poate necesita actiuni imediate pentru readucerea procesului in parametrii programati.


6. Utilizarea calculatorului


Un management al proiectelor eficient solicita ca informatiile relevante sa fie obtinute, analizate si reanalizate intr-o maniera rapida si oportuna. Astazi, specialistii in managementul proiectelor si echipele de proiect dispun de o gama larga de produse software pentru urmarirea si controlul proiectelor.

Produsele software de management al proiectelor contin in afara de programarea duratelor si termenelor de realizare a activitatilor cu ajutorul metodelor graficelor retea si posibilitatea programarii costurilor si resurselor (forta de munca, utilaje, materiale). Suplimentar, in afara programarii activitatilor, se poate realiza si un proiect de control al acestora, prin care se pot compara programarile initiale, cu cele actualizate si se pot elabora rapoarte de stare comparative intre situatia reala existenta si cea corespunzatoare planificarii initiale.

Un avantaj evident al introducerii programelor automate de planificare a activitatilor consta si in faptul ca, datorita vitezei mari de calcul, se pot introduce mai multe variante de simulare a desfasurarii acestora, in vederea alegerii variantei optime, cu efectele economice cele mai favorabile. Astfel pot fi variate situatiile privind disponibilitatile, costurile si programarea termenelor de realizare a activitatilor si se poate stabili desfasurarea optima a activitatilor.

Printre programele a caror utilizare este recunoscuta pe plan international amintim:

1. Microsoft PROJECT. Acesta permite modelarea interactiva si, plecind de la diverse reprezentari (Gantt, PERT, calendar, etc.), administrarea evolutiei proiectelor.. Activitatile sunt clasificate in activitati principale si activitati subordonate. Aceasta clasificare poate fi modificata imediat, la orice nivel de organizare; cu ajutorul mouse – ului este posibil de intervenit grafic asupra diagramei alese pentru inscrierea sau stergerea unei activitati si observarea incidentelor temporale si financiare ale unei asemenea decizii, in aceeasi masura in care numarul filtrelor ne permite evidentierea numai a informatiilor pertinente dupa o apreciere rapida, asupra simularii in curs, in functie de criteriile de eficienta maxima prestabilite de utilizator. Se pot genera rapoarte standardizate si adaptate, inclusiv alocari si nivelari ale folosirii resurselor, rapoarte financiare si privind resursele.


2. TIME LINE permite planificarea si urmarirea proiectelor, calcularea duratei de executie a unui proiect si a consumului de resurse necesare. TIME LINE genereaza totodata si rapoarte de costuri plecand de la datele de inceput si de sfarsit ale proiectului. Vizualizarea resurselor sub forma de histograme, conduce la posibilitatea anularii conflictelor de resurse prin decalarea activitatilor in timp. O functie de simulare permite testarea mai multor scenarii si modificarea acestora. Cu ajutorul programului TIME LINE se poate realiza gestiunea simultana a mai multor proiecte si combinatia elementelor acestora, permitand gestiunea de asamblare in functie de eventualele prioritati. Utilizatorul poate compara planul initial cu avansarea reala a activitatilor si poate exporta fisierele in LOTUS, dBASE, MULTIPLAN, sau altele.


3. HARVARD TOTAL PROJECT MANAGER permite realizarea si urmarirea proiectelor in ceea ce priveste: timpul, planul si bugetul. Acest program de calcul furnizeaza planul de lucru, permite afectarea resurselor si determinarea costurilor. El furnizeaza graficele PERT si Gantt precum si costurile, afisand automat nivelul resurselor, incarcarea resurselor si graficele de repartizare a acestora, oferind reprezentarea simultana a functiilor pe ecran datorita utilizarii ferestrelor multiple, lucrului in structura impartita. Permite patru tipuri de conditionare a activitatilor, lucrul cu sub-proiecte legate, afisarea rezultatelor financiare si programarea fortei de munca. Utilizatorii pot exporta fisiere direct in LOTUS, dBASE III sau crea fisiere ASCII.


4. SUPER PROJECT EXPERT este un program de constructie si ordonare a proiectelor destinat micro-ordinatoarelor. Ofera patru moduri de lucru: diagrame PERT pentru vizualizarea dependentelor dintre activitati, tabloul recapitulativ al activitatilor, diagrame Gantt si diagrame descriptive ale structurii proiectului. SUPER PROJECT pune in evidenta drumurile critice ale diagramelor si permite modificari ale proiectului care se repercuteaza asupra altor scheme si tabele care sunt toate legate. SUPER PROJECT poate genera pana la 9 niveluri de activitati si poate pastra gestiunea datelor, ca termene cel mai devreme si cel mai tarziu . Calendarul detaliat al proiectului poate fi de asemenea vizualizat.


5. PROJECT SCHEDULAR 5 este un program de gestiune a proiectelor avand la baza metoda CPM. Permite stabilirea calendarului, evaluarea costurilor si a resurselor disponibile. O interfata grafica ajuta la punerea in functiune a urmatoarelor facilitati: diagrame de retele in reprezentarile grafice corespunzatoare; o reprezentare a proiectului  sub diferite forme (grafice, diagrame, liste de activitati cu toti parametrii); posibilitatea incadrarii intr-un calendar prestabilit; alegerea unitatilor de timp (de la minut la luna); rezumat sub forma de tabel a diverselor activitati componente si a conditionarile lor.




N. Ene, A. Purnus, F. Dobrescu, “Managementul in constructii asistat de calculator”, Universitatea Tehnica de Constructii, Bucuresti, 1995






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact