StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


DEVII LIDER de succes in fiecare zi
MARKETING

Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde".

StiuCum Home » marketing » marketing international » Evaluarea mediului in marketingul international
Trimite articolul prin email Mediul cultural international : Evaluarea mediului in marketingul international Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Mediul cultural international



Marketingul presupune obtinerea de profit prin satisfacerea nevoilor si dorintelor oamenilor. Accesul fizic si/sau economic al consumatorilor la produs, comportamentul de cumparare, caracteristicile de consum si modul in care consumatorii pot dispune de produs depinde in mare masura de cultura fiecarei tari. Pentru a percepe toate aceste aspecte, comerciantii internationali trebuie sa inteleaga cultura fiecarei tari in care se implica in afaceri internationale. in ura 2.2 este prezentat modul in care cultura influenteaza comportamentul oamenilor.


Forte culturale
Mesaje culturale


Procesul de decizie a consumatorului
Cultura materiala, limbaj, estetica, educatie, religie, atitudini si valori, organizare sociala


Simboluri, morala, reguli de comportament, cunosti



nte
Selectarea si silirea de prioritati pentru bunuri si sercii
Sursa: Adaptat dupa Jeannett, P.R., Hennessey, H.D. Houghton, Mifflin Company, Boston, 1998, p. 68.
International Marketing Management,
Fig. 2.2 - Influente culturale asupra comportamentului consumatorului
Fortele culturale transmit mesaje consumatorilor despre selectarea bunurilor si serciilor. Prin urmare, consumul este o functie de multe variabile culturale. in conditiile unor venituri egale, doar factorii de comportament explica modelele diferite de consum. Exista diferente uimitoare in comportamentul consumatorilor, chiar in unele tari cu conditii relativ similare. Diferentele nu se datoreaza, edent, veniturilor, ci variatiilor culturale si ale stilului de ata. Chiar si in Uniunea Europeana, diferentele culturale continua sa fie o variabila importanta in comportamentul consumatorului si cel de afaceri (chenar 2.8).


Chenar 2.8
Protocolul de afaceri in Uniunea Europeana
Chiar daca exista o piata unica in Uniunea Europeana, nu inseamna ca au disparut toate diferentele dintre tarile componente. Daca din punct de vedere legal diferentele sunt din ce in ce mai mici, nu acelasi lucru se poate spune si despre diferentele culturale.
In materie de umor, de exemplu, daca un interlocutor spune o gluma, francezul va " zambi, belgianul va rade, danezul va fi nedumerit, iar germanul o va lua literal. Umorul nu calatoreste la fel pretutindeni. » Francezii sunt foarte atenti la ierarhie si ceremonii. La prima intalnire cu un om de afaceri vorbitor de limba franceza, adresarea se face cu cuntele monsieur, madame, mademoiselle; folosirea prenumelor este pentru francez o lipsa de respect. Daca nu cunosti bine limba franceza, trebuie sa-ti ceri scuze pentru aceasta. Scuzele arata respectul fata de limba franceza.
Formalitatea imbracamintei poate varia si ea de la tara la tara. Astfel, englezul si danezul isi vor da haina jos si isi vor sufleca, la propriu, manecile, in semn ca sunt pregatiti de lucru. Spaniolul isi va desface cravata, in timp ce neamtul il va dezaproba. Germanul il va considera imbracat neglijent si nu ca un om de afaceri. El isi va pastra haina pe tot parcursul intalnirii. Asa va face si italianul, numai ca motivul este altul: el s-a imbracat special pentru a crea impresie la intalnire.
Fiind prima intalnire, parerile sunt impartite si in printa sperantelor puse in aceasta.
a–  Englezul a venit doar sa tatoneze terenul, verificand doar unele aspecte generale. Francezul va evalua punctele forte si slabe ale celorlalti, pentru a sti ce pozitie sa ia la intalnirea urmatoare. Nici italianul nu va lua in serios prima sedinta. Pentru el prima intalnire are ca
a–  scop silirea agendei de lucru pentru adevarata intalnire. Doar neamtul va lua sedinta ca atare si va fi surprins cand la noua intalnire lucrurile sunt luate de la inceput.
Sursa: Adaptat dupa Barry, D., The Art of Conducing International Business", Advertising Age, October 8, 1990, p. 46; Ketchum, B., Faux Pas Go with Territory", Inc., May 1944, pp. 4-5.
2.2.1. Definitia culturii
Cultura a fost definita in diferite moduri. in esenta, cultura reprezinta intreaga mostenire a unei societati transmisa prin u grai, literatura sau alte forme de comunicare. Ea este conservatoare, trebuie invatata si se transmite din generatie in generatie.
Cultura are trei caracteristici [13 ; 210J:
- Este un comportament dobandit, adica este deprinsa de catre oameni de-a lungul timpului prin apartenente la un grup care transmite cultura din generatie in generatie;
- Este intercorelata, adica o parte a culturii este corelata cu celelalte parti ale ei. Comportamentele sunt interdependente si integrate ;
- Este impartasita, adica elementele ei se extind la alti membri ai grupului. Cultura poate fi considerata un mod distinct de ata al unui popor.
Elementele culturii
Cultura reflecta latura umana a mediului de marketing. Ea este o suma totala a caracteristicilor comportamentale inrudite si invatate, care sunt impartasite de membrii societatii. Cultura cuprinde fiecare componenta a etii umane. Cele mai reprezentative elemente ale culturii sunt: cultura materiala, limbajul, estetica, educatia, religia, valorile si atitudinile, traditiile si obiceiurile, organizarea sociala [40; 97-l21]. in continuare, vom prezenta, pe scurt, elementele culturii si modul cum influenteaza ele marketingul extern al unei firme.
A. Cultura materiala are doua parti componente : tehnologia si economia.
Tehnologia cuprinde tehnicile folosite pentru crearea de bunuri materiale. Ea reprezinta cunostintele tehnice pe care le are populatia unei societati. Nivelul tehnologic variaza in limite foarte largi, iar poporul apartinand unei anumite culturi are un nivel de cunostinte tehnologice care se manifesta in mod diferit. Concepte ca intretinerea preventiva, de exemplu, sunt straine culturilor cu tehnologii reduse. in tarile dezvoltate, populatia are un nivel mai ridicat de intelegere a tehnicii, si ii este mult mai usor sa se deprinda cu noile tehnologii decat populatiei din tarile cu niveluri mai scazute de tehnologie.
Economia reprezinta maniera in care oamenii isi folosesc capacitatile pentru a obtine beneficii. in economie sunt cuprinse productia de bunuri si sercii, distributia, consumul, mijloacele de schimb si venitul obtinut din serciile publice. Modul in care muncesc oamenii este determinat in mare masura de tehnologie. La fel si consumul.
Cultura materiala afecteaza nivelul cererii, calitatea si tipul de produse cerute, trasaturile lor functionale, precum si mijloacele de productie ale acestor bunuri si distributia lor. Implicatiile culturii materiale asupra marketingului sunt multiple, inainte de a lua decizia de a patrunde pe o piata straina, firma trebuie sa evalueze cultura materiala a tarii-gazda. Astfel, va trebui sa evalueze infrastructura, sa determine daca procesele de productie trebuie adaptate cerintelor locale si daca ele cer un consum mai mare de munca decat in tara de origine.
Cultura materiala influenteaza si produsul, fie el bun industrial sau bun de consum. Bunurile industriale isi gasesc piata aproape in orice cultura dezvoltata, in timp ce piata scade o data cu nivelul de dezvoltare. Si bunurile de consum trebuie adaptate culturii materiale. in acest sens, trebuie analizat sistemul metric folosit si voltajul electric necesar. De asemenea, produsele trebuie adaptate culturii materiale a familiei. Ca atare, se va analiza daca familia are autoturism, daca pregateste hrana, daca are frigider. Femeile care spala rufele la rau nu au nevoie de detergent, ci doar de sapun.
Cultura materiala influenteaza si programul de promovare. Acesta poate fi limitat de mediile disponibile. Firma trebuie deci sa cunoasca numarul relativ disponibil de telezoare, aparate de radio, reste si ziare.
Pot fi necesare si modificari in sistemul de distributie, in functie de alternativele oferite de infrastructura comerciala a tarii. Va trebui analizat sistemul de comert cu ridicata si amanuntul si existenta posibilitatilor de depozitare.
Cultura materiala este direct legata de modul in care o societate isi organizeaza actitatea economica si se manifesta prin disponibilitatea si adecvarea infrastructurilor economice, sociale, financiare si de marketing. Infrastructura economica de baza este formata din sistemele de transporturi, energie si comunicatii. Infrastructura sociala de baza se refera la conditiile de locuit, sanatate si educatie. Infrastructurile financiare si de marketing cuprind sistemul bancar si de cercetare a pietei. Cultura materiala are impact asupra deciziilor de marketing in masura in care ea exista si este apreciata. Aparatele electrocasnice, de exemplu, nu vor avea nici o relevanta in tarile in care cel mult 1 % din populatie are electricitate. Chiar si in conditiile existentei electricitatii, nivelul si sistemul de distributie pot influenta dezirabilitatea produsului. Detergentul este inutil pentru cei ce spala rufele la rau.
B. Limba. Limba este componenta principala a culturii unui popor, intrucat cea mai mare parte a culturii unei societati se regaseste in limbajul vorbit. Ea reflecta natura si valorile culturii. Cunoasterea limbii unei societati contribuie in masura determinanta la intelegerea culturii acesteia.In marketingul international, limba are patru semnificatii distincte. in primul rand, ea este un mijloc important de culegere si evaluare a informatiilor. Cele mai abile informatii se obtin atunci cand esti o parte a pietei, si nu doar un observator din afara. in al doilea rand, limba permite accesul la societatea locala. Vorbirea unei limbi de circulatie universala nu este suficienta pentru cunoasterea in profunzime a acelei societati. in al treilea rand, limba contribuie intr-o masura semnificativa la cresterea gradului de comunicare cu partenerii locali sau membrii canalelor de distributie. in sfarsit, limba se extinde dincolo de capacitatea de comunicare, dincolo de mecanismul traducerii si interpretarii unui text [3 ; 68].
Pentru depasirea barierelor lingstice, comerciantii internationali au la dispozitie trei posibilitati: traducerea directa a materialelor scrise, folosirea de interpreti si invatarea limbii straine [14 ; 73].
Traducerea directa se realizeaza la o gama variata de documente, cum ar fi contracte, cataloage, literatura vanzarilor, reclama. Desi aceasta modalitate mareste costurile de patrundere pe piata, derularea pe termen lung a afacerilor nu se poate realiza fara traducerea materialelor in limba consumatorilor locali. Dificultatea traducerii dintr-o limba in alta a facut posibila aparitia multor gafe in marketingul international. Vechea zicala Daca vrei sa distrugi un mesaj, tradu-l" este valabila si astazi. Firma Lucky Goldstar, de exemplu, a omis faptul ca in tarile arabe citirea se face de la stanga la dreapta si, prin traducere, mesajul publicitar a fost distrus. Compania Kellog si-a modificat numele marcii Bran Buds in Suedia, deoarece, tradus cuvant cu cuvant, insemna fermierul in flacari". Cand o companie aatica americana a dorit sa reliefeze prin reclama comoditatea scaunelor din piele, a folosit expresia Zbor in piele", ceea ce pasagerilor sud-americani le-a sugerat Zbor la piele" (dezbracat). Cunoscutul Iove" este tradus de cele mai multe ori cu prima sa semnificatie, iubire", desi mai are si semnificatia de preferinta puternica pentru un anumit lucru. Chiar folosirea aceleiasi limbi ridica probleme. in Marea Britanie, de exemplu, closet" inseamna toaleta", iar in SUA - debara pentru haine". De asemenea, la camion, benzina si biscuit in Anglia se spune lorry", petrol" si biscuit", pe cand in SUA se spune truck", gasoline" si cookies". Aceeasi situatie se intalneste si la vorbitorii de limba franceza din Franta, Belgia, Elvetia si Canada, vorbitorii de limba spaniola din Spania, Mexic, Argentina si Peru, sau vorbitorii limbii romane din Romania, Moldova sau Ucraina. Cuvantul cauciucuri", de exemplu, are diferite nuante in tarile din America Latina (chenar 2.9).


Chenar 2.9
Cuvantul cauciucuri" la spanioli
Firma producatoare de cauciucuri Goodyear a identificat diferite cunte pentru cuvantul cauciucuri" in America Latina. Iata care sunt acestea:
Cuvantul spaniol pentru cauciucuri" Tara care foloseste cuvantul Cauchos Venezuela


Cubiertas Argentina
Gomas Porto Rico
Llantas Mexic, Peru, Columbia, Guatemala si in celelalte
tari din America Centrala De remarcat ca fiecare din aceste cunte inseamna cu totul altceva in celelalte tari vorbitoare de limba spaniola. De aceea, este deosebit de important de a folosi cuvantul corect pentru fiecare piata locala.
Sursa: Hani, D.A., Ryan, J.K. and Vernon, I.R., Coordinating International Advertising", Journal of International Marketing 3, no. 2, 1995, p. 56.
Etarea multor greseli de traducere se poate face prin utilizarea traducerii inverse - traducerea versiunii din limba straina din nou in limba tarii-gazda de un alt traducator decat cel care a facut initial traducerea.
Folosirea de interpreti se reduce, de regula, la nivelul conducerii superioare din cauza costurile ridicate. Cand insa bariera lingstica este totala, utilizarea interpretilor este unica solutie. invatarea limbii straine este si un prilej de a cunoaste mai bine cultura acelui popor. Pentru o comunicare si negociere eficienta este necesara si cunoasterea semnificatiilor aceluiasi cuvant in diferite culturi. Cand romanii sau americanii, de exemplu, la o negociere spun Da", inseamna acceptarea conditiilor. Totusi, in Asia cuvantul Da" are patru semnificatii: recunoasterea ca se vorbeste cu persoana respectiva, insa nu neaparat ca si intelege ceea ce i se spune ; s-a inteles ce s-a spus. totul este clar, insa nu si faptul ca este de acord ; s-a inteles propunerea si se va consulta cu altii in aceasta printa; acord total. Exista atatea nuante in limbile straine, incat este periculoasa angajarea in discutii pe cont propriu fara o buna cunoastere a limbii straine si a modului de pronuntie a unor cunte. Cand un american doreste sa vorbeasca unui spaniol in limba sa si spune Buna ziua domnilor" (Buenos dias, caballeros"), prin pronuntia sa englezeasca se apropie mai mult de Buenos Dios, caballos", ceea ce s-ar traduce prin Dumnezeu bun, cailor".
Comunicarea simbolica este la fel de importanta. A fi punctual este o norma de comportament in SUA, in schimb in alte culturi a intarzia este o obisnuinta. Strans corelata cu folclorul si religia, comunicarea simbolica este un factor primordial in comunicarea nonverbala. Unicitatea unei culturi poate fi usor identificata in simbolurile sale. cu semnificatiile ei distincte. De exemplu, japonezii adora cocorii deoarece aduc noroc, in timp ce cuvantul patru" (sfii) se utilizeaza si pentru moarte". Chiar si frumosul gest de a oferi cadouri trebuie facut cu atentie, din cauza semnificatiei simbolice (el 2.7).
Alaturi de simboluri, in comunicare un rol deosebit de important il au miscarile corporale, gesturile, modul de a adresa solicitarile, semnificatia numerelor. Un exemplu de astfel de diferente este redat in elul 2.8.
Tabel 2.7 - Sugestii pentru facut cadouri


Regiunea/Tara Sugestia
Japonia Nu deschideti un cadou in fata unui corespondent japonez, daca nu cere si nu sperati ca japonezul sa va deschida cadoul dumneavoastra. Etati panglicile si fundele in ambalarea cadoului. Fundele sunt pentru ei neatractive, iar culorile panglicii au diferite semnificatii. Nu oferiti un cadou ce reprezinta o vulpe. Vulpea semnifica fertilitatea, iar bursucul - clenia.
Lumea araba Nu oferiti un cadou cand intalniti pe cineva pentru prima oara. Poate fi interpretat ca o mita. Nu lasati sa para ca asteptati sa prezentati cadoul atunci cand partenerul este singur. Va face impresie nefavorabila, daca nu cunoasteti bine persoana. Dati cadoul in fata altora, daca relatiile nu sunt prea apropiate.
America Latina Nu oferiti un cadou pana nu cunoasteti ceva mai bine persoana, in afara de cazul cand este dat pentru aprecierea ospitalitatii. Cadourile pot fi date in timpul intalnirilor oficiale, nu in decursul afacerilor. Etati culorile negre si purpurii, ambele asociate cu postul Pastelui catolic.
Europa Se vor eta trandafirii rosii, florile albe si numarul 13. Florile nu trebuie ambalate in hartie. Nu trebuie oferit un cadou de valoare prea mare, pentru a nu lasa impresia de mituire.
China Nu va faceti probleme prind prezentarea cadoului public sau privat. Cadourile trebuie date in particular, cu exceptia celor oferite la ceremoniile colective si la banchete.
Sursa: Cateora, P., International Marketing, Irwin McGraw-Hill, Boston, 1996, p. 100.
Tabel 2.8 - Variatii in comunicare in diferite tari
Tara/ Regiunea Miscarile corporale Mod de salut Numere Simboluri
Japonia Punerea aratatorului pe nas semnifica eu", mie". Plecaciune. Pozitive: 1, 3, 5, 8. Negative: 4, 9. Pozitive: pin, bambus, prun. Negative: vulpea, bursucul.
India Sarutul este ofensator si nu este vazut la telezor, in filme, ori in locuri publice. Palmele se impreuneaza si se da din cap. Este nepoliticos sa atingi o femeie sau sa-i strangi mainile. Elefantii, paalii, tigrii sunt folositi ca marci de comert ori pe ambalaje.
America Latina Gesturile bratelor se folosesc pentru sublinieri. imbratisare entuziasta urmata de batere prieteneasca pe spate. Pozitiv: 7. Negative: 13, 14. Simbolurile religioase trebuie respectate.
Orientul Mijlociu Ridicarea sprancenelor inseamna da". Pozitive: 3, 57, 9. Negative: 13, 15. Figurile rotunde sau patrate sunt acceptate. Steaua in 6 colturi, aratatorul ridicat sunt etate.
Chiar daca s-a atins un nivel fluent de vorbire a limbii straine, este necesar sa se cunoasca si comunicatia nonverbala, limbajul corpului. Denumita si limbajul tacut, comunicarea nonverbala se refera la aspecte precum distanta dintre vorbitori, expresia fetei, inflexiunile in vorbire, atingerea corporala, gestica mainilor si bratelor. Mexicanii se apropie bucurosi la jumatate de metru de interlocutor pentru discutii de afaceri, pe cand asiaticii, nordicii, anglo-saxonii si germanii considera ca distanta dintre interlocutori trebuie sa fie de un metru. Pentru latini, arabi si africani, apropierea este un semn de incredere. La popoarele de origine slava, imbratisarea si sarutarea partenerilor de afaceri, indiferent de sex, este o obisnuinta. Cand un american formeaza cu degetul mare si aratatorul semnul O", pentru el insemna O.K.! ". in sudul Frantei semnifica faptul ca afacerea merita incheiata, in Japonia ca se cere ceva mita, iar pentru brazilieni are o semnificatie obscena. Ridicarea sprancenelor in Germania inseamna recunoasterea unei idei valoroase, pe cand in Marea Britanie si Olanda este un semn de scepticism. Punerea picioarelor pe birou este un semn de relaxare in SUA, pe cand in lumea araba aratatul talpilor este o ofensa. Nici pritul in ochi nu este interpretat la fel in toata lumea (chenar 2.10).


Chenar 2.10
Pritul in ochi
Exista numeroase diferente culturale si in modul cum se privesc oamenii atunci cand discuta. in SUA, de exemplu, oamenilor le place sa fie priti in ochi atunci cand le vorbesti sau iti vorbesc. in Japonia, o persoana care priveste un subordonat in ochi o face pentru ca a gresit si il priveste in semn de mustrare, in timp ce persoana care priveste in ochi superiorul se considera ca o face din dispret.
Arabilor le place contactul ocular cu interlocutorul, insa ochii lor par sa arunce mai degraba pririle. Americanii nu au incredere in persoanele care isi plimba prirea.
Brazilienii privesc oamenii in ochi chiar mai insistent decat americanii. Prirea fixa a brazilienilor poate fi deconcertanta pentru altii. Singura exceptie este atunci cand se privesc in ochi persoane de diferite varste si ranguri sociale. in aceste cazuri, persoana mai putin puternica priveste in jos sau in departare. Aceasta prire lasata in jos este semnul statutului social inferior si nu al ipocriziei sau caracterului evaziv.
Sursa: Axtell, R.E., Gesture, New York, John Wiley & Sons, Inc., 1991, p. 227.
Formele de adresare sunt un alt element de limbaj. Limba engleza are o singura forma de adresare: tu". in limbile germanice si romanice exista doua forme de adresare, personala si formala. in japoneza exista trei forme de adresare, in functie de nivelul ierarhic si statutul social (superior, egal, inferior). Exista, de asemenea, diferentieri in modul de adresare pentru femeie si barbat.
Cum limbajul defineste cultura, numarul de limbi vorbite este egal cu cel al culturilor existente. Multe tari vorbesc mai multe limbi. in unele tari in care se vorbesc mai multe limbi se foloseste o limba de legatura. Aceste diferente de limbaj in cadrul unei tari pot indica existenta unor probleme sociale si de comunicatie. Poate exista si situatia cand o limba este vorbita in mai multe tari. in acest caz, se face mentiune de limba vorbita", ca o distinctie culturala (franceza in Belgia, spaniola in America Latina). Limba vorbita se schimba mult mai rapid si reflecta mai direct cultura. Chiar si in cazul cand se vorbeste aceeasi limba, semnificatiile pot diferi. Cunoasterea limbii vorbite este, de asemenea, importanta, intrucat traducerea literara nu este intotdeauna suficienta, deci comunicarea este mai greu de realizat. De exemplu, expresia no va" in spaniola inseamna nu merge", si poate fi confundata cu cuvantul italian nova", care inseamna nou". Prin urmare, firma General Motors nu a avut succes in tarile vorbitoare de limba spaniola cu modelul sau Nova. De asemenea, expresia Come alive with Pepsi" in unele limbi sugereaza ideea inerii din morti. Uneori, acelasi cuvant are o semnificatie complet diferita in alte tari (false friends). De exemplu, cuvantul diet" in franceza sugereaza sanatate subreda. in consecinta, firma Coca-Cola nu foloseste, in Franta, numele Diet Coca-Cola", ci Coca-Cola Light".
Limbajul este cea mai edenta diferenta culturala. intr-un sens mai larg, limbajul este considerat nu numai in sens literar, ci si o comunicare simbolica a timpului, spatiului, lucrurilor, prieteniei si bucuriei. Comunicarea se realizeaza prin vorba, gesturi, expresii si alte miscari corporale.
Limbajul reflecta natura si valorile unei culturi, iar limba unei tari reprezinta cheia acelei culturi. invatarea unei limbi inseamna invatarea unei culturi, deoarece cuntele limbii sunt mai degraba concepte ce reflecta cultura din care deriva.
Reprezentantii firmei care vor trebui sa comunice cu personalul din cara-gazda (lideri politici, salariati, furnizori si clienti) vor trebui sa-si asimileze acest aspect al culturii mai mult decat pe celelalte.
Marketingul depinde intr-un mare grad de comunicare, in special in publicitate, etichetare, ambalare, vanzari personale si cercetari de marketing.
Se poate spune, deci, ca pentru a avea succes in marketingul international, o firma trebuie sa-si ajusteze programul de comunicare la cerintele lingstice locale. Reclama, marca, ambalarea, vanzarile personale si cercetarile de marketing sunt toate dependente de comunicare. in plus, managerii, muncitorii, clientii, furnizorii, guvernul pot avea stiluri diferite de comunicare, chiar in cadrul aceleiasi culturi. Cand firma lucreaza printr-un intermediar, acesta are rolul de punte de legatura intre firma si piata locala. De multe ori limba engleza este cea care faciliteaza legatura, chiar si in tarile care nu sunt vorbitoare de limba engleza. Compania Philips, de exemplu, foloseste limba engleza ca limba oficiala a firmei, desi sediul ei este in Olanda [40; 122].
C. Estetica. Estetica se refera la ideile unui culturi pritoare la frumusete si bun-gust, asa cum sunt ele exprimate in arta, folclor, muzica, drama si dans, si aprecierea specifica a culorilor si formelor. Ea prezinta un interes special pentru comerciantul international, datorita rolului pe care il are in interpretarea semnificatiilor simbolurilor diferitelor metode de expresie artistica, a culorilor si standardelor de frumusete din fiecare cultura. Japonezii, de exemplu, au preferinte complet diferite in arta, design, muzica si bucatarie, fata de americani. Chiar si intre culturile ce par asemanatoare exista diferente estetice. De exemplu, o masina de spalat vanduta in Germania si Franta va avea un design diferit in cele doua tari. Germanii prefera o masina de dimensiuni mai mari, robusta, care sa creeze un sentiment de durabilitate si lucru bine facut. Francezii prefera o masina mai mica si mai usoara, care sa nu le domine bucataria lor ingusta.
Deoarece cultura reflecta modul cum aratam si simtim, este edent ca ea ne influenteaza gusturile pentru arta, culori, design si muzica. Culorile, de exemplu, au o valoare simbolica mult mai mare pe pietele internationale decat in tara. Astfel, negrul este culoare de doliu in Europa si SUA, in timp ce in Japonia si in cele mai multe tari din Extremul Orient albul are aceasta semnificatie, iar in Singapore, verdele. Muzica din alte culturi suna parca uneori discordant si monoton. in Japonia, muncitorii incep fiecare zi de lucru prin cantarea imnului firmei". De aceea, muzica folosita in reclamele difuzate este adeseori adaptata, pentru a reflecta diferentele culturale. Aceasta pentru ca estetica este vazuta ca sursa de imbogatire culturala, si nu ca un agent al schimbarii. Pe termen lung, valorile estetice pot fi schimbate prin contacte cu alte culturi, insa pe termen scurt ele nu pot fi modificate usor.
Exista diferente importante in estetica, insa acestea tind sa fie mai degraba regionale decat nationale.
Estetica nu are un impact major asupra actitatii economice. Totusi, ea are unele implicatii semnificative asupra marketingului international. De exemplu, in proiectarea unui produs sau ambalaj, firma trebuie sa fie sensibila la preferintele estetice locale. Aceasta cerinta poate fi impotriva dorintei firmei de uniformizare internationala, insa cel putin ea trebuie sa fie constienta de aspectele negative sau pozitive ale proiectarii.
Semnificatia diferitelor culori poate varia de la o cultura la alta. Negrul semnifica durerea in tarile occidentale, in timp ce in tarile orientale albul are aceasta semnificatie. Anumite culori au semnificatii speciale, din motive religioase, patriotice sau estetice. De exemplu, verdele este popular in tarile musulmane, in timp ce rosul si negrul au semnificatii negative in unele tari africane. Comerciantii trebuie sa cunoasca aceste modele utile in ificarea produselor, ambalarii si publicitatii. Aceasta din urma trebuie sa fie in mod special sensibila la semnificatiile locale. in general, culorile steagului tarii sunt culori sigure".In elul 2.9 este redata semnificatia unor culori in diferite tari.


Tabel 2.9 - Semnificatia culorilor in unele tari
Tara Culori pozitive Culori negative
Japonia Nuantele discrete. Combinatiile de negru, gri inchis si alb.
America Latina Culorile galben deschis sau stralucitor, rosu, albastru, verde.
Orientul Mijlociu Maro, negru, albastru inchis si rosu. Roz, olet si galben.
India Culori deschise, ca verde, rosu, galben si portocaliu. Negru si alb, daca este vorba de casatorie.
Exista si diferente in muzica diverselor culturi. intelegerea lor este deosebit de importanta pentru crearea mesajelor de publicitate care folosesc muzica. Muzica din culturile populatiilor nestiutoare de sectiune este in general functionala, ori are o semnificatie in ata de zi cu zi a poporului, in timp ce muzica din culturile populatiilor stiutoare de sectiune tinde sa fie separata de alte preocupari ale oamenilor. De exemplu, in tarile vestice simfonia lui Beethoven trebuie invatata", in timp ce aborigenii asimileaza cultura ca pe o parte integranta a existentei lor.
Alegerea numelor marcilor este afectata de estetica. Adesea, cea mai buna marca de fabrica este cea facuta in limba locala si care satisface gusturile locale.
Se poate spune, deci, ca estetica influenteaza marketingul unei firme prin rolul pe care il are in interpretarea semnificatiilor diferitelor metode ale expresiei artistice, culori si standarde de frumos ale unei anumite culturi. Insensibilitatea la valorile estetice nu duce doar la o publicitate si un design al ambalarii neeficiente, ci poate chiar ofensa clientul potential sau crea o impresie negativa. Etarea acestor situatii se poate realiza prin cercetari locale de marketing, prin folosirea personalului autohton ce lucreaza pentru firma, precum si agentii publicitari si distribuitorii locali.
D. Educatia. Una din functiile culturii este aceea de transmitere a acesteia, precum si a traditiilor existente, noilor generatii. Aceasta functie se manifesta atat in tarile dezvoltate, cat si la aborigenii din Australia, si se realizeaza prin educatie. Educatia reprezinta procesul de transmitere a deprinderilor, ideilor si atitudinilor, precum si instruirea in anumite discipline.
Sistemul de educatie al unei tari reflecta in mare masura gradul ei de cultura. Educatia determina orientarea, dorintele si motivarea oamenilor. Sistemul" de educatie in sine poate avea diferite forme. in tarile dezvoltate, el este sinonim cu scoala. in unele tari africane, scolile isi limiteaza totusi rolul la a pregati elei pentru a trai intr-o lume moderna, batranii si istoricii orali transmitand traditiile si valorile tinerilor din aceste culturi. in alte tari, educatia cade in responsabilitatea Bisericii, punandu-se un mai mare accent pe transmiterea valorilor societatii, decat pe formarea unor deprinderi indiduale. Educatia formala prin scoli este strans legata de gradul de alfabetizare a tarii. invatamantul obligatoriu necesita in general urmarea a cel putin opt clase. in Mexic, insa, se cere urmarea doar a scolii primare. Nivelul de educatie al unei tari are o influenta importanta asupra receptitatii consumatorilor la tehnicile marketingului international. Daca exista un numar mare de analfabeti sau femeile sunt excluse de la educatie, produsele trebuie modificate, programele de reclama si etichetele trebuie adaptate si ele corespunzator. in Cambodgia, de exemplu, 79% din femei sunt analfabete, in Bangladesh - 71 %, iar in Etiopia - 68 %. Cel mai mare numar de barbati analfabeti se inregistreaza in Etiopia - 57 %, Bangladesh - 48 % si Cambodgia - 41 % [ 10a; 60].
Educatia nu influenteaza doar potentialii consumatori, ci si potentialii salariati ai firmelor straine, cu urmari asupra practicilor de afaceri si a comportamentului concurential. Programele de instruire trebuie sa aiba in vedere nivelul de educatie. in multe tari ale lumii nu pot fi angajati absolventi de facultati ca vanzatori. in SUA, marile companii de vanzari angajeaza ca vanzatori doar absolventi de facultate, pe cand in alte tari vanzatorul are un statut inferior, cu greu putand fi atrasi absolventii de facultati in aceasta meserie.


/> Educatia poate fi, de asemenea, utilizata in schimburile culturale. De exemplu, in India, campaniile educationale sunt duse pentru inabusirea exploziei populatiei.
Informatiile disponibile cu prire la educatie la nivel mondial se refera in primul rand la incadrarea tarii in diferite niveluri de educatie : primar, mediu, superior. Acest gen de informatii poate da comerciantului international o imagine despre complexitatea consumatorilor din diferite tari. Datorita disponibilitatii doar a datelor calitative, exista pericolul de a fi scapate din vedere aspectele cantitative. in plus, este dificil de interpretat aceste date in functie de nevoile afacerii. Deci, firma este confruntata nu numai cu nivelul de educatie, ci si cu natura educatiei primite. in unele tari, studiile superioare pregatesc specialisti in primul rand pentru ocupatiile traditionale.
Educatia poate avea un impact major asupra modului de receptie de catre consumatori a tehnicilor de marketing straine. Educatia schimba conceptiile generale, dorintele si motivarea. Consumatorii educati pot fi instruiti mai usor in utilizarea produselor. Educatia influenteaza programele de publicitate, etichetarea si ambalarea produselor. Acestea trebuie adaptate, daca exista un grad inalt de analfabetism.
Cercetarea de marketing are si ea de suferit, daca exista analfabetism, atat in printa comunicarii, cat si in realizarea de cercetari calificate. De asemenea, cooperarea prin canalele de distributie depinde, in parte, de educatia membrilor acelor canale.In sfarsit, natura si calitatea serciilor de sprijin ale marketingului international depind de modul in care sistemul educational pregateste oamenii pentru astfel de ocupatii.
E. Religia. Pentru intelegerea deplina a culturii, este necesara si cunoasterea comportamentului mental, interior care da nastere manifestarilor externe. in general, religia unei culturi ne da cea mai buna patrundere psihologica a acestui comportament. Prin urmare, desi firma internationala este interesata in cunoasterea modului cum se Sistemul de educatie al unei tari reflecta in mare masura gradul ei de cultura. Educatia determina orientarea, dorintele si motivarea oamenilor. Sistemul" de educatie in sine poate avea diferite forme. in tarile dezvoltate, el este sinonim cu scoala. in unele tari africane, scolile isi limiteaza totusi rolul la a pregati elei pentru a trai intr-o lume moderna, batranii si istoricii orali transmitand traditiile si valorile tinerilor din aceste culturi. in alte tari, educatia cade in responsabilitatea Bisericii, punandu-se un mai mare accent pe transmiterea valorilor societatii, decat pe formarea unor deprinderi indiduale. Educatia formala prin scoli este strans legata de gradul de alfabetizare a tarii. invatamantul obligatoriu necesita in general urmarea a cel putin opt clase. in Mexic, insa, se cere urmarea doar a scolii primare. Nivelul de educatie al unei tari are o influenta importanta asupra receptitatii consumatorilor la tehnicile marketingului international. Daca exista un numar mare de analfabeti sau femeile sunt excluse de la educatie, produsele trebuie modificate, programele de reclama si etichetele trebuie adaptate si ele corespunzator. in Cambodgia, de exemplu, 79% din femei sunt analfabete, in Bangladesh - 71 %, iar in Etiopia - 68 %. Cel mai mare numar de barbati analfabeti se inregistreaza in Etiopia - 57 %, Bangladesh - 48 % si Cambodgia - 41 % [ 10a; 60].
Educatia nu influenteaza doar potentialii consumatori, ci si potentialii salariati ai firmelor straine, cu urmari asupra practicilor de afaceri si a comportamentului concurential. Programele de instruire trebuie sa aiba in vedere nivelul de educatie. in multe tari ale lumii nu pot fi angajati absolventi de facultati ca vanzatori. in SUA, marile companii de vanzari angajeaza ca vanzatori doar absolventi de facultate, pe cand in alte tari vanzatorul are un statut inferior, cu greu putand fi atrasi absolventii de facultati in aceasta meserie.
Educatia poate fi, de asemenea, utilizata in schimburile culturale. De exemplu, in India, campaniile educationale sunt duse pentru inabusirea exploziei populatiei.
Informatiile disponibile cu prire la educatie la nivel mondial se refera in primul rand la incadrarea tarii in diferite niveluri de educatie : primar, mediu, superior. Acest gen de informatii poate da comerciantului international o imagine despre complexitatea consumatorilor din diferite tari. Datorita disponibilitatii doar a datelor calitative, exista pericolul de a fi scapate din vedere aspectele cantitative. in plus, este dificil de interpretat aceste date in functie de nevoile afacerii. Deci, firma este confruntata nu numai cu nivelul de educatie, ci si cu natura educatiei primite. in unele tari, studiile superioare pregatesc specialisti in primul rand pentru ocupatiile traditionale.
Educatia poate avea un impact major asupra modului de receptie de catre consumatori a tehnicilor de marketing straine. Educatia schimba conceptiile generale, dorintele si motivarea. Consumatorii educati pot fi instruiti mai usor in utilizarea produselor. Educatia influenteaza programele de publicitate, etichetarea si ambalarea produselor. Acestea trebuie adaptate, daca exista un grad inalt de analfabetism.
Cercetarea de marketing are si ea de suferit, daca exista analfabetism, atat in printa comunicarii, cat si in realizarea de cercetari calificate. De asemenea, cooperarea prin canalele de distributie depinde, in parte, de educatia membrilor acelor canale.In sfarsit, natura si calitatea serciilor de sprijin ale marketingului international depind de modul in care sistemul educational pregateste oamenii pentru astfel de ocupatii.
E. Religia. Pentru intelegerea deplina a culturii, este necesara si cunoasterea comportamentului mental, interior care da nastere manifestarilor externe. in general, religia unei culturi ne da cea mai buna patrundere psihologica a acestui comportament. Prin urmare, desi firma internationala este interesata in cunoasterea modului cum se comporta oamenii ca muncitori sau consumatori, sarcina conducerii va fi facilitata de intelegerea motivatiei unui anumit comportament.
Religia este unul dintre elementele cele mai sensibile ale culturii. Religia presupune existenta unei forte supranaturale care ne guverneaza etile. Ea defineste idealurile de ata, care sunt reflectate, la randul lor, in atitudinile si valorile societatii si indizilor.
Religia sta la baza similaritatilor culturale in tarile care impartasesc aceleasi credinte si comportamente. Impactul acestor similaritati poate fi evaluat prin studierea religiilor dominante: crestinismul, islamismul, hinduismul, budismul si confucianismul.
a. Crestinismul este religia cu cei mai multi adepti - peste 1,8 miliarde de oameni. Crestinismul are la baza Vechiul si Noul Testament, fondatorul fiind Iisus Hristos. In 1054 (Marea Schisma) s-a separat in catolicism si ortodoxie, iar in prima jumatate a secolului al XVI-lea a avut loc desprinderea de catolicism a Bisericilor si, ulterior, a sectelor protestante. Catolicismul recunoaste primatul papei, infailibilitatea lui in materie de credinta, purcederea Duhului si din Fiul, purgatoriul. Biserica si preotii sunt intermediarii intre Dumnezeu si oameni, si nu este salvaie in afara Bisericii. Exista o puternica distinctie intre ordinele religioase si cele laice, si cu standarde de conduita diferite.
Protestantismul a simplificat ritualul, a suprimat cultul Fecioarei Maria si al Sfintilor, a limitat traditia sacra a Bibliei si a proclamat ca mantuirea indizilor depinde in primul rand de puterea credintei si nu de indeplinirea formala a obligatiilor rituale. Protestantismul inglobeaza Bisericile luterana (evanghelica), reformata (cal-nisti), anglicana, unitariana si numeroase secte.
Etica protestanta subliniaza importanta muncii si acumularii bogatiei, pentru glorificarea lui Dumnezeu. Este stimulata economia si acumularea averii prin munca sustinuta, ca baze pentru investitii. Unii autori, printre care si Max Weber, sustin ca dezvoltarea lumii capitaliste occidentale s-a realizat cu predilectie in tarile cu religie protestanta.
Pentru comerciantul international, cunoasterea traditiilor crestine este deosebit de importanta. Crestinismul influenteaza marketingul in special prin sarbatorile pe care le are. Cea mai importanta este Craciunul, care are un impact puternic asupra volumului vanzarilor. De asemenea, posturile influenteaza modelele de consum.
In unele tari, sezonul Craciunului este cel mai important pentru comercializarea bunurile destinate consumatorului, in SUA, de exemplu, 40% din vanzarile cu amanuntul se realizeaza intre Thanksging (Ziua Recunostintei, ultima zi de joi din luna noiembrie) si Craciun. Daca in majoritatea tarilor crestine se fac cadouri pe 24 sau 25 decembrie, in Danemarca acest lucru se realizeaza pe 6 decembrie (Sfantul Nicolae). in unele tari se gasesc si alte prilejuri de a oferi cadouri in jurul Craciunului, in Franta, de exemplu, exista traditia de a se face cadouri si de Micul Craciun", pe 6 ianuarie Diferente exista si in printa personificarii celor ce aduc cadourile. in SUA, cadourile de Craciun sunt aduse de Santa Claus, in Marea Britanie de Mos Craciun, iar in tarile vorbitoare de limba germana cadourile sunt aduse de un inger reprezentandu-l pe Iisus copil. De asemenea, in tinuturile nemtesti Santa Claus sau Mos Nicolae n pe 6 decembrie sa aduca mici cadouri si alimente copiilor care au fost cuminti. Toate aceste variatii reflecta faptul ca traditiile religioase pot avea un impact deosebit asupra actiunilor de marketing international.
b. Islamismul. in lume exista 1.2 miliarde de islamisti, raspanditi de la coasta Africii de Vest pana in Filipine, incluzand tari sau regiuni ca Tanzania, Asia Centrala, vestul Chinei si chiar unele regiuni din Europa, India si Malaysia. Legea islamului -Shari'ah - are o puternica influenta asupra etii adeptilor acestei religii. Aceasta se observa mai cu seama in cele cinci rugaciuni zilnice, postul in sfanta luna a Ramadanului si pelerinajul la Mecca, orasul sfant islamic. Islamismul proa onestitatea, rtutea adevarului, respectul fata de dreptul altuia, moderatia, sacrificiul si munca asidua. Islamismul sustine antreprenoriatul, descurajand totusi actiunile care ar putea fi interpretate ca exploatarea altora. S-a argumentat uneori ca fatalismul islamic si traditionalismul au incetinit dezvoltarea economica in tarile cu aceasta religie [3 ; 71].
Islamismul este o religie monoteista, fondata de profetul Mahomed si este bazata pe preceptele Coranului - sectiune sfanta la musulmani. Teologia musulmana sileste in ce trebuie sa creada omul, iar legea musulmana prescrie ceea ce trebuie sa faca el.
Un alt element important al credintei musulmane il constituie faptul ca ceea ce se intampla, bun sau rau, se datoreaza vointei dine si este dinainte scris. Aceasta credinta fatalista restrictioneaza incercarea de a aduce modificari in tarile musulmane. Cuvantul islam" este infinitivul in araba al cuvantului supus".
Cei cinci piloni ai islamului sau datoriile musulmanului sunt: credinta (recitarea crezului), rugaciunea, postul, milostenia (pomana) si pelerinajul la Mecca.
Credinta. Declaratia de credinta a musulmanilor, numita SHAHADA este urmatoarea : Nu exista alt Dumnezeu in afara de Allah, iar Mahomed este profetul sau".
Rugaciunea zilnica, numita SALAT, este considerata firul direct cu Dumnezeu", musulmanii trebuind sa se roage de cinci ori pe zi, la ore presilite: in zori, dimineata, la amiaza, la apusul soarelui si noaptea tarziu. De remarcat ca nu exista o autoritate ierarhica in islamism si nici preoti, rugaciunile fiind conduse de o persoana care cunoaste Coranul.
Postul, numit RAMADAN, esie de o luna de zile si interzice sa se manance, sa se bea si sa se fumeze din zori si pana la asfintitul soarelui. Balnai si femeile grade nu postesc in aceasta perioada, ci mai tarziu - un numar de zile egal cu cele nepostite. Postul presupune ca il intelegi pe cel infometat. in timpul Ramadanului productia se reduce, deoarece mahomedanii mananca noaptea si se odihnesc mai putin decat in restul anului.
Milostenia (pomana), numita ZACAT, presupune impartirea bunurilor cu saracii.
Pelerinajul la Mecca, numit HAGIALA‚C, este bine cunoscut. El este obligatoriu doar pentru cei capabili sa-l faca aiat din punct de vedere fizic cat si financiar. Pelerinajul incepe in a 12-a luna a anului islamic, care este lunar, nu solar, asa ca Hagialacul si Ramadanul cad uneori iarna, iar alteori vara. Pelerinii se imbraca in haine speciale, simple, in asa fel incat toti sa fie egali in tata lui Dumnezeu. Ritualul Hagialacului presupune inconjurarea pietrei sfinte de sapte ori si parcurgerea de sapte ori a traseului dintre muntii Safa si Marwa. Musulmanii sunt impreuna pe campia Arafatului pentru rugaciuni de iertare, preurand Judecata de Apoi. Pelerinajul se incheie cu un festival, la care se fac rugaciuni, daruri, in ziua ce consfinteste sfarsitul Ramadanului. Pelerinajul la Mecca este o forma speciala de consum.
Musulmanii nu consuma carne de porc si alcool. Este interzisa si camata, insa in practicile moderne de afaceri interdictia aceasta este adesea ignorata. Cateva implicatii ale islamismului asupra marketingului sunt redate in elul 2.10.
Tabel 2.10 - Implicatiile islamismului asupra marketingului international
Elemente Implicatii asupra marketingului


I. Concepte fundamentale islamice
1. Unitatea Standardizarea produselor si a promovarii, loialitatea fata de marca
2. Legitimitatea Garantii ale produsului mai putin formale, profit satisfacator, nu maxim
Elemente Implicatii asupra marketingului
3. Zakat (2,5% taxa obligatorie la reclamele bogate") Publicitate institutionala, folosirea profitului pentru scopuri cariile
4. Interzicerea luarii de camata Creditul nu se poate folosi ca instrument de marketing, ci doar reducerile de pret in numerar
5. Suprematia etii umane Alimentele pentru animalele de casa sunt mai putin importante, reclama trebuie sa reflecte inaltele valori umane
6. Comunitatea Dezvoltarea serciilor comunitare, pachete de alimente cuser
7. Abstinenta Produse nutritive si usor digestibile la inceputul si sfarsitul postului, dezvoltarea productiei de bauturi nealcoolice, alimente cu caracter vegetal
8. Enronmentalism Acceptarea echipamentelor antipoluante
9. Rugaciunea zilnica Program de lucru, traficul consumatorului etc.
II. Cultura islamica
1. Obligatii familiale si de casta Comunicare din om in om, utilizarea grupurilor de referinta
2. Obligatia sacra fata de parinti Reliefarea sfatului sau aprobarii parintilor in reclama
3. Obligatia ospitalitatii Elaborarea de produse - simbol al ospitalitatii
4. Conformarea cerintelor codului de conduita sexuala si interactiune sociala a. imbracarea modesta a femeilor in public b. Separarea audientei masculine de cea feminina Magazine speciale pentru femei, cu promovarea mai personala a produselor Accesul la femeile-consumator se poate face prin femei vanzatori, cataloage, magazine pentru femei, demonstratii la domiciliu
5. Obligatia respectarii sarbatorilor religioase Oferirea de cadouri
Sursa: Adaptat dupa Gillespie, K., Jeannet, P.R., Hennessey, H.D., Global Marketing, Houghton, Mifflin Company, Boston, 2004, pp. 52-53.
Rolul femeii este strans legat de religie in islamism, in special in Orientul Mijlociu, unde femeile nu pot desfasura aceleasi actitati ca si in tarile occidentale. in Arabia Saudita, de exemplu, femeilor nu li se permite sa fie conducatori auto. Restrictiile impuse femeilor au influenta atat asupra accederii femeilor in functiile de conducere, cat si asupra modelelor de cumparare. in afara de produsele alimentare, la toate celelalte produse barbatul ia decizia finala de cumparare.
c. Hinduismul. in lume exista 750 milioane de hindusi raspanditi in India, Nepal, Malaysia, Guyana, Surinam si Sri Lanka. Hinduismul are la baza principalele dogme brahmaniste si budiste, pe care le combina cu diferite practici magice si superstitii. El este o religie etnica si un mod de ata.
Un element-cheie in hinduism este sistemul de casta. Fiecare membru al unei caste are o ocupatie anume si un rol social, transmise ereditar. Casatoria in afara castei este interzisa. Sistemul de casta influenteaza programele de distributie si promovare, deoarece este vorba de segmente de piata constituite pe baza de casta. Desi sistemul castelor a contribuit la silitatea sociala, el are influente negative asupra lumii afacerilor. Deoarece indidul nu se poate ridica deasupra grupului, integrarea si coordonarea fortei de munca poate fi foarte dificila.
Alt element important al hinduismului il constituie familia comuna" (bara dari). Familia joaca un rol important in religia hindusa, familia extinsa fiind o norma. Dupa casatorie, mireasa merge la casa mirelui. Dupa mai multe casatorii se ajunge la o familie comuna, in care tatal sau bunicul este seful familiei. Familia comuna impune adaptarea strategiilor de marketing. Venitul comun al acestor familii poate duce la modele diferite de cumparare. Cel mai obisnuit obicei, venerarea vacilor, este poate cel mai bine cunoscut. Aceasta implica nu numai protectia vacilor, dar si consumul produselor lor este considerat un mijloc de purificare.
Un alt element al hinduismului il constituie faptul ca a fi nascuta femeie este un semn de pacat in ata anterioara. Casatoria este aranjata de rude. Un barbat vaduv se poate casatori, pe cand o femeie nu.
Hinduismul are un element comun cu budismul: nirvana. Adeptii acestei religii pun accent mai mult pe realizarea spirituala decat pe cea materiala. Aceasta are o influenta importanta asupra modelelor de cumparare si consum. Hindusii brahmani, de exemplu, nu consuma carne. Implicatiile asupra marketingului sunt deosebit de importante.
d. Budismul. Religia budista se intinde, in Asia, din Sri Lanka pana in Japonia, dar se intalneste si in unele comunitati din Europa si America, si are 334 milioane de adepti. Budistii vad ata ca o suferinta pentru atingerea nirvanei, o stare marcata de lipsa dorintei, ca solutie a suferintei. Budistii insista in primul rand asupra realizarii spirituale si nu pe dobandirea de bunuri materiale.
Budismul propovaduieste pasitatea si supunerea in fata sortii si atingerea fericirii (nirvana" - stingere, scufundare in nefiinta) pe calea renuntarii la pasiunile si placerile etii.
La baza budismului se afla patru credinte (adevaruri) nobile :
- Credinta nobila a suferintei, potrit careia suferinta este omniprezenta si este o parte a naturii adevarate a etii;
- Credinta nobila a cauzei suferintei, care reflecta cauza suferintei, adica dorinta de posesie si bucuria de orice fel;
- Credinta nobila a incetarii suferintei, care arata ca suferinta inceteaza atunci cand inceteaza si dorintele ;
- Credinta nobila a caii cu opt meandre, care duce la incetarea suferintelor si ofera mijloacele de incetare a dorintei. Ea mai este cunoscuta ca si Calea de Mijloc, deoarece eta cele doua extreme ale autoindulgentei si autopenitentei. Calea a opta cuprinde : vederile adevarate, dorintele adevarate, cuvantul adevarat, conduita adevarata, ocupatia adevarata, efortul adevarat, constiinta adevarata, contemplarea adevarata. Aceasta cale, desi simpla in formulare, este complicata si cere un sistem etic. Nirvana" este recompensa pentru cei capabili sa se mentina pe aceasta cale in timpul etii. Ea este scopul suprem al budismului si reprezinta eliberarea finala de suferinta.In masura in care aceste idei reflecta gandirea unei mase mari de oameni, societatea considera neetice scopuri ca obtinerea de bunuri, implinirea sau bogatia. Edent ca acest fapt este un obstacol in fata marketingului.
e. Confucianismul. Raspandit in special in China, confucianismul are 150 milioane de adepti. El este mai degraba un cod de conduita decat o religie. Loialitatea fata de grup si plasarea grupului inaintea indidului sunt pilonii confucianismului.
f. Animismul este credinta primitiva potrit careia obiectelor si fenomenelor naturii li se atribuie suflet. Ea a fost identificata in toate partile lumii. Epoca religiei a fost precedata pretutindeni de cea a magiei [40; 110]. in multe tari subdezvoltate din lume. ideile animiste afecteaza si astazi comportamentul oamenilor.
Magia, elementul-cheie al animismului, este incercarea de a obtine rezultate prin manipularea lumii spiritelor. Ea reprezinta o abordare nestiintifica a lumii fizice. Atunci cand nu este cunoscuta relatia cauza-efect, fenomenul este explicat prin magie. Aceeasi atitudine se intalneste si fata de multe produse si tehnici moderne. De exemplu, in unele tari africane se crede ca purtatorului unor obiecte din sticla i se mareste inteligenta. Unii comercianti de obiecte din sticla nu au editat sa exploateze acest fapt si sa-i dea amploare.
Alte aspecte ale animismului se refera la cuntele sacre, cultul stramosilor, uuri si fatalisme. Toate acestea tind sa promoveze societatea traditionalista. Deoarece astfel de societati sunt interesate mai mult in promovarea traditiilor lor decat in acceptarea schimbarilor, comerciantii internationali se confrunta cu probleme deosebite in acest sens. Succesul lor depinde de modul cum vor intelege sa puna de acord cultura cu bazele ei animiste.
Se poate spune ca religia are o influenta foarte puternica in marketingul international, diferentele religioase ridicand deseori probleme comerciantilor (chenar 2.11).


Chenar 2.11
Religia si marketingul
Specialistii in marketing trebuie sa acorde o atentie deosebita religiei. Redam in. continuare unele exemple in aceasta printa.
Londra. O reclama facuta fotbalului la World Cup a produs mari batai de cap companiei McDonald's. Aceasta a imprimat un inscris din Coran pe pungile sale nerefolosibile.' Oficialii islamici au afirmat ca nu pot fi mototolite si aruncate cuntele sacre" Nu exista alt Dumnezeu in arara de Allah, iar profetul sau este Mahomed" de pe steagul echipei de fotbal al Arabici Saudite.
Paris, Jakarta. Casa de moda Chanel si-a cerut scuze lumii islamice pentru ca a imprimat versete din Coran pe imbracaminte la expozitia de la Paris, care a fost prezentata, de unele din modelele recunoscute. Dupa ce un grup de musulmani din Jakarta a protestat, Chanel a distrus imbracamintea cu designul care a adus ofensa, precum si negativul fotografiilor facute articolelor de imbracaminte.
India. McDonald's a deschis restaurante in India, fara celebrul sau Big Mac. Deoarece in religia Hindu consumul de carne de ta este interzis, compania a inlocuit acest ingredient cu carne de pui si peste, si a introdus burgeri vegetali, in felul acesta au aparut primele restaurante McDonald's care nu folosesc carnea de ta.
Sursa: The Wall Street Journal, January 1994, p. A8 ; Business Week, April 17, 1995, p. 52.
F. Valorile si atitudinile. Valorile sunt credinte impartasite sau norme de grup care au fost internalizate de indizi. Atitudinile reprezinta evaluarea alternativelor bazate pe aceste valori. Valorile si atitudinile ne ajuta sa determinam ceea ce este drept sau corespunzator, ceea ce este important si ce este de dorit. Cultura japoneza, de exemplu, ridica un zid adesea de nepatruns impotriva strainilor. Cumpararea de produse straine este considerata de multe ori un act nepatriotic. Rezistenta nu este atat fata de produs in sine, ci fata de cel care il produce si comercializeaza.
Unele din acestea au implicatii si asupra marketingului, si pe acestea le vom analiza in continuare.
a. Actitatile de marketing. inca de la Aristotel, actitatile inrudite cu vanzarea nu au avut apreciere sociala favorabila. Gradul de dezaprobare variaza totusi de la o tara la alta. in tarile in care marketingul este foarte putin apreciat, actitatile de marketing sunt neglijate sau subdezvoltate. Oamenii capabili, talentati, nu vor intra in afaceri. Adeseori, actitatile de marketing sunt lasate pe seama unei anumite clase sau poate strainilor. Sa ne reamintim de rolul de bancheri medievali pe care l-au jucat evreii sau de rolul negustorului chinez in Asia de Sud-Est. in tarile in care comertul este subapreciat, actitatea de marketing este neglijata sau putin dezvoltata. Oamenii cei mai capabili si mai talentati nu se implica in afaceri. Comertul este lasat pe seama unei anumite clase sau a strainilor. in aceste tari, firma internationala poate avea probleme legate de personal si canalele de distributie si cu alte aspecte specifice ale programului sau de marketing, in functie de atitudinea tarii fata de afacere.
b. Bogatie, castiguri materiale si consum. in unele tari, bogatia si consumul sunt adeseori considerate semne ale succesului si realizarii, si sunt aprobate de societate, in societatile budiste si hinduse, unde idealul il constituie nirvana", oamenii nu sunt atat de motivati sa produca si sa consume. Comerciantii vor prefera sa activeze, edent, in societatile de consum. Totusi, ca urmare a progreselor inregistrate, diferentele nationale prind atitudinile fata de consum par sa se diminueze.
c. Schimbarea. Atunci cand o firma patrunde pe o piata straina, ea aduce schimbarea, prin introducerea de noi produse. Cuvantul nou" are o conotatie favorabila in tarile dezvoltate, care faciliteaza schimbarea tehnicilor produselor. Multe societati sunt mai orientate spre traditie, adorand stramosii si modalitatile lor traditionale de consum. Atitudinea fata de schimbare este, deci, mai favorabila in tarile dezvoltate si mai putin favorabila in tarile mai traditionale, unde schimbarea este prita adeseori cu suspiciune, mai ales atunci cand ne din partea strainilor.
Comerciantul, ca agent al schimbarii, are o sarcina diferita in astfel de societati traditionale. El trebuie mai degraba sa lege produsul de valorile culturale traditionale, si nu de sublinierea noutatii. in cautarea accepilitatii unui produs nou, o firma poate incerca sa obtina cel putin o aprobare tacita, adica sa nu se faca obiectii de catre liderii religiosi sau de alta natura. Orice produs trebuie mai intai sa satisfaca o nevoie de piata. Dincolo de aceasta, totusi, el trebuie sa fie in concordanta cu sistemul de valori, pentru a fi acceptat.
d. Asumarea riscului. Asumarea riscului este, de regula, asociata cu actitatea antreprenoriala. Totusi, si consumatorii isi asuma riscuri atunci cand incearca un produs nou. De asemenea, intermediarii care manipuleaza produse necunoscute pot sa-si asume anumite riscuri suplimentare celor asociate cu linia de produse obisnuite. Prin urmare, comerciantul trebuie sa caute sa reduca riscul implicat de incercarea unui produs, asa cum este el perceput de consumatori si distribuitori. in parte, aceasta se poate realiza prin educatie. Se mai pot folosi garantiile, vanzarea in partizi si alte tehnici de marketing.
e. Comportamentul consumatorului. Atitudinile sunt relevante in intelegerea comportamentului consumatorului pe pietele lumii. Managerii internationali trebuie sa inteleaga aceste elemente, pentru a elabora programe de marketing eficiente. Deoarece este imposibil sa se cunoasca in mod detaliat un numar mare de piete, ei trebuie sa se bazeze, alaturi de cercetarile de marketing ale firmei, si pe ajutorul personalului din filialele firmei, care cunoaste atitudinile si comportamentul local. De asemenea, mai pot fi folositi in acest scop distribuitorii si agentii de publicitate.
Desi firma este interesata in schimbarea atitudinilor, in cele mai multe cazuri va incerca sa se adapteze la aceste atitudini. Asa cum afirma Confucius, este mai usor sa urnesti muntii din loc decat sa schimbi gandirea oamenilor".
G. Traditii si obiceiuri. intelegerea traditiilor si obiceiurilor are importanta in special in procesul de negociere, deoarece interpretarile unilaterale pot duce la concluzii total eronate. Americanii, de exemplu, interpreteaza tacerea in discutii ca un semn negativ. Rusii au un stil de negociere dur, cu schimbari de ultim minut. Finlandezilor le place sa continue negocierile in sauna. in Orientul Mijlociu, chiar si pentru incheierea unui acord simplu sunt necesare cateva zile, irfrucat arabilor le place sa discute mai intai lucruri care nu au legatura cu afacerea in sine.
Pentru intelegerea corecta a traditiilor si obiceiurilor, comerciantul international trebuie sa cunoasca modul de gandire din acea cultura, istoria si cultura tarii, modul de luare a deciziilor si timpul alocat acestora [3 ; 74].
Traditiile si obiceiurile au influente si asupra modelelor de cumparare. in SUA, de exemplu, barbatul este cel care cumpara inel logodnicei sale. in Germania, in schimb, logodnica isi cumpara singura inelul. Americanii consuma suc de portocale la micul dejun, pe cand in alte tari el este doar o bautura racoritoare. in Marea Britanie, iaurtul es>e considerat un produs tranchilizant si se consuma seara, in special de persoanele in varsta, pe cand in Thailanda ci este considerat a fi energizator si se consuma dimineata, in drum spre lucru. in folclorul japonez, consumarea de ciocolata cu alune este considerata cauzatoare de sangerare a nasului.
H, Organizarea sociala. Organizarea sociala se refera la modul de inrudire a oamenilor. Ea difera, oarecum, de la o societate la alta.
a. Familia. Modul esential de organizare sociala se bazeaza pe rudenie. Rolul familiei in societate, precum si al membrilor in cadrul familiei variaza semnificativ in functie de cultura unei tari. De asemenea, exista diferente si in printa angajarii femeii in afaceri. in America si Europa, elementul-cheie este familia, care cuprinde parintii si copin necasatoriti din casa. in alte parti, familia este mai mare, incluzand mai multe rude. Un astfel de exemplu este marea familie comuna hind




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact