StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Protejeaza-ti interesele
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Caile extraordinare de atac



CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC

Specific pentru o cale de atac extraordinara este obiectul acesteia, si anume, o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila pronuntata dupa expirarea cailor de atac comune.

 !!!!! In rest, NOTIUNEA, SCOPUL si REGULILE GENERALE DE FOLOSIRE SUNT IDENTICE CUN CELE DE LA CAILE ORDINARE DE ATAC.

Principala clasificare se face in : 



-1.- Cai de reformare = controlul este exercitat de instanta competenta (instanta superioara) si se intinde asupra verificarii legalitatii hotararii atacate sub toate aspectele.

Intra in aceasta categorie :   -    recursul comun

-         recursul in interesul legii

-         recursul in anulare ( acum abrogat ).

        -2.-  Cai de retractare = controlul este exercitat chiar de instanta care a pronuntat hotararea atacata pentru motive special prevazute de lege.

      Intra in aceasta categorie :  -- contestatia in anulare

                                                   -- revizuirea.

    !!!!  Acum si recursul ordinar este considerat tot cale extraordinara de atac (vezi la Caile ordinare de atac).

-I. -  Contestatia in anulare

      = vizeaza retractarea unei hotarari definitive si irevocabile , competenta apartinand tot instantei care a pronuntat hotararea contestata, pentru motivele special prevazute de lege.

      Scopul acestei contestatii este :

-1- sa anuleze hotararea contestata

-2- sa repuna partile in situatia anterioara

-3- sa obtina rejudecarea cauzei

-4- sa obsina o noua hotarare judecatoreasca corespunzatoare.

 

1. Contestatia in anulare obisnuita / comuna

= se poate folosi impotriva oricarei hotarari  judecatoresti ramasa irevocabila.

      Prin aceasta contestatie, partea cere retractarea hotararii judecatoresti revocabile pentru motivele expres prevazute in lege, motive pe care partea nu le-a putut invoca in caile de atac ordinare. Legea prevede 2 motive:

n      cand procedura de citare a partii pentru ziua cand s-a judecat pricina nu a fost legal indeplinita; rezulta ca  cerinta procedurii de citare se pune in raport de termenul final al procesului la care au avut loc dezbaterile, la care s-au pus concluziile; per a contrario, procedura de citare invocata la termenele anterioare nu constituie motiv pentru contestatia in anulare.

n      cand hotararea contestata este pronuntata cu incalcarea normelor imperative sau de ordine publica privitoare la competenta (e vorba de competenta absoluta—vezi Curs „Competente”)

                  Conditiile de admisibilitate ale contestatiei in anulare

1-      sa fie atacata o hotarare judecatoreasca  definitiva si irevocabila

2-      motivele contestatiei sa  nu fi fost invocate din motive obiective  in caile de atac comune   (respectarea  principului  ierarhiei cailor de atac).

      Totusi, aceste motive pot fi invocate in contestatie daca  instanta de atac comuna le-a respins pentru ca avea nevoie de verificari de fapt sau calea de atac comuna a fost respinsa fara a se judeca procesul in fond.

      Contestatia in anulare nu este admisibila daca recursul a fost anulat ca fiind tardiv ; o astfel de solutie ar duce la eludarea legii.

                  Obiectul contestatiei in anulare

      Il constituie hotararile ramase definitive si irevocabile, indiferent de instanta care le-a pronuntat si in indiferent ce etapa procedurala ( ex. hotararea instantei de fond ramase definitiva si irevocabila prin neapelare, sau o decizie ramasa definitiva si irevocabila prin nerecurare, etc.)

      Nu pot fi contestate in anulare:

 - hotararile hotarului

 - hotararile pronuntate in procesele in care s-au judecat legal fara citarea partilor.

                  Subiectii contestatiei in anulare

      Se numesc contestator si intimat.   Pot fi:

-- partile prejudiciate in proces



-- tertii interesati- in cazuri exceptionale (cele de transmitere a calitatii  procesuale de la parti la terti) 

-- procurorul.

2. Contestatia in anulare speciala

= are ca obiect doar hotararile judecatoresti irevocabile pronuntate in recurs, pentru 2 motive expres prevazute de lege:

      a) cand hotararea contestata este rezultatul unei greseli materiale ( greseala materiala= eroare involuntara care nu afecteaza fondul pricinii), ex: calculul gresit al termenului de recurs, retinerea gresita a timbrajului.

      b) cand instanta de casare / recurs a respins recursul sau l-a admis numai in parte, omitand sa cerceteze vreunul din motivele de casare invocate de recurent.

      Precizari:

- practica judiciara a statuat, respectand principiul egalitatii partilor in procesul civil, ca o asemenea contestatie in anulare este deschisa si intimatului, caruia i-au fost omise de la analiza apararile, sustinerile pe care le-a facut in intampinare sau in pledoarie.

- instanta de recurs nu e obligata  sa raspunda expres tuturor motivelor de recurs in ordinea redactarii acestora, ci poate sa grupeze motivele de recurs prezentate, sa le sistematizeze si sa le incadreze juridic, urmand sa raspunda la motivele de casare astfel rezultate.

- obiectul acestui tip de contestatie in anulare se refera la o hotarare irevocabila, rezultata dupa exercitarea recursului comun.

- subiectii acestui tip de contestatii  in anulare pot fi partile din  recurs:  recurentul si                                                                                                            oricare alta parte (intimatul) cu interes legitim.

                  Procedura de judecare a contestatiei in anulare

      Contestatia in sine (cererea procedurala) trebuie sa cuprinda elementele cererilor procedurale si, specific:- sa mentioneze hotararea atacata, sa faca mentiunea ca este definitiva si irevocabila si instanta care a pronuntat-o

                  -sa mentioneze si sa demonstreze motivele anularii.

      Intampinarea este obligatorie.

Termenul:

a)- daca hotararea contestata e susceptibila de executare silita, contestatia se poate formula imediat dupa pronuntarea hotararii contestate si cel mai tarziu pana la incheierea ultimei actiuni de executare silita (procesul-verbal al executorului prin care se incheie executarea silita.)

b)- cele susceptibile de executare silita pot fi atacate in cel mult  15 zile de la data cand contestatorul a luat cunostinta de hotarare (= termen subiectiv), dar nu mai tarziu de  1 an de la data pronuntarii

hotararii(=  termen obiectiv).

      Instanta competenta  = este cea care a pronuntat hotararea contestata.

      Judecarea se face de urgenta, in termene scurte, cu citarea partilor, pentru a acoperi principiul contradictorialitatii.

      La cerere, efectele hotararii contestate pot fi suspendate.

      In completul de judecata pot participa si judecatorii care au judecat hotararea contestata, pentru ca  nu sunt incompatibili.

      Solutii posibile

-1- respingerea – se confirma  hotararea atacata, recunoscandu-se efectele valabile ale acesteia.

      Dupa respingerea contestatiei si cu respectarea termenului de introducere se poate formula o alta contestatie in anulare, dar numai pentru alte motive decat cele din prima, care nu au putut fi cunoscute la prima contestare ( art. 321 CPC).

-2- admite contestatia, deci se anuleaza hotararea atacata (= timpul 1) si se reia procesul de la ultimul act de procedura ramas valabil, cu pronuntarea unei noi hotarari (=timpul 2).

- II. -  Revizuirea

      = cale extraordinara de atac, prin care, in cazurile expres prevazute de lege, poate fi atacata o hotarare judecatoreasca irevocabila pronuntata pe fond de o instanta de orice grad, cerandu-se chiar instantei care a pronuntat hotararea revizuita sa o retracteze si sa dea o noua hotarare.

      Are un dublu rol:

- sa desfiinteze o hotarare irevocabila pe baza unor imprejurari noi

- sa  se pronunte o noua hotarare justa / corecta.

      Caractere:

-1- critica hotararii in revizuire se bazeaza pe fapte / imprejurari noi, care nu au fost cunoscute de instanta care a pronuntat hotararea atacata, aceste imprejurari fiind cunoscute ulterior.

-2- se urmareste retractarea hotararii atacate si pronuntarea uneia noi.

-3- se foloseste numai pentru unul din motivele prevazute expres in lege.

      Obiectul = orice hot. def. si irevocabila prin care inst. comp. a pronuntat o solutie pe fond.

      Exceptii de la obiectul revizuirii ( nu este posibila revizuirea ):

n      prin hotararea care nu s-a pronuntat pe fond??, ci pe exceptie




n      pentru hotararile de divort.

Subiectele revizuirii

Pot fi oricare din partile in proces cu interes legitim in revizuire, sau procurorul.

Partile se numesc revizuient si intimat.

Motivele legale de revizuire – art. 322 C.p.c.

--1-- daca dispozitivul hotararii atacate cuprinde mentiuni contradictorii care fac imposibila executarea lor concomitenta.

--2—daca instanta s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au avut in vedere sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut ori a acordat mai mult decat s-a cerut ( = minus / plus petita ).

--3-- obiectul pricinii nu exista, respectiv hotararea obliga la predarea unui lucru corporal determinat, care bun a pierit. Aceasta ipoteza poate duce la revizuire numai daca hotararea atacata   s-a dat cu obligatia alternativa a paratului.

--4--  daca un judecator / expert care au luat parte la judecata au fost condamnati irevocabil pentru o  infractiune privitoare la pricina ( ex. luarea de mita, traficul de influenta, sustragerea sau distrugerea de acte de la dosar ) sau daca hotararea s-a pronuntat in temeiul unor probe declarate false in urma judecatii ( ex. inscrisuri falsificate, condamnarea unui martor pentru marturie mincinoasa, daca au fost determinate in solutia instantei ). Infractiunile respective se constata prin hotarari penale irevocabile.

      Daca procesul penal nu poate incepe sau nu poate fi realizat ( ex. prescriptie), atunci instanta civila de revizuire se va pronunta mai intai pe cale incidenta asupra existentei infractiunii, cel invinuit fiind citat in proces.

--5—         daca dupa pronuntarea hotararii s-au descoperit inscrisuri noi, doveditoare, care nu au putut fi infatisate in instanta dintr-o pricina mai presus de vointa partii sau aceste inscrisuri noi au fost retinute de partea adversa (cazul 1) ori s-a desfiintat o hotarare judecatoreasca pe care s-a intemeiat hotararea civila revizuita (cazul 2).

      In cazul 1, se cer urmatoarele conditii de admisibilitate:

a)      inscrisurile noi sa fi existat la data pronuntarii hotararii revizuite;

b)      partea interesata sa nu le fi putut infatisa instantei din motive obiective, neimputabile (inclusiv detinerea lor de partea adversa). Actele publice nu pot constitui inscrisuri noi, pentru ca ele stau la dispozitia oricui, partea nefiind impiedicata sa le infatiseze instantei.

c)      inscrisurile noi sa fie determinante in cauza, adica sa poata schimba hotararea, sa demonstreze o alta situatie juridica.

 In cazul 2, hotararea judecata desfiintata poate fi de orice natura (civ, penala, contencios,etc.);

--6--    daca statul ca persoana juridica sau alte persoane juridice de drept public, disparutii sau incapabilii pusi sub curatela nu au fost aparati deloc sau  au fost aparati fraudulos (cu viclenie) de reprezentantii lor;

--7--    daca exista hotariri irevocabile contradictorii date de instante de acelasi grad sau de grade diferite, in aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avind aceeasi calitate. Situatia apare daca nu s-a invocat la timp puterea de lucru judecat sau daca aceasta a fost constatata cu intarziere, odata cu pronuntarea celei de-a 2-a hotarari, contradictorii cu prima, in acelasi litigiu, dar in dosare diferite.

      Conditii: -    sa existe 2 hotarari irevocabile in aceeasi pricina, dar in dosare diferite ;

-         in ambele hotarari sa existe elementele puterii de lucru judecat;

-         la  judecarea celui de-al 2-lea proces sa nu se fi invocat autoritatea de lucru judecat sau, daca s-a invocat, instanta sa fi omis a se pronunta asupra ei.

--8--    daca partea revizuenta a fost impiedicata la judecarea in fond sa se infatiseze in instanta si nu a putut instiinta instanta asupra acestei imprejurari dintr-o cauza obiectiva, mai presus de vointa ei;

--9--   introdus prin O.G. nr. 58/2003: daca CEDO a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti, iar consecintele grave continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate.

Procedura de revizuire

1.      Cererea de revizuire: cuprinde elementele generale plus unele speciale:

--sa mentioneze hotararea care se ataca prin revizuire, cu mentiunea ca e irevocabila si instanta care a pronuntat-o;

--sa se indice explicit motivul revizuirii, demonstrandu-se existenta valabila a acestuia

2.      Termenul de revizuire: cel general e de o luna cu exceptia a 3 situatii :

-         pentru motivul 6) termenul e de 6 luni;

-         pentru motivul 8) termenul e de 15 zile;

-         pentru motivul 9) termenul e de 3 luni.



Termenul de revizuire se calculeaza pentru motivele 1), 2) si 7) de la pronuntarea hotararii.

 Pentru motivul 3), de la cel din urma act de executare

       Pentru motivul 4), de la data cand revizuentul a luat cunostinta de hotararea de condamnare.

       Pentru motivul 5), de la data cand s-a descoperit inscrisul nou.

       Pentru motivul 6), de la comunicarea hotararii celor in drept.

      Pentru motivul 8), de la incetarea impiedicarii prezentarii in instanta.

      Pentru motivul 9), de la publicarea in M.O. a hotararii CEDO.

      3.   Instanta competenta: cea care a pronuntat pe fond hotararea atacata prin revizuire. De la aceasta regula exista o derogare pentru motivul 7): contrarietatea de hotarari.

La pct.7, competenta:

-instanta superioara celor 2 de pe aceeasi raza teritoriala;

-daca instantele sunt pe raze teritoriale diferite, revizuirea va fi judecata de instanta superioara celei care a pronuntat prima hotarare;

-daca una din instante este Curtea Suprema, revizuirea este de competenta acesteia.

Daca prin cererea de revizuire se invoca atat punctul 7), cat si alte motive care atrag competente diferite, cererea de revizuire se disjunge pe motive, fiecare motiv fiind judecat de instanta competenta.

Efectele hotararii revizuite, de regula, nu se suspenda in timpul judecarii revizuirii. In mod exceptional poate opera suspendarea cu plata unei cautiuni.

4.   Judecata: se face dupa dispozitiile dreptului comun.

Completul e judecata poate fi format din aceiasi judecatori care au pronuntat hotararea, neexistand incompatibilitati, pentru ca la prima judecare, judecatorii nu au cunoscut imprejurarile noi, ulterioare, pe care se intemeiaza cererea de revizuire.

De regula, cererea de revizuire se judeca in 2 timpi: 1- admiterea in principiu a revizuirii;

 2- judecarea pe fond a cauzei;

1-Daca cererea de revizuire se admite, se retracteaza total sau partial prima hotarare atacata si se pronunta o noua hotarare, de regula in 2 timpi (a – anularea, b – pronuntarea din nou), iar exceptional intr-un singur timp.

Daca se invoca motivul 7), se retracteaza ultima hotarare contrara cu prima.

Intampinarea e obligatorie.

2-Cererea de revizuire poate fi si respinsa, deci hot. a carui revizuire se cere se consolideaza

Despre existenta revizuirii unei hotarari se face o mentiune speciala pe cele 2 exemplare originale a revizuirii hotararii (care se gasesc in dosar si in mapa).

5.      Caile de atac: sunt cele folosite in dreptul comun.

Intre caile extraordinare de reformare figureaza:

--recursul comun si

--recursul in interesul legii

--a fost si recursul in anulare = abrogat prin O.G. 58/2003.

Recursul in interesul legii

--are ca scop sa asigure o interpretare si o aplicare unitara a legii pe teritoriul tarii, sa asigure o practica judiciara unitara.

Premisa:

a.              cand exista dispozitii legale neclare, confuze, lacunare sau contradictorii, care sunt interpretate diferit de instantele romanesti;

b.              cand instantele din tara au practica diferita in solutionarea acelorasi probleme de drept.

Recursul in interesul legii se promoveaza de procurorul general de la Parchetul General de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, fie din oficiu, fie la sesizarea Ministerului Justitiei.  

Competenta: apartine exclusiv Inaltei Curti de Casatie si Justitie in sectiile ei reunite.

Promovarea: e provocata de premisele amintite.

Hotararea se adopta cu majoritate de opinii.

Dezbaterile presupun doar prezenta si concluziile membrilor completului de judecata.

Hotararea adoptata nu are nici un efect retroactiv, deci nu desfiinteaza hotararile judecatoresti contradictorii care au provocat recursul in interesul legii. Are efecte numai pentru viitor. Este publicata in M.O. si comunicata separat tuturor instantelor judecatoresti din tara.

Inainte de aparitia O.G. 58/2003 se prevedea scopul, se prevedea expres ca sunt obligatorii pentru viitor, dar in noua ordonanta nu se mai spune.







Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre drept civil

Dreptul familiei
Codul civil








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics