Inceputul prescriptiei extinctive

Inceputul prescriptiei extinctive

Regula generala privind inceputul prescriptiei extinctive

A.        Consacrarea legislativa a regulii generale

In ceea ce priveste nasterea dreptului la actiune si respectiv a inceperii cursului prescriptiei extinctive care poate sa duca la stingerea lui, regula generala o gasim inscrisa in art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 167 / 1958. potrivit acestui articol, "prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul de actiune sau dreptul de a cere executarea silita."

Regula prevazuta in art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 167 / 1958 isi gaseste aplicatie practica roi de cate ori nu se aplica o regula speciala, prevazuta pentru un caz particular.

B.        Justificarea regulii generale

Aceasta regula este specifica si i se aplica numai in categoriile raporturilor juridice civile cu subiecte pasive nedeterminate; este cazul raporturilor juridice civile in continutul carora se includ drepturile reale si celelalte drepturi patrimoniale absolute (ex. dreptul de autor) in care titularii lor sunt si apar ca persoane determinate, iar persoanele obligate, ca fiind nedeterminate.

In cazul acestor drepturi pana in momentul incalcarii sau nesocotirii nu apare necesitatea apararii lor pe cale judiciara, aceasta pentru ca persoana obligata nu este inca individualizata. In ipoteza in care dreptul subiectiv este incalcat sau nerecunoscut, raportul juridic civil se concretizeaza si in ceea priveste si subiectul pasiv. Ca urmare, totodata in favoarea titularului se naste dreptul la actiune pentru a-si valorifice pe cale judiciara dreptul sau incalcat sau nerecunoscut.

Reguli speciale privind inceputul prescriptiei extinctive

A.        Ipoteze pentru care sunt instituite reguli speciale

Acestea sunt urmarea regulii generale, in sensul ca se precizeaza data cand se naste dreptul la actiune supus prescriptiei extinctive, in diferite situatii si ipoteze. Adaugam la aceasta precizare si faptul ca, de data aceasta, ne aflam in prezenta unor ra 616g68g porturi juridice civile a caror subiecte, cu unele exceptii, sunt determinate, in consecinta, incalcarea dreptului civil subiectiv nu poate fi pusa decat pe seama persoanelor obligate chiar de la data nasterii raportului juridic.

Prin urmare, putem vorbi despre urmatoarele ipoteze:

1.Ipoteza dreptului subiectiv civil pur si simplu;

2.Ipoteza dreptului subiectiv civil afectat de un termen suspensiv sau de o conditie suspensiva;

3.Ipoteza raspunderii civile pentru fapta ilicita si cazuri asimilate;

4.Ipoteza actiunii in anulabilitate;

5.Ipoteza raspunderii pentru viciile lucrului, lucrarii ori constructiei;

6.Alte situatii speciale.

B. Continutul regulilor speciale privind inceputul

prescriptiei extinctive

1. Ipoteza dreptului subiectiv civil pur si simplu;

In aceasta situatie, dreptul nu este afectat de modalitati (cand nu exista termen sau conditie suspensiva sau cand obligatia urmeaza sa se execute la cererea creditorului).

Aceasta regula este inscrisa in art. 7 alin. 2 din Decretul nr. 167 / 1958 potrivit caruia "In obligatiile care urmeaza sa se execute la cererea creditorului, precum si in acelea al caror termen de executare nu este stabilit, prescriptia incepe sa curga de la nasterii raportului de drept".

Pentru o buna intelegere a domeniului de aplicare a acestei reguli speciale trebuie avute in vedere urmatoarele[1]:

1) prin expresia "in obligatiile ce urmeaza sa se execute la cererea creditorului" trebuie sa se inteleaga atat situatia - regula in care nu exista termen sau conditie, suspensive, care sa afecteze dreptul subiectiv civil si obligatia corelativa, cat si situatiile in care exista un termen suspensiv, dar este in favoarea creditorului (putand renunta la beneficiul lui, cum este cazul deponentului) sau exista o conditie care este rezolutorie (stiut fiind ca pura est sed sub conditione resolvitur);

2) prin expresia "in obligatiile al caror termen de executare nu este stabilit" se intelege situatia obligatiilor in care termenul lipseste cu desavarsire.

2. Ipoteza dreptului subiectiv civil afectat de un termen suspensiv sau de o conditie suspensiva

Aceasta regula speciala se refera la acele situatii in care dreptul subiectiv civil este "afectat de modalitati", acestea fiind, aici, termenul suspensiv si conditia suspensiva.

Potrivit art. 7 alin. 3 din Decretul nr. 167 / 1958, "Daca dreptul este sub conditie suspensiva sau termen suspensiv, prescriptia incepe sa curga de la data cand s-a implinit conditia sau a expirat termenul".

Aceasta regula este consacrata si in Codul Civil, prin art. 1885 alin. 1, conform caruia: "Prescriptia unei creante conditionate sau cu termen nu poate incepe decat din momentul cand s-a implinit conditia sau a expirat termenul".

3. Ipoteza raspunderii civile pentru fapta ilicita si cazuri asimilate

In cazul in care raspunderea civila are la baza savarsirea unei fapte cauzatoare de prejudicii, precum si in cazurile asimilate (imbogatirea fara justa cauza), prescriptia incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia(ori putea) sa cunoasca paguba si pe cel care raspunde de ea.

Aceasta regula speciala este consacrata in art. 8 alin. 1 din Decretul nr. 167 / 1958, potrivit caruia "Prescriptia dreptului la actiune in repararea pagubei pricinuita prin fapta ilicita incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat paguba, cat si pe cel care raspunde de ea." Alineatul 2 al aceluiasi articol prevede: "Dispozitiile alineatului precedent se aplica prin asemanare si in cazul imbogatirii fara just temei."

De asemenea, art. 12 din Legea nr. 29 / 1990 privind contenciosul administrativ stabileste ca "In cazul in care cel vatamat a cerut anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si despagubiri, intinderea pagubei nefiindu-i cunoscuta la data judecarii actiunii in anulare, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubiri curge de la data la care a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca intinderea pagubei."

Prin aceasta regula, instituita de art. 8 alin. 1 din Decretul nr. 167 / 1958, se face referire atat la raspunderea civila delictuala, cat si la raspunderea civila contractuala[2], (in cazul in care neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei contractuale constituie un delict civil, se admite ca, in principiu, va fi angajata raspunderea civila contractuala, iar nu raspunderea civila delictuala). Cu conditia sa nu fie incidenta o alta regula.

Dupa cum este prevazut expres in lege, aceasta regula se aplica si in ceea ce priveste inceputul prescriptiei extinctive in cazul actiunii izvorate din imbogatirea fara just temei, termenul de prescriptie incepand sa curga de la data cand cel care a fost saracit a luat la cunostinta atat de faptul producerii, cat si de cel care s-a imbogatit in dauna sa.

4) Ipoteza actiunii in anulabilitate

Aceasta regula este prevazuta in art. 9 din Decretul nr. 167 / 1958, potrivit caruia "Prescriptia dreptului la actiune in anularea unui act juridic pentru violenta incepe sa curga de la data cand aceasta a incetat. In caz de viclenie ori eroare sau in celelalte cazuri de anulare, prescriptia incepe sa curga de la data cand cel indreptatit, reprezentantul sau legal sau persoana chemata de lege sa-i incuviinteze actele, a cunoscut cauza anularii, insa cel mai tarziu de la implinirea a 18 luni de la data incheierii actului".

Aceasta regula nu este aplicabila in cazul cererii de anulare a casatoriei pentru eroare sau viclenie, deoarece aceasta se face in termen de 6 luni "de la incetarea violentei sau de la descoperirea erorii sau vicleniei", de catre persoana a carui consimtamant a fost viciat, conform dispozitiilor art. 21 din Codul familiei. De asemenea, aceasta regula nu se aplica in cazul cererii de anulare a unui legat, deoarece prescriptia incepe sa curga de la data deschiderii succesiunii.

Legea distinge situatia in care cauza de anulare este violenta, de cea in care anulabilitatea actului se datoreaza celorlalte cauze (eroare, dol, leziune, incapacitate, nesocotirea altor dispozitii legale ce ocrotesc interese personale)[3].

In cazul violentei, prescriptia extinctiva incepe sa curga din momentul in care a incetat acest viciu de consimtamant (moment obiectiv).

In ceea ce priveste celelalte cauze de nulitate, in inceputul cursului prescriptiei extinctive se disting doua momente:

a) un moment subiectiv, care se aplica ori de cate ori cunoasterea cauzei de anulabilitate a avut loc in intervalul de timp cuprins intre momentul incheierii actului juridic si momentul in care se implinesc 18 luni de la incheierea actului;

b) un moment obiectiv, care se aplica de la data implinirii a 18 luni calculate de la incheierea actului juridic numai daca, in acest interval de 18 luni, nu a fost cunoscuta cauza de anulabilitate de cel sau cei indreptatiti sa ceara anularea.

In sistemul Legii nr. 10 / 2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, indiferent de cauza de nulitate (absoluta sau relativa), termenul de prescriptie extinctiva (un an) a inceput sa curga de la data intrarii in vigoare a acestei legi (14 februarie 2001).

5) Ipoteza raspunderii pentru viciile lucrului, lucrarii ori constructiei

Aceasta regula speciala este prevazuta in dispozitiile art. 11 din Decretul nr.   167 / 1958, potrivit carora: "Prescriptia dreptului la actiune privind viciile ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrari executate incepe sa curga de la data descoperirii viciilor, insa, cel mai tarziu de la implinirea unui an de la predarea lucrului sau lucrarii.

Prescriptia actiunii privind viciile unei constructii incepe sa curga de la data descoperirii viciilor, insa cel mai tarziu de la implinirea a 3 ani de la predare.

Prin dispozitiile prezentului articol nu se aduce nici o atingere termenelor de garantie, legale sau conventionale".

Aceasta regula priveste acele vicii care nu pot fi descoperite prin mijloace obisnuite cu ocazia predarii sau receptiei, nu insa si dreptul la actiune privind viciile aparente - cele care pot fi depistate fara nici o dificultate la predare sau receptie.

Potrivit art. 1352 din Codul Civil, aceasta regula speciala se aplica doar in privinta viciilor ascunse de lucrului transmis, lucrarii executate sau constructii, vicii care sunt de natura sa impiedice folosirea lucrului, lucrarii sau constructiei potrivit destinatiei lor sau sa fie de natura a diminua considerabil folosirea acestora.

Regulile privind inceputul prescriptiei pentru viciile lucrului, lucrarii sau constructiei prezinta caracteristica stabilirii - alternativa a doua momente de la care poate incepe sa curga prescriptia:

1) un moment subiectiv, constand "in data descoperirii viciilor";

2) un moment obiectiv, constand in data expirarii termenelor de garantie, de un an, pentru lucru ori lucrare si de 3 ani pentru constructie[4].

In cazul constructiilor aflate sub incidenta Legii nr. 10 / 1995 privind calitatea in constructii, prin art. 29 se stabilesc doua termene speciale de garantie:

a) un termen determinat, de 10 ani de la receptia lucrarii pentru viciile ascunse obisnuite;

b) un termen nedeterminat, pe toata durata de existenta a constructiei pentru viciile structurii de rezistenta.

6) Alte situatii speciale

1) Art. 23 din Decretul nr. 167 / 1958 instituie o regula in ceea ce priveste prescriptia dreptului la actiune asupra sumelor de bani consemnate sau depuse la institutiile de banca, credit si economic pe seama statului ori a institutiilor de stat, pentru care termenul de prescriptie incepe sa curga de la data consemnarii ori depunerii.

2) Regula speciala prevazuta de art. 24 din Decretul nr. 167 / 1958, reglementeaza prescriptia dreptului la actiune privitoare la sumele de bani incasate din vanzarea biletelor pentru spectacolelor ce nu au mai avut loc, prescriptia care incepe sa curga de la data cand urma sa aiba loc spectacolul.

3) Articolul 674 din Codul de procedura civila reglementeaza prescriptia dreptului la actiunea posesorie, care incepe sa curga de la data primului act de tulburare a posesiei.

4) Articolul 700 alin. 1 din Codul Civil prevede prescriptia dreptului de optiune succesorala care incepe sa curga de la deschiderea succesiunii (care este data mortii lui de cujus).

De la aceasta regula exista urmatoarele exceptii:

- in cazul unui copil conceput, dar nenascut la data deschiderii succesiunii, termenul de prescriptie incepe sa curga de la data nasterii, cu conditia ca acesta sa se nasca viu;

- in cazul declararii judecatoresti a mortii, data succesiunii este data prevazuta in hotararea judecatoreasca definitiva ca fiind data mortii, dar prescriptia dreptului de optiune succesorala incepe sa curga de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti declarative de moarte, deoarece dreptul de optiune succesorala poate fi exercitat numai din acel moment[5];

- in cazul unei mosteniri testamentare, cand testamentul din care rezulta calitatea de mostenitor a unei persoane a fost descoperit mai tarziu, termenul de prescriptie a dreptului de optiune succesorala se calculeaza de la data cunoasterii calitatii de mostenitor a unei persoane.

5) Potrivit art. 55 din Codul familiei "Actiunea in tagada paternitatii se prescrie in termen de 6 luni de la data cand tatal (sotul mamei sau fostul sot al mamei) a cunoscut nasterea copilului.

6) Articolul 60 din Codul familiei reglementeaza prescriptia dreptului la actiune in stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei, astfel: "Actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei poate fi pornita in termen de un an de la nasterea copilului."

Potrivit alin. 2 al aceluiasi articol, "Daca in cazul prevazut de art. 54 alin. 1, un copil a pierdut calitatea de copil din casatorie prin efectul unei hotarari judecatoresti, termenul de un an pentru primirea actiunii in stabilirea paternitatii din afara casatoriei, va curge de la data cand acea hotarari a ramas definitiva", chiar daca a trecut mai mult de un an de la nasterea copilului.

Potrivit dispozitiilor alin. 3 ale art. 60 "In cazul in care mama a convietuit ci pretinsul tata ori daca acesta din urma a prestat copilului intretinerea, termenul de un an va curge de la incetarea convietuirii ori a intretinerii".

7) Articolul 520 din Codul de procedura civila instituie regula speciala potrivit careia prescriptia dreptului la actiune in revendicarea imobilului ce a format obiectul urmaririi silite imobiliare incepe sa curga de la data inscrierii actului de adjudecare in cartea funciara.

8) Prescriptia extinctiva a actiunii in raspunderea pentru daunele efective cauzate de operatorii publici si furnizorii de servicii de telecomunicatii incepe sa curga de la data primirii raspunsului la reclamatie sau, daca nu s-a raspuns la reclamatie, de la exprimarea termenului de solutionare a acesteia (art.    alin. 2 din Ordonanta de Guvern nr. 31/ 2002, aprobata prin Legea nr. 642 / 2002).

9) Prescriptia dreptului la actiune in rectificarea inscrierii in cartea funciara exercita impotriva tertului dobanditor de buna credinta incepe sa curga de la data la care a fost inregistrata cererea prin care tertul respectiv a solicitat inscrierea dreptului sau in cartea funciara (art. 37 alin 2 si art. 38 din Legea nr. 7 / 1996).