StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Informatia - te scoate din incurcaturi
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept constitutional
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Premisele istorice ale constitutionalismului modern



Premisele istorice ale constitutionalismului modern

Prima constitutie, in sensul modern al acestui cuvant, a' aparut in Anglia. Dupa cum am subliniat deja, ea consta din obiceiuri juridice si dintr-un numar de acte scrise, care pot fi insa modificate prin legi ordinare1.

Printre actele scrise care se considera ca stau si 'astazi la baza constitutiei engleze, cel dintai este Matna Charta Libertatum din 1215. Aceasta a fost data de regeie loan Fara de Tara, in urma rascoalei baronilor, la care» s-au alaturat cele doua paturi sociale aliate pana atunci cu regalitatea: cavalerii si orasenii. Prin Magna Charta, regele a confirmat privilegiile marilor feudali, facand si unele concesii in folosul paturii bogate orasenesti, tara sa modifice insa situatia maselor orasenesti si satesti. Ea nu acorda drepturi ..vilains'-ilor (taranilor iobagi), care formau cea mai marc parte a populatiei tarii. Pentru dezvoltarea ulterioara a dreptului constitutional en 313j94d glez, cea mai importanta prevedere a Cartei este cuprinsa in art. 14, pe baza caruia a fost instituit Marele Consiliu al Regatului, organism alcatuit din arhiepiscopi, cpiscopi, conti si baroni. Acest consiliu, largit apoi (1265) cu reprezentanti ai oraselor si cavalerilor din comitate, a constituit samburele organizatoric din care s-a format parlamentul cu cele doua camere ale sale (Camera Comunelor si Camera Lorzilor), devenit, incepand cu anul 1295, o institutie permanenta2.



Norme scrise cu caracter constitutional a mai cuprins, in Anglia, Petitia drepturilor din 1628. Cele mai importante prevederi ale acestui act aveau ca obiect sa stabileasca garantii impotiva perceperii de impozite tara aprobarea parlamentului, a arestarilor si confiscarilor de bunuri tara respectarea procedurii de judecata normala.

In anul 1648, in Anglia incepe revolutia burgheza. Aceasta revolutie a dus, in 1649, la decapitarea regelui Carol I Stuart si Ia proclamarea republicii, dar, dupa doi ani de la moartea lui Cromwell (1658), parlamentul a restabilit puterea regala.

Revenind la putere, Stuartii, prin Carol al II-lea, au inceput sa persecute pe cei care luasera parte la revolutie. De aceea, burghezia cautand sa se apere de razbunarea si bunul plac al regelui, a facut sa se voteze in parlament actul numit liabeas corpus (1679), prin care s-a incr-edintat tribunalelor controlul asupra retinerii si arestarii cetatenilor, in conformitate cu Habeas corpus, la cererea arestatului sau a oricarei alte persoane, tribunalul este obligat sa emita un mandat de aducere a arestatului, putand hotari ca urmare fie retrimiterea lui in inchisoare, fie punerea Iui in libertate cu sau tara cautiune. Desi acest act a fost formulat in termeni generali, de prevederile lui au beneficiat mai ales cei avuti, exercitarea dreptului pe care-1 prevedea fiind ingreunata pentru'cetatenii neinstariti care locuiau in provincie, prin faptul ca impiedica adresarea catre un tribunal din capitala. Pe de alta parte, garantia aratata mai sus nu se extindea la crimele indreptate impotriva statului (treasons)1.

Dupa Habeas corpus, un alt act scris cu caracter constitutional a fost in Anglia Bitt-uldrepturilor din 1689. Prin acest act a fost declarata ilegala orice preluare de bani pentru coroana sau pe'ntru folosul ei pentru o alta perioada de timp si in alte conditii decat cele stabilite de parlament. Pe baza prevederilor Bill-ului drepturilor, o practica statornica s-a format in sensul careia parlamentului i s-a recunoscut dreptul de a dezbate in fiecare an cheltuielile armatei si ale marinei. O autorizatie anuala din partea parlamentului a fost ceruta de asemenea pentru o buna parte a celorlalte cheltuieli publice. Pe aceasta cale, parlamentul englez a ajuns in situatia de a fi convocat regulat.

incetatenirea regulii ca impozitele nu pot fi incasate decat cu aprobarea parlamentului a dus insa la o alta consecinta. Anume, profitand de aceasta prerogativa, parlamentul, care la inceput nu dispunea de competenta legislativa, ci tot ceea ce putea face era sa adreseze petitii regelui in scopul adoptarii unor masuri, a conditionat votarea impozitelor de aprobarea acestor petitii, silind astfel coroana sa si le-insuseasca, incepand apoi din secolul a! XV-lea. parlamentul nu a mai prezentat regelui simple petitii, ci sj-a concretizat demersurile in proiecte de legi propriu-zise. Acest mod de a proceda a'facut ca regele sa nu mai monopolizeze puterea legiuitoare, ci sa se bucure numai de dreptul de initiativa legislativa si ele cel de a refuza sa sanctioneze proiectele de legi adoptate in parlament. Mai mult, cum. in 1707. regina Ana a exercitat pentru ultima oara dreptul ei de veto. incepand din secolul al XVIII-lea executivul n-a mai fost implicat in opera de legiferare decat prin exercitarea dreptului de initiativa legislativa.

Revolutia din 1688 a constituit un moment important in dezvoltarea constitutionala a Angliei. Ea a slabit in mare masura pozitia in stat a regalitatii, al carei rol. ulterior, sub regii de origine straina din dinastia de Hanovra. s-a redus si mai mult. Astfel, pe parcursul uni proces istorie care s-a incheiat la sfarsitul secolului al XVIII-lea, s-a ajuns ca asa-zisul cabinet, organ format din ministrii cei mai importanti, sa exercite atributiile efective in cadrul puterii executive, iar rolul prmiului-ministru sa se profileze in contururi tot mai puternice. Paralel cu aceasta dezvoltare, parlamentul, caruia nu i s-a recunoscut nici un moment dreptul de a participa direct la exercitarea puterii executive, a inceput, pe calea controlului exercitat asupra guvernului, sa-i influenteze tot mai mult activitatea, in 1782, institutia responsabilitatii politice a ministrilor in fata parlementului, potrivit careia acestia erau obligati sa se retraga daca nu se mai bucurau de increderea lui, isi gaseste o deplina consacrare.

Astfel, pe calea unor acte scrise, dar mai ales a unor cutume juridice, actuala constitutie engleza si-a vazut precizate contururile. Printre actele scrise care mai recent au influentat continutul constitutiei engleze se numara reformele electorale din 1832, 1867, 1884 si 1918. asa-numitcle ..Parliaments Acts' din 1911 si 1949, care au diminuat rolul Camerei Lorzilor, Actul din 13 februarie 1958, potrivit caruia si femeile pot fi membre ale mentionatei camere' e te.




Rezultat al unui indelungat proces istoric, pe parcursul caruia institutiile statului englez s-au dezvoltat pas eu pas in contextul unor confruntari de interese economice si sociale incheiate -de cele mai multe ori cu solutii echilibrate, Constitutia Angliei are prin excelenta un caracter pragmatic. Ea nu reflecta plasmuiri ale unei doctrine politice apriorice, ci consacra institutii care s-au afirmat si a caror valoare a fost verificata in practica sociala. Ea nu transpune idei abstracte in lumea realitatilor palpabile, ci transforma aceste realitati intr-o doctrina juridica. Pe aceasta linie de gandire. Paul Einzig spunea: „Aceasta tara n-a produs un Voltairc, un Rousseau sau un Montesquieu, ale caror scrieri au oferit inspiratie si baza filozofica marilor miscari spre libertate in Franta si in multe alte tari. Acelasi tel a fost atins si in Anglia prin urmarirea unor scopuri financiare strict practice'0.

Firul istorics-a depanat altfel in coloniile engleze din America de Nord si in Franta la sfarsitul secolului al XVIII-Iea.

Fara indoiala.ca, pentru dezvotarea constitutionalismului in acele tari. modelul englez a constituit o importanta sursa de inspiratie.

Pe continentul nord-american in special, ideile promovate in Anglia de Bill-ul drepturilor din 1689 au avut un puternic ecou. Din anmsamblul prevederilor Iui, cateva au fost socotite fundamentale pentru organizarea oricarei societati libere. Acestea erau urmatoarele: puterea parlamentului nu poate fi incalcata de rege sau de ministrii sai; armata trebuie sa depinda de subsidiile acordate de parlament; judecatorii trebuie sa fie independenti fata de rege; regele nu poate sa procedeze la suspendarea legilor, nici sa scuteasca pe cineva de aplicarea lor1, in esenta, ceea ce consacra Bill-ul drepturilor era existenta a trei organe principale: parlamentul, tribunalele si regele, fiecare dintre ele exercitand o functie proprie, ceea ce oferea americanilor cateva coordonate pentru o viitoare reglementare constitutionala bazata pe separatia puterilor statului. Pe de alta parte, acest act constitutional avea la baza ideea ca regele este legat printr-un contract de popor si ca, prin urmare, daca-si incalca obligatiile contractulale isi pierde calitatea de rege. Astfel, potrivit Bill-ului drepturilor din 1689, drepturile indivizilor fiind bazate pe lege, trebuie respectate atat de rege si de minstrii sai, cat si de tribunale2.

Modelul englez a exercitat o influenta certa si in Franta. In aceasta tara, institutiile Constitutiei engleze au fost bine cunoscute in pragul Revolutiei din 1789 mai ales prin intermediul celebrei scrieri a uMontcsquieu: De l'esprit des lois (1748). Dar foarte raspandite au fost si traducerile in limba franceza ale cartii englezului Blackstone: Commentaires sur Ies lois de l'Angleterre (1765) si a celei a genevezului De Lolme: La Cowtitution de l'Angleterre (1771)3.

Cu tot prestigiul de care s-a bucurat atat in America de Nord cat si in Franta, modelul constitutional englez nu a fost singura sursa de inspiratie a constitutionalismului in aceste tari. Grefata pe acest model, raspandirea tot mai larga a ideilor filozofilor apartinand scolii dreptului natural si al gintilor, precum si a,conceptiilor politice ale unor autori ca John Locke si Montesquieu, a imprimaf dezvoltarii constitutionalismului in America de Nord si in Franta unele trasaturi specifice noi. Astfel, in Anglia, daca dezvoltarea constitutionalismului a avut un caracter prin excelenta pragmatic, in America de Nord si in Franta, influentele doctrinale nu sunt deloc neglijabile.







Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre drept constitutional









































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics