StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Informatia - te scoate din incurcaturi
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » istoria dreptului
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Organizarea de stat si sistemul de drept in transilvania



ORGANIZAREA DE STAT SI SISTEMUL DE DREPT IN TRANSILVANIA

IN EVUL MEDIU DEZVOLTAT

1.   Organele centrale de stat in Voievodatul Transilvaniei

       Transilvania, ca stat autonom, in epoca voievodatului (sec. XIV -1541), a avut organe de conducere proprii, asemanatoare celor din Muntenia si Moldova, dar si diferite, impuse de controlul maghiar in Transilvania;




       Voievodul:   -  este  functia  cea mai  inalta in  structura organelor puterii in Transilvania ;

       el este numit si revocat de regele Ungariei, desi Transilvania beneficia de autonomie proprie;

              cand Transilvania a reusit sa se desprinda de Ungaria, sa-si consolideze statutul de autonomie, voievodul a fost cu adevarat conducator suprem al tarii sale si a reusit sa formeze dinastii domnitoare (Iancu de Hunedoara);

       Voievodul il numea pe vicevoievod, pe comiti (conducatorii comitatelor), pe slujitori; el convoaca congregatia nobililor si conduce lucrarile acesteia;

       in administratie si justitie, el era ingradit de regimul autonomiei comitatelor, a scaunelor secuiesti si sasesti, de privilegiile bisericii catolice si de prerogativele politice superioare detinute de regele Ungariei asupra Transilvaniei:

       incercarile de inlaturare a acestor ingradiri s-au lovit de opozitia Ungariei. In secolul al XV-lea, voievozii au devenit si conducatorii secuilor;

       voievodul era si comandantul armatei, unii voievozi remarcandu-se in lupta impotriva tatarilor si turcilor, ca si impotriva dominatiei regatului ungar;

       ungurii, constatand ca nu-si pot subordona Transilvania numai prin forta, au acceptat organizarea traditionala romaneasca, inclusiv voievodalul, si sa colaboreze cu nobilimea romana. Voievodul, prezent in toate cele trei tari romane, dovedeste evolutia lor comuna;

       lupta impotriva dominatiei maghiare a unor voievozi a reusit sa transforme Transilvania intr-un adevarat regnum Transilvaniae (regnum insemnand existenta suverana a statului) distinct de regnum Hungariae. Au facut-o voievozii Roland si Ladislau Borsa;

       faptul ca Tara Romaneasca si Moldova detineau intense feude in Transilvania (Almasul, Fagarasul, Ciceiul, Cetatea de Balta) limita atributiunile voievodului, dar contribuia la strangerea legaturilor dintre tarile romane;

       voievodul se sprijinea pe un aparat central, similar celor din Muntenia si Moldova, mai putin dezvoltat atata timp cat voievodul acorda larga autonomie unitatilor administrativ-teritoriale. Cele mai multe atributii le avea vicevoievodul si notarul voievodal-seful cancelariei, apoi judele curtii voievodale, cu atributii similare vornicului;

Congregatia nobililor: -era formata din reprezentatii nobilimii locale ca o adunare reprezentativa a tarii, similar adunarilor din Moldova si Muntenia; -nu avea un caracter permanent, era convocata periodic;

       legile adoptate de dieta Ungariei nu puteau fi aplicate in Transilvania fara sa treaca prin congregatia nobililor, dovada a autonomiei Transilvania;

       ea adopta hotarari in domeniile administrativ, fiscal si judiciar;

       la inceput au participat si nobili romani. Ultimul document care ii mentioneaza dateaza din 1291, adunarea de la Alba Iulia, convocata de regele Ungariei. Dupa 1437 aceasta participare a fost interzisa oficial;

Organizarea fiscala:- taranii liberi aveau obligatii fiscale fata  de stat, pe cand iobagii plateau cele trei rente fata de nobili si biserica;

       sarcinile datorate regelui erau inferioare celor fata de nobili, ceea ce invedereaza iarasi autonomia;

       voievodul, care strangea darile pentru rege, avea dreptul sa retina o mare parte din ele;

       principala dare fata de stat (lucru camerae) era initial in natura, apoi in bani. Ea a crescut continuu;

       taranii plateau terragium-ul, ulterior extins si asupra orasenilor si devenind o dare generala;

       regele impunea si dari suplimentare, subsidia;

       secuii, care aveau obligatii militare, erau scutiti de dari, platind totusi darea boilor (un bou de familie) la incoronarea, casatoria si primul nascut al regelui,

       sasii plateau darea sfantului Martin, suma de 500 de marci de argint anual, pentru toate gospodariile.

Organizarea militara: - in conditiile autonomiei, exista o armata a voievodului si detasamentele feudalilor locali;

       in armata voievodul intrau dregatori, slujbasii lor, contingente intretinute de orase si alte categorii privilegiate, chiar un numar de iobagi stabiliti de rege;



       feudalii laici si bisericesti isi aveau detasamente proprii proportional cu intinderea proprietatilor funciare si a numarului de supusi;

       la inceputul secolului al XV-lea armata a fost reorganizata pe principiul banderiilor (steaguri), prin care marii dregatori, nobilii, comitatele, orasele, secuii si sasii intretineau banderii proprii, dovada a intaririi puterii nobiliare in raport cu regele. Oastea voievodului a constituit o structura totdeauna distincta de a regelui.

Organizarea bisericii:- biserica ortodoxa din Transilvania se afla in plin proces de organizare la venirea ungurilor; Ierarhia ei nu s-a putut desavarsi in epoca voievodatului, dar biserica ortodoxa a asigurat continuitatea credintei religioase a romanilor;

       Biserica catolica a fost organizata treptat pe masura patrunderii ungurilor, fiind sustinuta de feudali si regi. Ea se bucura de imunitati si privilegii. Ea percepea dari de la credinciosii sai dar ulterior si-a extins acest drept si asupra ortodocsilor. Aceasta exploatare exercitata de biserica oficiala a amplificat nemultumirile taranimii romane, integral ortodoxe, iar lupta ei a capatat si caracterul luptei impotriva catolicismului. Mai mult, ortodocsii, socotiti schismatici, erau sistematic prigoniti,

       intoleranta religioasa s-a impletit cu acordarea unor drepturi acelora care treceau la catolicism si se maghiarizau, in cadrul politicii de deznationalizare a romanilor.

2.   Organizarea   de   stat   a   Principatului   Transilvaniei  in perioada 1541 -1683

       dupa cucerirea Belgradului (1521) si victoria turcilor de la Mohacs (1526) statul ungar si-a incetat existenta, o parte, inclusiv Buda, a devenit pasalac turcesc, iar partea de apus a intrat in stapanirea Austriei. Prin urmare, intre 1541 si 1683 Transilvania a fost organizata ca principat autonom, si-a consolidat vechea identitate politica proprie si viata de stat ca principat autonom, sub suzeranitatea Portii. Ea a dobandit astfel un statut international similar Moldovei si Tarii Romanesti, fapt care a favorizat si mai mult legaturile peste Carpati, in cadrul unei interdependente politice care a culminat cu prima unire a tarilor romane sub Mihai Viteazul;

              in plan economic si social, epoca principatului inseamna cresterea productiei de marfuri, utilizarea muncii salariate, formarea   capitalului   comercial,   inflorirea   oraselor   mari   si extinderea relatiilor economice cu sud-estul Europei.

Organele centrale ale Principatului

              intensa dezvoltarea economica si sociala, statutul de autonomie sub suzeranitatea Portii au impus o si mai stransa asemanare institutionala cu Tara Romaneasca si Moldova;

Principele Transilvaniei:

       este seful statului si exercita prerogativele judecatoresti, administrative si militare;

       Era ales de Dieta Transilvaniei si confirmat de sultan, fara sa mearga la Constantinopol, insemnele functiei fiindu-i trimise in Transilvania. Turcia a ajuns sa incalce dreptul autohton, numind principele fara sa consulte Dieta, si chiar impotriva acesteia;

       Alegerea principelui in Dieta era conditionata de asigurarea privilegiilor nobilimii prin legiuiri care au consolidat regimul nobiliar in Transilvania;

       in plan legislativ - principele putea initia legi, aproba sau respingea hotararile Dietei;

       ca sef al administratiei centrale, acorda titluri de nobil, numea functionarii superiori, iar ca sef al statului putea declara razboi si incheia pacea, exercita prerogativele acelui „dominium eminens” si era comandantul armatei;

       era judecatorul suprem in stat;

       fata de perioada voievodatului, prin cresterea starii de independenta a Transilvaniei, prerogativele principelui au sporit si    s-au consolidat;

Dieta Transilvaniei:

       este organul central al puterii de stat, alaturi de principe;

       este formata din 150 - 200 de reprezentanti ai nobililor, ai oraselor si cetatilor, comiti si mari dregatori, condusa de un presedinte numit de principe;

       potrivit lui Unio Trium Nationum, 1437, in Dieta intrau doar maghiari, sasi si secui, excluzandu-se reprezentantii romanilor;

              Dieta a adoptat un mare numar de legi necesare vietii sociale transilvanene, din care unele vor apare sub forma codurilor de legi scrise;

              de regula, dieta era convocata de principe la Alba Iulia;

  Consiliul intim:

       este un alt organ central, pe langa principe cu rolul de a-1 sfatui in diferite probleme de stat;




       era format din 10-12 mari dregatori si reprezentanti ai comitatelor si scaunelor secuiesti si sasesti;

       el reprezenta interesele regimului nobiliar si asigura controlul permanent asupra activitatii principelui;

              acorda sfaturi principelui in conducerea statului iar principele era obligat sa le ia in considerare;

         Organizarea fiscala:

       statul realiza venituri de pe urma operatiunilor monetare, taxelor, minelor si salinelor, venituri de care principele dispunea dupa voia sa;

       a doua categorie de venituri proveneau din impozitele platite de fiecare gospodarie, impozite in crestere potrivit cu cresterea tributului;

       tributul platit de Transilvania, desi in crestere continua, nu a fost atat de apasator ca in celelalte doua tari romane;

       se adauga obligatiile fiscale catre feudali platite de taranimea aservita;

       s-a generalizat plata impozitului catre biserica catolica de catre romanii ortodocsi;

         Organizarea armatei:

       era formata din toate categoriile sociale si se afla sub comanda principelui, ajutat de un grup de militari de profesie;

       fiecare nobil avea obligatia de a participa la oastea tarii cu un detasament proportional cu numarul de iobagi pe care ii avea in stapanire;

       orasele, scaunele secuilor si sasilor aveau obligatii asemanatoare;

       taranii din obstile de margine aveau obligatia de a asigura granitele principatului, pentru care aveau unele inlesniri;

              principele isi angajeaza tot mai multi mercenari;

         Biserica oficiala:

       a ramas cea catolica, alaturi de care sunt recunoscute si religiile reformata, calvina si luterana, aparute odata cu dezvoltarea reformei religioase, la inceputul secolului al XVII-lea. Cele patru religii recunoscute de stat erau numite religii recepte;

       religia ortodoxa continua sa fie considerata schismatica, desi se constituie o ierarhie a bisericii ortodoxe;

       au fost create o serie de episcopii la Vad, Geoagiu, Ineu, Silvas si o mitropolie la Alba Iulia;

       la un moment dat, biserica ortodoxa din Transilvania a fost pusa sub jurisdictia mitropoliei de la Targoviste;

              Mihai Viteazul, ca principe al Transilvaniei, a infiintat mitropolia Balgradului, Vadului, Silvasului, Fagarasului, Maramuresului si Tarii Unguresti;

         Concluzii:

       Principatul Transilvaniei a fost un regnum, stat feudal de sine statator, cu reale manifestari de independenta, cu trasaturi de monarhie absoluta, combinate cu elemente de regim nobiliar;

       pe plan extern a promovat uneori o politica independenta, a participat in nume propriu la razboiul de 30 de ani si la tratativele de pace din Westfalia. Aceasta politica a fost insa franata de Turcia si Austria;

              in relatiile cu Poarta, Transilvania avea o situatie mai avantajoasa. Turcia a acceptat un statut de larga autonomie si manifestari de independenta, fie de teama ca Transilvania va trece de partea Austriei, fie de teama unirii celor trei tari romane in lupta antiotomana;

       intre principii Transilvaniei si domnii din Moldova si Tara Romaneasca au existat relatii de colaborare si sprijin reciproc, care uneori au fost adevarate confederatii;

       unirea celor trei tari romane faurita de Mihai Viteazul a fost o stralucita expresie a vointei romanilor de a trai in unitate si independenta.

3.Dreptul voievodatului Transilvaniei

       s-a intemeiat in conditii asemanatoare celui din Tara Romaneasca si Moldova, avand aceeasi origine comuna intregului sistem de drept denumit „legea tarii”, preluat si de principatul Transilvaniei, ca parte a unui sistem unitar ;

       acest sistem de drept se dezvolta sub impulsul fortelor interne in directia asigurarii autonomiei voievodatului , dar si sub influenta politicii internationaliste a Ungariei.

       prin lupta de aparare a romanilor ardeleni, institutiile juridice intemeiate pe vechiul drept cutumiar romanesc au fost recunoscute de conducerea voievodatului,cat si de regii Ungariei



       din sec.XV sunt adaugate de catre populatiile privilegiate (maghiari, sasi, secui) si de catre regalitatea maghiara , institutii juridice straine spiritului romanesc, niciodata recunoscute de populatia romana majoritara a Transilvaniei . Astfel s-a pastrat , cel putin in epoca voievodatului ,ca dominant sistemul juridic romanesc „legea tarii”.

       in voievodatul Transilvaniei, legea scrisa (constitutii, decrete, statute etc.) a aparut mai devreme, atat prin elaborari proprii cat si prin traduceri sau adaptari de legi straine, astfel ca „jus valahicum” este inlocuit treptat cu legi scrise privind organizarea de stat, regimul persoanelor etc.

       la 1222 regele Andrei al II-lea emite „bula de aur ”cu privire la privilegiile acordate nobililor, confirmate si de urmasi , Carol Robert de Anjou decreteaza referitor la impozitele pe pamant (terragium), regele Vladislav la 1454 decreteaza numirea lui Iancu de Hunedoara comandant suprem al armatei voievodatului Transilvaniei si marirea numarului iobagilor care veneau la oaste ;unii regi au actionat pentru codificarea dreptului nescris si scris, cazul lui  Vladislav al III-lea care l-a insarcinat pe juristul Stefan Verböczi cu elaborarea unei legislatii uniforme. La 1517 a aparut colectia de legi a lui Verböczi si s-a aplicat in Ungaria , inclusiv in Transilvania pana in 1848 ;Ea apara valorile feudale , cuprinde privilegiile nobililor, statutul juridic al iobagilor , drepturile oraselor libere, conditia juridica a teritoriilor incorporate Ungariei, regimul casatoriei si familiei, normele de drept penal si procedura de judecata . Codul lui Verböczi a fost tiparit in numeroase editii la Cluj (1532,1571,1572,1613,1698 etc.) .El cuprinde trei parti –Tripartitul lui Verböczi sau Deactum tripartitum .

       Reprezentantii nobilimii celor trei natiuni privilegiate au mai elaborat acte normative prin care si-au asigurat dominatia :cel mai important prin consecinte a fost hotararea sfatului nobiliar de la Capalna (sept.1437), prin care s-a constituit Unio Trium Nationum, cele trei nobilimi impartindu-si puterea politica in voievodat, impotriva aspiratiilor populatiei romanesti  majoritare, numita cu sintagma „dusmanul razvratitor din tara”

       statutul nobilimii prin codul lui Verböczi, cuprindea toate drepturile politice, patrimoniale etc., scutiri si privilegii , garantii speciale precum si patru drepturi principale  ale nobililor: a nu fi arestat fara mandat si condamnarea prealabila ; a nu fi supusi decat puterii regelui legitim si incoronat ;scutirea de dari, de vami si de slujbe iobagesti (cu exceptia serviciului militar); dreptul la rezistenta impotriva regelui sau voievodului care nu ar respecta Bula de aur (1222).

       Clerul inalt catolic avea un statut juridic preferential ca si nobilimea .

       Orasenii aveau si ei o situatie privilegiata si statute juridice proprii.

       Taranii iobagi –statut juridic inferior ,nu puteau dobandi pamant in proprietate, iar pentru mosiile primite in folosinta plateau renta in bani, produse si munca;

       Robii erau lipsiti de drepturi politice si private

       in  Tripartitul lui Verbözi apar si dispozitii pentru persoanele juridice : biserici, bresle, colegii;

       Regimul juridic al familiei este dominat de principiile dreptului canonic al bisericii oficiale catolice. Casatoria a devenit obligatorie pentru credinciosii tuturor cultelor , incheiata in fata preotului, este consemnata in registrul de casatorii al bisericii, urmata de obisnuitele festivitati.

       darurile de nunta (res parafernalis) nu puteau fi luate inapoi nici in caz de adulter (codul lui Verböczi).

       Dreptul succesoral :prevede pastrarea nealterata a patrimoniilor nobiliare urmasilor nobililor;

       averea iobagilor decedati ramanea la dispozitia voievodului . Sunt exceptate bunurile apartinand orasenilor si taranilor liberi , care erau mostenite de rude, sau lasate prin testament altor persoane;

       Obligatii si contracte: codul lui Verböczi reglementeaza vanzarea-cumpararea, schimbul, donatia, imprumutul, inchirierea, locatiunea de servicii;

       contractul de vanzare- cumparare, numit si „contract vesnic”, era deosebit de zalog, considerat o vanzare temporara;

       Dreptul penal: pastreaza reminiscente ale trecutului la care Tripartitul adauga prevederi noi;

       se consacra compozitia ca forma a raspunderii penale, cu plata de sume de bani pentru mutilari, loviri etc. inlocuita abia in dreptul penal modern; Pedepsele penale aveau drept scop represiunea, repararea pagubei si infricosarea infractorului;

       Norme procesuale: au functionat ca instante de judecata: a)tribunalele domeniale in care feudalii efectuau jurisdictia asupra taranilor supusi; b)tribunalele comitatense , superioare celor domeniale, competente pentru apelurile impotriva acestora si diferite cauze civile de o anumita valoare; c) tribunalele ecleziastice pentru a-i judeca pe clerici si cauzele de „taina” bisericeasca; d) tribunalul voievodal, scaunul de judecata al voievodului, pentru apelurile impotriva instantelor comitatense si pentru cauzele penale ale nobililor, instanta cea mai inalta in voievodat, peste care mai era instanta curtii regale, ultima instanta.

       Au functionat si tribunalele locale :a)instante apartinand populatiei romane  majoritare, in districte majoritar romanesti, formate dintr-un presedinte si 12 membri, sub conducerea voievodului local (la Fagaras, Hateg, Banat, Oradea), ramasite ale vechilor autonomii locale si ale obiceiului pamantului ; b)instante ale sasilor si secuilor in zonele lor majoritare, formate din jude si jurati la sasi sau capitan si 12 asesori la secui; sasii aveau ca instanta de apel Tribunalul de la Sibiu condus de comitele Adunarii generale a sasilor ,iar secuii faceau apel la comitele secuilor, functie detinuta din sec.XV de voievodul Transilvaniei. Ultima instanta era Curtea regala a Ungariei.

4.Dreptul Principatului Transilvaniei in timpul dependentei de Imperiul Otoman(1541-1683)

       Dieta intrunita la Sighisoara (1540) a hotarat ca pe viitor tara sa se conduca prin legi proprii. Legislatia Ungariei si-a incetat aplicarea in Principat ,iar codul lui Verböczi a fost recunoscut ca o simpla culegere de legi cu caracter privat. Dieta a adoptat legi care priveau organizarea de stat, a bisericii, dreptul civil ,dreptul penal, procedura de judecata etc. , avand la baza acelUnio Trium Nationum”;

       legislatia adoptata ocroteste categoriile privilegiate si religiile recepte, reglementeaza obligatiile taranimii aservite fata de nobil, de biserica si de stat, obligatii care s-au inasprit fata de epoca voievodatului. Romanii erau considerati „tolerati si suportati pro tempore”, inclusiv preotii lor.

       Apare nevoia tiparirii unor colectii de legi din care, de maxima importanta sunt :a) Approbatae Constitutiones Regni Transilvaniae, (1540-1653) si b)Compilate Constitutiones, cuprinzand legile aprobate intre 1654-1683, o colectie unitara a legislatiei principatului care a purtat si titlul de „Approbatae et Compilatore Constitutiones Regni Transilvaniae”

       La 1600, in timpul lui Mihai Viteazul, populatia romaneasca a impus adoptarea de legiuiri intemeiate pe obiceiul pamantului, care recunosteau drepturile romanilor si inlaturau starea de aservire a preotilor romani;

       Comunitatea sasilor si-a codificat normele de drept cutumiar , sub denumirea de „statute municipale ”(1571-1580) aprobate de principe; Pe baza autonomiei locale a oraselor transilvanene au mai aparut si alte culegeri de legi cum sunt : statutul Brasovului, statutul Zarandului, statutul Odorheiului etc.

       Dreptul feudal apartinand si principatului Transilvaniei s-a constituit si dezvoltat in conditii complexe, nefavorabile afirmarii poporului roman din Transilvania, care insa a rezistat incercarilor de a i se inlocui institutiile politico-juridice traditionale cu institutii straine spiritului romanesc.



loading...






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre istoria dreptului









































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare