StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Sectorul public in raport cu cel privat
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Eficienta de rang secund



S-a subliniat ca in economiile moderne dezltate intervin numeroase eleAŽmente care proaca dificultati functionarii mecanismelor de piata, restranAŽgand astfel mult sfera de actiune a concurentei perfecte. Evident, aparitia si agravarea neajunsurilor in functionarea pietelor fac sa apara frecvent situaAŽtiile in care au loc devieri de la conditiile de echilibru paretiene. indepartarea de la aceste conditii are ca rezultat important trecerea de la eficienta pare-tiana de rangul intai la eficienta de rang secund (second best efficiency).In literatura economica notiunea de eficienta de rang secund a fost interAŽpretata in maniere diferite insa in termeni destul de abstracti, asa incat chiar si in prezent latura normativa se afla inca intr-o faza insuficient de bine conAŽturata. Astfel, pana in 1956, economistii implicati in cercetarea acestui domeniu urmau o abordare a teoriei economice a bunastarii partiale in care aplicau, numai la o mic


a parte din economie, regulile bunastarii economice. Ei afirmau ca se poate ajunge la un optim paretian daca regulile ar fi aplicate in mod simultan pretutindeni. Si o industrie nationalizata ar fi determinata sa conduca o politica de preturi pe baza regulilor marginale chiar daca ea (inAŽdustria) ar opera intr-o economie cu concurenta imperfecta. Afirmatia se face pe baza supozitiei ca miscarea, fie dirijata, fie spontana, indreptata spre saAŽtisfacerea conditiilor necesare pentru optimul paretian, trebuie sa conduca la o imbunatatire a eficientei generale1. Evident, de multe ori ipotezele erau complet desprinse de realitati, mai ales, in cazurile dezltate de Lange si Lerner privind conditiile necesare de eficienta postulate pentru sistemele ecoAŽnomiei publice.In 1956, Lipsey si Lancaster au pus bazele teoriei generale a eficientei de rang secund, care respinge prescriptiile politice partiale, acestea fiind consiAŽderate inutile si improprii. Autorii mentionati releva faptul ca atingerea

optimului paretian necesita indeplinirea simultana a tuturor conditiilor de eficienta.
Teorema generala a eficientei de rang secund afirma urmatoarele: daca s-a introdus in sistemul echilibrului general o constrangere caAŽre previne atingerea uneia dintre conditiile paretiene, celelalte conAŽditii de optim, desi inca posibil de atins, nu mai sunt, in general, de dorit. Cu alte cuvinte, atunci cand nu poate fi indeplinita una dintre conditiile optimului paretian, o situatie optima poate fi realizata, totusi, numai prin distantarea de toate celelalte conditii paretiene. Deci, daca una dintre conditiile paretiene nu poate fi indeplinita, o situatie de optim de rang secund este realizata numai prin indepartarea de la toate celeAŽlalte conditii optime. Optimul atins in final poate fi numit un optim de rang secund fiindca el este indeplinit in functie de o constrangere care, prin defiAŽnitie, previne atingerea optimului paretian de prim rang1.
Alti autori au demonstrat existenta teoremei generale de eficienta de rang secund folosind modele de optimizare simplificate fie algebrice, fie geomeAŽtrice. De exemplu, Nath, maximizeaza o functie de utilitate in conditiile unor restrictii conventionale cum sunt functiile de productie plus o restrictie supliAŽmentara de forma unei inegalitati reprezentata de una dintre conditiile marAŽginale conventionale, acestea din urma reprezentand conditiile necesare penAŽtru maximul secund2.
Economistul Ng adopta alt mod de abordare pentru a demonstra nu numai existenta teoremei generale dar si posibilitatea de solutionare a problemelor ridicate de aceasta. Folosind un model destul de sugestiv, el da raspunsul la teorema prin proiectarea unor politici adecvate care raspund in mod deliberat la existenta unor constrangeri imuabile neoptionale3. Se ia ca problema de soAŽlutionat relatiile dintre doua ramuri (produse) avand situatii diferite: una functioneaza in conditiile concurentei perfecte, in care pretul se formeaza pe baza costului marginal px = cmx, iar cealalta ramura (produs) functioneaza in conditii de monopol, deci, la care apare o restrictie suplimentara fata de modelul paretian intrucat aici pretul produsului este mai mare decat costul marginal px > cmx.
Pentru asigurarea functionarii economiei se impune corectarea necesara pentru a ajunge la starea de echilibru. in acest scop, exista doua alternative ipotetice:
1. de a cobori pretul de monopol (pj la nivelul costului marginal (cmx);
2. de a ridica pretul competitiv (py) deasupra costului marginal (cmy) in aceeasi proportie cu care px intrece cmx.In lumea ideilor teorema generala a eficientei de rang secund se bucura de o oarecare atentie, fiind inclusa in corpusul teoriei economice a bunastarii. In practica insa teorema are o influenta mult mai redusa si ea priveste mai ales aplicatii ale teoriei bunastarii. Rowley si Peacock subliniaza ca aceasta lipsa de impact asupra practicii s-ar putea datora nu atat lipsei de aplicabilitate a teoremei la situatia lumii reale, cat mai ales faptului ca economistii sunt conAŽstienti ca aceasta ar impune examinarea sistemelor economice ce ar pune in discutie constrangerile institutionale si politice. De exemplu, absenta concuAŽrentei in anumite zone ale economiei implica aproape cu certitudine aparitia unui esec (failure) in a satisface conditiile marginale pentru un optim la nivel inalt in tranzactiile pe oricare piata priva



ta. In aceste imprejurari aplicabiliAŽtatea teoriei generale a eficientei paretiene este in mod drastic redusa1.
Totusi cercetarile privind eficienta de rang secund prezinta interes din punct de vedere practic intrucat pot fi analizate mai profund, mai ales, cauzele dezechilibrelor, desi si acesta ramane inca un domeniu controversat. In legaAŽtura cu asemenea abordari controversate, m aminti contributiile la dezbaAŽteri ale unor economisti cum sunt Davis, Winston, MCKee, West, Ng s.a. Toti acestia vad o stransa legatura intre eficienta de rang secund si actiunile de politica economica. Contributiile lor reabiliteaza, intr-un anumit fel, analizele partiale focalizate asupra contributiei unor factori la deranjarea acelor echiliAŽbre care formeaza conditiile modelului paretian si cautarea unor solutii penAŽtru remedierea devierilor. De exemplu, Davis si Winston - asa cum subliniaza Rowley si Peacock - si-au concentrat atentia asupra situatiilor in care cel putin un actor din cadrul sistemului are o ordonare a preferintelor neajustaAŽbila sau exista o functie criteriu sau o tehnologie care deviaza de la conditiile cerute pentru atingerea optimului.
Date fiind comportamentele acestui deviator, autorii mentionati au cerceAŽtat regulile comportamentale ale altor actori sau factori care ar compensa cel mai bine comportamentele deviante. Ei au tras concluzia ca ori de cate ori exista comportament deviant in care numai preturile si variabilele sub conAŽtrolul deviatorului intra in regula deciziei sale, piata tine seama de acel comAŽportament, deoarece mecanismul pretului ia in considerare interconexiunea cauzata de penurie. Deci, in atare conditii are loc reglajul pietei. insa atunci cand interdependenta a fost cauzata de alte variabile decat cea a pretului care nu sunt sub controlul direct al actorului, al unor reguli comportamentale ale sale, decidentul politic este acela care cauta sa ia in considerare intregul sistem in scopul de a evita consecintele nedorite1. Deci, in atare situatie interAŽvine decizia politica pentru reglajul sistemului.
Pentru McKee si West de mult ori distorsiunile venite din interiorul sisteAŽmului stimuleaza insasi eficienta. De exemplu, daca s-ar accepta nonexclu-derea informatiei s-ar reduce motivatia pentru inventii. Pe de o parte, introAŽducerea dreptului de patentare a inventiei creaza monopol si induce distorAŽsiuni in sistem. Pe de alta parte, acesta - dreptul de patentare- stimuleaza concurenta si inovarea, fapt care arunca din nou sistemul pe traiectoria functiei de eficienta de rangul intai.
Potrivit sustinerii celor doi autori, la originea distorsiunilor stau actorii aflati pe piata politicii economice. Fiind plasati in cadrul procesului, actorii politici sunt implicati in decizii de politica economica si au ca stimulente o parte din beneficiile (renta) ce se obtin din actiunile politice. In acest caz distorsiunile sunt produsul optiunilor publice care au o motivatie economica, aceea bazata pe cost-beneficiu interpretata ca functie obiectiv ce antreneaza siste-mul economic spre eficienta paretiana de rangul intai.
Fata de asemenea sustineri replica lui Ng nu a intarziat. Acesta confirma ca intr-adevar anumite distorsiuni pot fi produsul actiunilor politice. Totusi trebuie luate in considerare actiunile tuturor actorilor existenti in sistem nu numai cele ale decidentilor politici. Totodata, tipurile de distorsiuni descrise de McKee si West sunt motivate de distributie si de aceea ele nu au nimic de-a face cu politicile care asigura optimul de rangul intai.
Dupa parerea noastra, adevarul este ca abordarile partiale de genul celor ale lui Ng cauta doar sa simuleze comportamentele actorilor din cadrul sisteAŽmului, precum si efectele ce parasesc conditiile marginale si fac ca sistemul economic sa nu mai functioneze optim in conformitate cu conditiile fundaAŽmentale. Modelul Paretian, dezltat pe baza contributiilor lui Ng si ale altor cercetatori, nu-si poate revendica insusirea de a fi aplicativ. Cu toate compleAŽtarile si imbunatatirile aduse, el continua sa ramana un model teoretic expliAŽcativ cu catie referentiala, ceea ce in stiinta economica nu este lipsit de imAŽportanta atunci cand se pune problema de a face lucrurile mai bine intelese.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre sectorul public in raport cu cel privat

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare