StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Piata produselor. sistemul de preturi
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Bursele de marfuri si rolul lor in economia romaneasca actuala



Bursa de marfuri: concept, trasaturi si structura
Veriga importanta a economiei de piata, bursa ' este o institutie organizata si supravegheata de stat, prin care se realizeaza schimburi comerciale (tranzactii) cu marfuri sau lori fara prezentarea, predarea si plata concomitenta a obiectului tranzactiei.
Bursa de marfuri este piata unde se tranzactioneaza marfuri fungibile inrudite calitativ, substituibile si perfect conserbile, dupa o procedura speciala care se desfasoara, pe baza unui program presilit, intr-un loc cunoscut, in prezenta cumparatorilor sau a reprezentantilor acestora, sub supravegherea unor autoritati.


La bursa de marfuri se negociaza:
- produse agroalimentare (grau, porumb, orez, soia);


- metale (cupru, aluminiu, zinc.);
- produse tropicale (c


afea, cacao, zahar);


- produse de origine minerala (petrol);
- unele produse cu grad ridicat de perisabilitate (oua, carne).
Negocierea nu se realizeaza asupra unor bunuri fizice, individualizate si prezente ca atare la locul contractarii (ca in cazul licitatiilor clasice), ci pe baza unor documente reprezentative (hartii"), care consacra dreptul de proprietate asupra marfii si constituie imaginea comerciala a acesteia (o anumita cantitate de marfa de o anumita calitate). Asadar, bursa de marfuri este o piata dematerializata unde se incheie contractul dintre parti, identificarea si circulatia marfurilor realizandu-se in afara acestei piete.
Bursele de marfuri sunt piete libere pentru ca asigura confruntarea directa si deschisa a cererii si ofertei care se manifesta in mod real in economie. Cu alte cuvinte, nu pot fi tranzactionate la bursa decat acele marfuri pentru care exista o concurenta libera, adica un numar suficient de mare de ofertanti si cumparatori, astfel incat sa nu apara posibilitatea influentarii pretului. Bursa este opusa prin esenta sa ideii de monopol. O marfa poate face obiectul tranzactiilor la bursa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii :
a) oferta este ampla si provine de la un numar suficient de mare de ofertanti;
b) cererea este solbila si relativ constanta:
c) preturile nu fac obiectul unor masuri administrative de control;
d) este asigurata transparenta informatiilor privind piata;
e) produsul sa se preteze la o standardizare precisa sub aspectul calitatii, asigurand garantia ca intre ceea ce s-a negociat in contract si ceea ce se livra si receptiona nu exista nici o deosebire2.
f) produsul sa fie depoziil (exceptie fac ouale, cornutele vii etc. care se livreaza fara a fi depozitate).
Bursa de marfuri este o piata organizata, deoarece tranzactiile se realizeaza conform unor principii, norme si reguli cunoscute si acceptate de participanti. Nu este vorba de administrarea pietei, ci de reglementarea sa, astfel incat sa se asigure conditiile pentru o concurenta libera, pentru tranzactii comerciale libere si deschise.
Bursa de marfuri este o piata reprezentati servind drept reper pentru toate tranzactiile care se efectueaza cu acele marfuri pentru intreaga activitate economica si sursa a informatiei de baza pentru agentii economici. Aici se sileste pretul (asa-numitul curs al bursei) pentru marfurile negociate - element esential pentru tranzactiile comerciale care se desfasoara in tara respecti, iar in cazul marilor burse, in intreaga lume.
In concluzie, bursele de marfuri sunt piete specifice, mecanisme de concentrare a cererii si ofertei pentru anumite categorii de marfuri in scopul realizarii de tranzactii intr-un cadru organizat si in mod operativ, in conditii de libera concurenta.
Participantii la bursele de marfuri pot fi grupati in urmatoarele categorii: a) oameni de afaceri, comercianti, producatori si consumatori, care nd sau cumpara marfuri cu livrare prompta si plata cash; b) producatori, consumatori, comercianti, banci, care investesc in marfuri ce urmeaza sa fie livrate la termen; c) comercianti, producatori si consumatori, care folosesc bursele de marfuri pentru a incheia operatii de hedge (de acoperire) pentru a evita fluctuatiile de pret intre data contractarii si cea a livrarii marfurilor; d) speculatorii, care isi risca banii in vederea obtinerii de profituri; c) mijlocitorii si speculatorii - primii incheie tranzactii pentru evitarea sau reducerea riscurilor provenite din fluctuatiile de pret, ultimii accepta riscul ce decurge din operatiile de bursa in scopul obtinerii de profit.


Bursele de marfuri au o structura deosebit de complexa.
a) in functie de gama si rietatea tranzactiilor incheiate, delimitam doua grupe de burse de marfuri:
- bursele generale, care tranzactioneaza marfuri deosebit de eterogene (cum sunt cele din Amsterdam, Rio de Janeiro);
- bursele specializate, care au ca obiect o gama determinata de marfuri, uneori chiar o singura marfa (Bursa de metale de la Londra, Bursa de bumbac de la New York).


b) Dupa forma de organizare, delimitam:
- burse prite, infiintate si organizate de particulari, dar cu aprobarea statului pe teritoriul caruia isi desfasoara activitatea;


- burse infiintate si administrate de stat.
c) Dupa criteriul de admitere a participantilor, subliniem:
- bursele la care participarea este nelimitata ', cu conditia respectarii dispozitiilor de functionare. Accesul este gratuit sau cu taxa de frecventare;
- bursele la care accesul este limitat numai membrilor acestora sau acelora care au obtinut autorizatii speciale din partea conducerii burselor2.
Indiferent de criteriul de structurare folosit, la fiecare bursa de marfuri regasim doua piete: piata pentru marfuri disponibile (spot") gata de a fi livrate operativ si piata la termen (futures").
Piata la termen" reprezinta ratiunea de a fi a bursei si presupune nzarea-cumpararea de contracte standard pentru marfuri cu livrare la termen (pana la un an sau chiar mai mult). Participantii la un astfel de comert sunt in masura sa determine pretul viitoarelor contracte, folosind atat operatii de hedge, care le permit producatorilor sa se acopere impotri riscurilor determinate de fluctuatiile de pret si sa fabrice marfuri competitive.
Dupa modul in care pot fi incheiate, tranzactiile si, prin aceasta, si cotatiile la bursa sunt de doua feluri:
a) cu livrare imediata, pentru disponibilul existent in momentul incheierii tranzactiilor;
b) livrabile la scadenta sau la termen, care reprezinta cea mai specifica forma de realizare a aface



rilor, cand cumparatorul si nzatorul isi acorda reciproc credit, livrarea si plata facandu-se la termene convenite. Acest gen de tranzactii permite realizarea unor jocuri la bursa, nzari si renzari in vederea obtinerii de castiguri, rezultate din diferenta de pret sau la cotatiile de bursa.
Functiile burselor de marfuri. Rolul lor in economia romaneasca actuala
Bursele de marfuri - ca piete caracteristice economiei de piata si ca forma de organizare a comertului international - au un rol deosebit de important, cu multiple si profunde implicatii asupra dezvoltarii vietii economice contemporane. Rolul bursei de marfuri poate fi pus in evidenta de functiile sale :
a) exercita influenta determinanta asupra comertului international cu produse de baza (cereale, bumbac, cafea, zahar, lana, zinc, cositor, produse petroliere, metale pretioase etc.);
b) informeaza participantii la bursa asupra disponibilitatilor de marfa si asupra dimensiunilor cererii la scara mondiala; aceste informatii reprezentand un aderat ghid in programarea actiunilor viitoare;
c) realizeaza silizarea preturilor, fiind in acelasi timp un barometru extrem de sensibil al starii economiei, al volumului tranzactiilor si evolutiei cursurilor;
d) favorizeaza libera concurenta, apropiindu-se tot mai mult de continutul concurentei perfecte;
e) inlatura o parte insemnata din riscul de productie si din riscul comercial, mai ales prin operatiunile de hidging" ;
f) diminueaza considerabil cheltuielile de transport (marfurile deplasandu-se" direct de la producator la consumator).
Activitatea bursiera din tara noastra cunoaste mai multe momente importante, dintre care, mentionam anii deceniului unu al secolului al XX-lea, marcat de cresterea continua a volumului tranzactiilor si, mai ales, perioada de dupa primul razboi mondial, caracterizata prin entuziasm si atractie deosebita fata de aceste operatii. intreaga perioada 1919-l925 a fost caracteristica pentru o piata a tourului", cresterea fiind impulsionata, pe rand, de diferite categorii de lori (actiuni ale societatii de transport, bancare si de asigurare). Din 1926, scaderile incep sa reapara la actiuni si, treptat, celor sapte ani de piata in crestere le urmeaza alti sapte (1926-l932) de scaderi dezastruoase, incat de la o bursa in plina fierbere se ajunge la un numar de operatori ce puteau fi usor numarati".
Noua lege bursiera votata in 1929, cunoscuta sub denumirea de Legea Madgearu", prin reglementarile sale, era de natura sa mareasca credibilitatea bursei ca si influenta sa in lumea de afaceri si comerciala.
Economia ificata de comanda insa a exclus, intotdeauna bursa, exagerandu-se voit dificilele probleme cu care piata bursiera s-a confruntat in indelungata sa existenta si ignorandu-se, mai ales, rolul ei de regulator al economiei.
In prezent, pentru Romania, formarea si dezvoltarea unei autentice activitati bursiere trebuie argumentata sub imperativul restructurarii sistemului economic si cel al crearii mecanismelor si institutiilor specifice economiei de piata. Daca intr-o serie de tari (Ungaria, Polonia) aflate in procesul de tranzitie au inceput sa functioneze burse de lori ori s-au creat premise pentru deschiderea acestora (Rusia), tara noastra se afla inca intr-un stadiu incipient al acestui proces, manifestandu-se un decalaj semnificativ intre proiectele de reforma si unele masuri intreprinse in domeniul economiei, in general, si in domeniul bursier, in special.
Spre deosebire de bursele similare din tarile cu economie de piata dezvoltata, care sunt in cea mai mare parte specializate, Bursa Romana de Marfuri (cu sediul la Bucuresti) -organizata in temeiul Legii 31 din 1990 - functioneaza ca o societate pe actiuni nominative, actiunile fiind purtatoare de dividende. Bursa Romana de Marfuri include trei tipuri de piata:
a) in piata intai se negociaza un numar redus de marfuri, de mare circulatie si vitale activitatii economice. Este vorba de marfuri fungibile (substituibile, omogene si standardizabile);
b) in piata a doua se negociaza un numar mare de marfuri fungibile fara a avea aceeasi continuitate tranzactionala ca cele de pe prima piata;
c) piata a treia este o piata de licitatie numai de nzare, cu pret de rezer anuntat, care coincide cu pretul de deschidere.
Bursa Romana de Marfuri nu face tranzactii in nume propriu, ea nu are brocheri proprii: brocherii apartin celor 35 de Asociatii de intermediere bursiera.
Bursa Romana de Marfuri - prin eficacitatea regulilor de desfasurare a licitatiilor si finalizarea operati a tranzactiilor - este chemata sa asigure un principiu ordonator in mecanismul spontan al cererilor si al ofertelor si un cadru organizatoric adect, contribuind astfel la civilizarea raporturilor nzator-cumparator si la operativitatea (rapiditatea) mijloacelor de autoreglare impuse de preturi, la insanatosirea si silizarea economiei. Actionand intr-o economie aflata in tranzitie, Bursa Romana de Marfuri poate contribui hotarator la inviorarea activitatilor, prin functia sa majora de formare a preturilor corecte; deblocarea financiara; lichidarea stocurilor; identificarea si punerea in contact a partenerilor comerciali; refacerea unor activitati economice intrerupte, contribuind astfel la reintegrarea Romaniei in structurile continentale, in economia mondiala.In afara acesteia, au luat fiinta si burse locale, in diferite orase (Bursa Moldo" din Iasi) si chiar burse specializate pe marfuri (Bursa Agroalimentara din Slobozia, Bursa Lemnului la Piatra Neamt).






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre piata produselor. sistemul de preturi

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics