StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » microeconomie si macroeconomie
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Utilitatea marfurilor si consumul



UTILITATEA MARFURILOR SI CONSUMUL

In cadrul stiintei economice microeconomia abordeaza consumul prin prisma

teoriei utilitatii acesta se bazeaza pe doctrina potrivit careia comportamentul uman este determinat si motivat de dorinta de a obtine satisfactie.

Utilitate a fost preluata de stiintele economice din filozofie unde i s-a atribuit

sensul de capacitate a bunurilor de a creea satisfactie.

Principalul obiectiv al unei 848b19i activitati economice rationale este identificarea solutiilor de maximizare a utilitatii in conditiile restrictive impuse de raritatea resurselor, nivelul limitat al veniturilor si valoarea preturilor.

Ptr. ca un anumit bun sa-si manifeste utilitatea sunt necesare trei conditii:

a)                  - bunul respectiv sa prezinte anumite caracteristici care sa justifice satisfacerea in conditii cat mai bune a unei nevoi.

b)                  consumatorul sa fie constient de existenta acestor caracteristici.

c)                  consumatorul sa fie bine informat ptr.a sti cum sa foloseasca obtinerea bunului respectiv.

CASIFICARE, UTILITATI:

1.              In functie de modul in care asigurå caracteristica mentionata sunt trei tipuri de

Utilitati:

a) Utilitatea fizica - este data bunurilor de insusirile fizico-chimice.

b)    Utilitatea spatiala consta in insusirea bunului de a se afla in locul in care are

loc actul de consum.

Utilitatea spatiala se asigura pe douå cåi:

-                     fie prin deplasarea bunului din locul in care este produs catre consumator,

-                     fie prin deplasarea consumatorului catre locul in care este produs bunul

respectiv.

c)     Utilitatea temporala - consta in insusirea bunului de a putea fi consumat in

momentul in care se manifesta nevoia.

2.              Din punct de vedere a posibilitatilor de coantificare a utilitatii aceasta poate fi tratatå ca:

-                     utilitate cardinala

-                     utilitate ordinalå

Utilitatea cardinalå este cea care s-ar preta la o masurare directa in acest scop

utilizandu-se utilitati de Þ Util-I

Practica economica a demonstrat ca nivelul de satisfactie obtinut in urma

consumului unei cantitati dintr-un bun nu se poate preciza exact la cåti Util-i se cifreaza utilitatea.

Economistul clasic Englez Alfred Marshall a propus masurarea utilitatii nu in

Util-I ci in unitati monetare deoarece a considerat ca utilitatea marginala a banilor este

constanta ( este utilitatea sau satisfactia obtinuta ptr. ultimul leu sau ultima utilitate

monetara pe care un consumator este dispus sa o cheltuiasca ptr. achizitionarea unui anumit bun.)

Nici aceasta teorie nu si-a dovedit corespondenta practicå . In aceste conditii daca o persoana nu poate preciza cati Util-i sau unitati banesti revin unui nivel de satisfactie, poate atunci sa aiba posibilitati de a alege intre mai multe bunuri si sa faca unele comparatii calitative intre utilitatile oferite fiecarui consumator. De cele mai multe ori cand un consumator urmareste obtinerea unui nivel maxim de utilitate sau ori ce alt nivel pozitiv de satisfactie acesta apeleaza la combinari si substituiri de bunuri.

Daca o persoana poate preciza exact preferinta ptr. un anumit bun sau ptr. o anumita combinatie de bunuri in conditiile in care veniturile si alte resurse sunt limitate iar preturile bunurilor sunt relativ mari se poate afirma ca referintele sale sunt complete.

Prin compararea utilitatilor resimtite de acelasi consumator, intre mai multe combinatii de bunuri, se pot manifesta urmatoarele relatii atunci cand se considera ca un consumator poate alege intre trei combinatii de bunuri.

1.                  Daca bunul A este strict preferat bunului B

( A>B )

sau bunul B este strict preferat bunului A relatia este de preferinta stricta.

(B>A)

Acest tip de relatie poate conduce la:

UA > UA

2. Relatia reflexiva A ³ B unde ³ este - preferat sau indiferent

In acest caz in functie de dispozitia consumatorului acesta poate opta strict ptr. un bun dar la un moment dat ii este indiferent ce bun consumå ptr. cå oricum satisfactia sa totala nu se modifica. UA³UB

3. Relatia de transitivitate A>B ; B>C / A>B>C; UA >UB>UC - relatia de echivalenta sau indiferenta este atunci cand consumatorul detine acelasi nivel de utilitate indiferent de bunul consumat

AºB; BºC unde º este Indiferent

Relatia de indiferenta presupune si relatia de tranzitivitate intre bunuri, respectiv intre utilitati.







Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre microeconomie si macroeconomie









































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics