StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Crede in EFICIENTA TA
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » management » management strategic » Auditarea responsabilitatii sociale a corporatiei
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Responsabilitatea sociala a corporatiei - concept, istoric, componente



Conceptul se dezlta in actuala sa forma incepand cu 1970, referindu-se la colectia de experiente, politici organizationale si elemente teoretice catre argumenteaza adoptarea de catre firma a unui comportament cu implicatii sociale pozitive. Implicatiile sociale inseamna tratarea pozitiva a prevederilor legale privind operarea afacerii, dar si un tratament caracterizat prin respect fata de oameni, comunitati si mediul natural. Organizatiei i se cere sa adopte un comportament similar cu al oricarui cetatean, de unde si conceptul de „cetatenie corporativa", asociat frecvent cu cel al responsabilitatii sociale.
Desi conceptul face referire in primul rand la organizatiile mari de tip comercial -


corporatie, concern, companie, grup si alte multe etichete -, el cuprinde treptat in aria sa de discutie si alte tipuri de organizatii. in fond, in acest fel au difuzat majoritatea conceptelor de management strategic.
Nu exista o definitie unanim acceptata a responsabilitatii sociale a corporatiei. Una dintre multele definitii ce pot fi notate in scopuri operationale in lucrarea prezenta este urmatoarea, propusa in 1998, de Banca Mondiala :
„Responsabilitatea sociala a corporatiei este angajamentul continuu al afacerilor de a actiona etic si de a contribui la dezltarea economica, concomitent cu imbunatatirea calitatii vietii salariatilor, a familiilor lor si a comunitatilor locale si a societatii per ansamblu."
Trebuie mentionat insa ca responsabilitatea sociala a corporatiei nu trebuie confundata si echivalata nici cu filantropia corporativa, nici cu respectarea legii. Respectarea legii trebuie interpretata ca fiind o conditie sine qua non pentru functionare intr-o societate democratica.
Dupa cum s-a punctat in introducerea temei, atat practica, cat si teoria responsabilitatii sociale s-au dezltat, in diferite forme, pe parcursul intregului secol XX. Spre exemplu, Drucker (1973) remarca dezltarea teoriei domeniului sub forma unor scrieri focalizate asupra relatiei dintre marile afaceri si mediul inconjurator sau dintre patron si salariati. Britanicul Rowntre este citat de Drucker ca fiind printre primii „teoreticieni" ai domeniului la 1918, dar exista si trimiteri la filosofii de orientare socialista, intre care locul central il ocupa K. Marx si K Engels, din secolul al XlX-lea.
Marea criza economica din anii '30 a pus sub semnul intrebarii practicile bursiere existente in acea perioada si a obligat statele sa legifereze mijloace de protectie si sa creeze institutii speciale care sa protejeze investitorii si micile afaceri. Aparuta in anii '30, discutia privind modul in care sunt tratati stakeholderii neprivilegiati, in special cei externi, a capatat amploare si a devenit o miscare cu caracter social in anii '60. Ea s-a manifestat in SUA si apoi in celelalte tari democratice. Tarile lagarului socialist, intre care si Romania, aveau o viziune complet diferita asupra responsabilitatii in economie si, in consecinta, discutia subiectului responsabilitatii era superflua.
Presedintele american J.F. Kennedy proclama la 15 martie 1962' (ziua de 15 martie a devenit ulterior Ziua Mondiala a Consumatorului) patru drepturi elementare ale consumatorului:
- dreptul la un produs sigur ;
- dreptul de a fi informat despre toate aspectele relevante ale produsului;
- dreptul de a fi ascultat in cazul unei geri;


- dreptul de a alege ceea ce cumperi.
Ulterior, obligatiile fata de consumator s-au difuzat sub forme specifice si spre alte categorii de stakeholderi, pentru ca, in final, reuniunea acestor categorii sa genereze un „subiect" global, fata de care sa se manifeste responsabilitatea.
Responsabilitatea sociala a corporatiei apare ca un comportament prin care se alege o pozitie de echilibru, care sa satisfaca interesele stakeholderilor intr-un orizont larg de timp. Mai concret, intereseaza nu numai satisfacerea pe termen scurt a actionarilor, ci si satisfacerea pe termen lung a intereselor generatiilor urmatoare de stakeholderi, preocupati fie si numai de pastrarea mediului natural global. Produsul trebuie sa genereze profit cat mai repede, dar trebuie realizat astfel incat sa nu afecteze, spre exemplu, stratul de ozon din zona polara.
Echilibrul intre diferitele categorii de interese este conceptualizat de asa-numita „tripla fundamentare" a responsabilitatii sociale a corporatiei. „Tripla fundamentare" explica o concentrare a responsabilitatii pe trei directii, in vederea satisfacerii unor categorii specifice de interese :
a) fundamentarea economica se refera la performanta financiara, ce include filosofia care asigura sistematizarea afacerii si a capitalului uman;
b) fundamentarea de mediu se refera la necesitatea unui impact minimal al produsului si a elementelor poluante asociate acestuia, cum ar fi noxele, deseurile etc. ;
c) fundamentarea sociala se refera la abordarea salariatilor si a altor categorii umane externe intr-o maniera prin care sa li se pastreze identitatea si diversitatea.
O astfel de perspectiva a conceptului s-a maturizat in ultimele doua decenii, dar ea era evidenta si in anii '70, generand de/bateri aprinse pro si contra. Argumentele din cele doua categorii sunt sintetizate in interesul managementului de Barney si Griffin (1992) intr-o manie



ra similara celei din elul 4.1, dar se pot intalni si in tratari mai detaliate (spre exemplu, Bacanu, 1997).


Tabelul 4.1
Argumente pentru CSR
• Corporatiile creeaza probleme si de aceea trebuie sa le si rezolve
• Corporatia este un „cetatean" al societatii, ceea ce inseamna inclusiv asumarea responsabilitatii
• Corporatiile au resursele necesare pentru a rezolva probleme ale societatii
• Asumarea responsabilitatii poate imbunatati profitul corporatiei


Argumente contra CSR
• Scopul unei afaceri este sa genereze profit
• Implicarea sociala a corporatiei genereaza prea multa putere pentru ea
• Pot aparea conflicte de interese
• Corporatiile nu au competente pentru programe socialeIntre personalitatile economice contemporane, Milton Friedman (1970) se manifesta impotriva responsabilitatii sociale a corporatiei. Parte din argumentele sale se regasesc sintetic in elul 4.1, dar ansamblul argumentatiei este menit sa creeze un motiv de reflectie.
Pe o pozitie contrara se situeaza Carroll (1979), care considera ca managerii ar trebui sa-si asume patru categorii de responsabilitati, intre care ultimele doua constituie tema responsabilitatii sociale:
1. responsabilitatea economica, care se concretizeaza in managementul organizatiei, astfel incat aceasta sa produca ce si-a propus, intr-o maniera profiila;
2. responsabilitatea legala, care se traduce in managementul organizatiei cu respectarea conditionarilor legale existente ale statului;
3. responsabilitatea etica, care se refera la respectarea in management a valorilor etice ale societatii in cadrul careia se opereaza ;
4. responsabilitatea benela, care consista in asumarea luntara de catre organizatie a unor obligatii fata de societate si membrii sai.
Chiar daca este de acord cu Friedman ca actionarii au prioritate, extensia pe care Carroll o da ariei de responsabilitate deschide orizonturile discutiei pe aceasta tema.
Desi conceptul are o varsta apreciabila, existand o intensificare a interesului in ultimele doua-trei decenii, acesta nu are inca o „granita" bine delimitata. Dezbaterile care traduc o confruntare tripartita guvern-scctor privat-societate civila, arata ca responsabilitatea sociala a corporatiei prezinta drept componente principale temele asociate:


- protectiei mediului;
- securitatii muncii;


- drepturilor omului;
- implicarii comunitatii;


- standardelor de derulare a afacerilor;
- pietei;


si, intr-un sens mai larg,
- dezltarii economice si antreprenoriale;


- protectiei sanatatii oamenilor;
- dezltarii educationale si a leadership-ului;


- ajutoarelor in cazul unei catastrofe naturale.
Fiecare organizatie isi sileste un profil propriu al prioritatilor asociate componentelor mentionate, astfel incat sa le integreze sistemului de obiective si sa realizeze o „tripla fundamentare" cat mai bine echilibrata. Numarul corporatiilor care accepta in mod luntar sa faca publice rapoarte despre modul in care interactioneaza cu mediul natural sau despre dezltarea resurselor umane a crescut considerabil dupa 2000 in economiile occidentale dezltate, dar apar „deschizatori de drumuri" si in tarile cu economii emergente.
Ultimele doua decenii au aratat ca principiile de comportament conform responsabilitatii sociale a corporatiei sunt adoptate si de IMM-uri (intreprinderi mici si mijlocii).
Studiile arata ca adoptarea acestui comportament are si o justificare economica solida: cresterea profiilitatii. Pe de o parte, exista o reactie penalizanta a societatii, pe de alta parte, se manifesta, din ce in ce mai clar, o preferinta a stakeholderilor pentru corporatiile responsabile social. Investitorii institutionali, cum ar fi fondurile de pensii, fondurile mutuale, companiile de asigurari, fundatiile s.a., isi manifesta si ele preferinta in aceeasi directie. Asa-numita „investitie social responsabila" (ISR) consta intr-un aranjament investitional care vizeaza si obiective sociale si de mediu, in afara celor financiare. Statisticile in Marea Britanie arata ca aceste ISR prezinta randamente superioare in atie cu celelalte investitii, ceea ce sugereaza ca va exista o tendinta de dezltare a lor si de generalizare a conceptelor asociate.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre auditarea responsabilitatii sociale a corporatiei

Colectarea informatiei pentru management strategic
Declararea misiunii organizatiei
Analiza mediului inconjurator general
Analiza mediului inconjurator concurential
Analiza lantului valorii
Formarea strategiei si stakeholder-ii organizatiei
Analiza swot
Implementarea strategiei prin modificarea culturii organizationale
Matricele de portofoliu
Implementarea strategiei prin modificarea structurii organizationale
Analiza costurilor de interes strategic
Analiza obiectivelor
Benchmarkingul - analiza comparativa
Auditarea responsabilitatii sociale a corporatiei
Analiza segmentarii strategice a afacerii
Analiza segmentarii strategice externe
Analiza resurselor interne
Strategia produsului
Managementul datoriei externe








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics