StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
contabilitate CONTABILITATE

Contabilitatea este stiinta si arta stapanirii afacerilor, in care scop se ocupa cu "masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor fizice si juridice", in care scop "trebuie ss asigure inregistrarea cronologica și sistematica, prelucrarea, publicarea și pastrarea informațiilor cu privire la poziția financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atāst pentru cerintele interne ale acestora, cat si in relatiile cu investitorii prezenti și potentiali, creditorii financiari și comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori"

StiuCum Home » CONTABILITATE » contabilitate generala

Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung si mediu



CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE PE TERMEN LUNG SI MEDIU


1 NOTIUNI INTRODUCTIVE




Creditul bancar

Rolul bancilor in realizarea de credite.

Banca este definita ca fiind o entitate economica de stat sau particular al carei functiuni principale sunt:
1. Atragerea mijloacelor banesti temporar disponibile ale clientilor in conturile deschise acestora;

Acordarea de credite pe diferite termene;

3. Efectuarea de viramente intre conturile clientilor si de transferuri in conturile deschise la alte banci;

4. Emiterea de instrumente de credit si efectuarea de tranzactii cu asemenea instrumente;

5. vanzarea - cumpararea de valuta si alte operasiuni valutare.

In sistemul de common low o institutie este considerata ca fiind o banca daca activitatea sa indeplineste trei caracteristici esentiale:

a.      Incasarea cecurilor pentru clienti

b.      Plata cecurilor trase de catre clientii sai

c.      Tinerea de conturi curente pentru clientii sai


In legistlatia bancara, literatura de specietate si practica bancara se utilizeaza frecvent notiunea de aparat bancar si sistem bancar.

Prin aparat (retea) bancar(a) se intelege "ansamblu coerent al diferitelor categorii de banci care func 444f58e tioneaza intr-o tara raspunzand cerintelor unui anumit mod de productie si unui anumite etape de dezvoltare social - economic.

In general, aparatul bancar este organizat pe doua nivele. In centrul aparatului bancar si la primul nivel se afla banca centrala (Nationala) care exercita si coordoneaza politica monetara, valutara si de credit al statului, uneori emitand si reglementari legale in aceste domenii. Al doilea nivel il constituie celalalte banci cum sunt cele comerciale, de afaceri, institutii de credit specializate (banci agricole, mestesugaresti, minieree, etc.) sau institutii specializate pe unele operatii specifice (banci financiare sau ipotecare). Daca banca centrala este, in general, de stat sau cu capital de stat, celelalte banci cu capital particular de stat sau mixt, sunt organizate sub forma unor societati pe actiuni.

Notiunea de activitate bancara defineste operatiile si tranzactiile active si pasive efectuate in aparatul bancar. Astfel, banca centrala exercita operatiuni privind emisiunea monetara, concentrarea rezervelor banesti ale bancilor comercile si acordarea de credite acestor banci, influentarea volumului si costului creditului, acordarea de imprumuturi statului si pastrarea tezaurului public. In acelasi timp, celelalte banci efectueaza mai ales operatii de atragerea a mijloacelor banesti temporar disponibile in conturi ale clientilor-persoane fizice sau juridice de acordarea de credite pe termene diferite, de efectuare de viramente intre conturile clientilor si de transferuri de conturi deschise la alte banci, de emitere de instrumente de credite si de efectuare de tranzactii cu acestea, vanzarea si cumpararea de valori si alte operatiuni valutare.

Operatiunile pasive : societatile bancare pot efectua operatiuni de depozite la vedere si la termen in cont, cu numerar si cu titluri constand in atragerea resurselor banasti de la perosane juridice si fizice, in vederea pastrarii si fructificarii lor. Atragerea acestor resurse banesti au ca scop constituirea disponobilitatilor necesare pentru a efectua operatiuni active, de acordare de credite. Sursa creditului ca operatiune activa o constituie depozitele, acestea fiind rezultatul operatiunilor pasive. Deosebirea esentiala intre imprumutul civil si creditul bancar consta in creditorul civil imprumuta prorpiul sau capital, pe cand bancherul imprumuta banii altuia, pe care ii pastreaza si ii fructifica cu mijloace specifice. Depozitele pot fi purtatoare de dobanda. In rapot cu termenul restituirii, depozitele numerar pot fi :
a.) Depozite la vedere- depunatorul paote retrage oricand suma incredintata bancii spre pastrare beneficiiand, insa, de o dobanda mai redusa sau chiar fara a primi dobanda daca se considera ca banca este cea care face un serviciu clientului;
b.) Depozite la scadenta fixa- depunatorul poate retrage suma numai dupa un interval de timp restabilit, dar ele beneficiaza de o dobanda mai ridicata pentru ca banca, nefiind amenintata de pericolul unei retrageri intempestive, poate fructifica, in prorpiul interes, suma depusa de client;
c.) Depozite in cont curent- deponentul poate retrage oricand sume pe masura nevoilor sale, dar el opereaza in acelasi timp si depuneri, in acelasi cont, mentinand sau majorand soldul.
Certificatele de deposit (bonuri de casa) sunt titluri de credit emise de banci pentru disponibilitatile banesti pe termen scurt ale societatilor comerciale sau ale persoanelor fizice. Avantajul certificatelor de depozit consta in caracterul lor negociabil, deponentul posesor al certificatului de depozit, putand sa-l negocieze pe piata transformandu-l usor in numerar, fara sa retrage depozitul bancar.
Pentru protejarea drepturilor deponentilor s-a luat masura asigurarii depozitelor ce consta in constituirea uneia sau mai multor fonduri in acest scop, de catre statul roman, sau de catre institutiile financiar publice sau private, care vor functiona pe baza autorizatiei date de BNR, si sub supravegherea acesteia.
Din cele spuse mai sus rezulta legatura stransa, organica, existenta intre aparatul bancar care defineste aspectul organizatoric, si sistemul banacar care cuprinde operatiile si tranzactiile efectuate de banci, adica activitatea bancara ca activitate specifica a acestui domeniu.
Sistemul bancar
In epoca contemporana locul si rolul bancilor in economie ierau strans legate de calitatea lor de intermediar principal in relatia economii-
investitii, relatie hotaratoare in cresterea economic.
Agentii economici isi gasesc resursele necesare realizarii investitiilor, fie prin propriile economii, fie recurgand la credite ce le sunt acordate prin banci, in procesul de reciclare si valorificarea a capitalurilor monetare in economie. Ele creeaza astfel conditiile unei ample redistribuiri a capitalurilor pe masura evolutiei istorice, tot mai mari, vehiculate de o larga retea de intermediari care, in structura sistemului bancar in formare, au fost bancile comerciale sau de depozit.
In cadrul sistemului bancar s-au inclus in timp si intermediari nemonetari care au ca functii principale: colectarea de economii sau acordarea de credite pe termen mijlociu si lung, direct catre beneficiar-pentru investitii, ipoteca, comert exterior, consum-sau prin aranjarea de capitaluri pentru acreditare-prin titularizare sau prin alte forme.
Desi structurile nationale ale sistemelor bancare sunt foarte diferite, totusi pretutindeni in lume s-au clarificat la un moment dat.
Bancile de depozit- comerciale- efectueaza toate tipurile de operatiuni bancare. Deci, au o activitate diversificata ce se poate modifica liber in functie de cerinte, posibilitati si propria orientare.
Totusi, operatiunile de baza sunt reprezentate de constiruirea de depozite si utilizarea lor in scopul acordarii de credite agentilor economici. Ele sunt organizate ca societati comerciale si urmaresc obtinerea unui profit.
Bancile specializate includ o sfera larga de institutii de credit cu o gama larga de diferentieri si implicita, cu statute deosebite de la tara la tara.
Intre bancile specializate un loc important ocupa institutiile de credit specializate carora le-a fost incredintata o misiune de interes public: crediterea pe termen mijlociu si lung a unor ramuri - frecvent agricultura - sprijinirea actiunilor de credit ipotecar imobiliar, crediterea colectivitatilor locale, etc.
Societatile financiare, in fapt societati de credit, sunt prezente importante in activitatile economice in toate tarile dezvoltate. Sunt institutii de credit care, pe de o parte, nu sunt autorizate sa primeasca depozite, iar pe de alta parte nu pot efectua decat operatii pentru care au fost abilitate prin lege sau conventie.
Principalele lor orientari sunt: leasing-ul, factoring-ul, acordarea si garantarea de credite pe termen mijlociu si lung pentru inteprinderi, creditarea marfurilor cu plata in rate, creditarea locuintelor cu garantii, etc.
In considerarea structurii sistemului bancar trebuie sa avem in vedere ca in componentele nationale se afirma si trasaturi generale, dar si particularitati ale alcatuirii verigilor componente.

Uneori societatile comerciale sunt legate intre ele printr-o retea de relatii de capital, adica prin detinerea de actiuni si parti sociale. Acele societati care au o pozitie de control sau de influenta semnificativa in alte societati pot sustine financiar dezvoltarea acestora din urma nu numai prin detinerea de participantii, ci si prin acordarea de imprumuturi in conditii avantajoase, pe termen lung sau scurt.

Imprumuturile primite pe termen mai mare de un an de catre societatile care detin participantii in capitalul propriu sunt reflectate cu ajutorul contului 166 "Datorii care privesc imobilizarile financiare", care functioneaza similar contului 162 "Credite bancare pe termen lung".

Contul 166 se dezvolta pe doua conturi sintetice de gradul II pentru a evidentia separat obligatiile generate de primirea imprumuturilor de la entitatile afiliate si de la cele care detin interese de participare, respectiv:



-1661 "Datorii fata de entitatile afiliate";

-1662 "Datorii fata de entitatile de care compania este legata prin interese de participare".

Dobanzile de achitat pentru datoriile aferente imobilizarilor financiare sunt evidentiate prin conturile de pasiv 1685 "Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile afiliate" si 1686 "Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile de care compania este legata prin interese de participare.

De asemenea, o societate poate beneficia pe termen mai mare de un an si de alte resurse primite de la terti, cum sunt: depozite si garantii banesti primite, datorii provenind din concesiuni, brevete, licente si alte drepturi preluate in activitatea proprie. Contabilitatea acestor obligatii se realizeaza cu ajutorul contului de pasiv 167 "Alte imprumuturi si datorii asimilate.

Creditul reprezinta o categorie economica, ce exprima relatii de repartitie a unei plati din PIB sau din venitul ntional, prin care se mobilizeaza si se distribuie disponibilitatile din economie si se creeaza noi mijloace de plata, in scopul satisfacerii unor nevoi de capital si al realizarii unor obiective ale politicii economice.


Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung si mediu

Creditele bancare pe termen mediu si lung sunt o componenta a capitalurilor permanente si reprezinta o sursa de finantare cu caracter durabil, durata rambursarii fiind cuprinsa intre 1-5 ani pentru creditele bancare pe termen mediu si peste 5 ani pentru creditele pe termen lung[1]. Asemenea credite se primesc de la institutiile bancare in lei si/sau in valuta, sunt destinate finantarii investitiilor, se garanteaza cu activele intreprinderii sau de catre terti si sunt purtatoare de dobanzi .

Pentru inregistrarea in contabilitate a operatiilor ocazionate de primirea si rambursarea creditelor mentionate se foloseste contul de pasiv 162 "Credite bancare pe termen lung". Se crediteaza cu valoarea creditelor contractate de la banca si se debiteaza cu valoarea creditelor rambursate. Soldul creditor reflecta creditele de restituit bancii.


Uneori societatile comerciale sunt legate intre ele printr-o retea de relatii de capital, adica prin detinerea de actiuni si parti sociale. Acele societati care au o pozitie de control sau de influenta semnificativa in alte societati pot sustine financiar dezvoltarea acestora din urma nu numai prin detinerea de participatii, ci si prin acordarea de imprumuturi in conditii avantajoase, pe termen lung sau scurt .


Imprumuturile primite pe termen mai mare de un an de catre o societate de la societatile care detin participatii in capitalul propriu sunt reflectate cu ajutorul contului 166 "Datorii care privesc imobilizarile financiare", care functioneaza similar contului 162 "Credite bancare pe termen lung".
Contul 166 se dezvolta pe doua conturi sintetice de gradul II pentru a evidentia separat obligatiile generate de primirea imprumuturilor de la entitatile afiliate si de la cele care detin interese de participare, respectiv:
- 1661 "Datorii fata de entitatile afiliate";
- 1662 "Datorii fata de entitatile de care compania este legata prin interese de participare".



2 CONTURI UTILIZATE PENTRU EVIDENTIEREA CREDITELOR PE TERMEN LUND SI MEDIU Pentru inregistrarea in contabilitate a operatiilor ocazionate de primirea si rambursarea creditelor mentionate se foloseste contul de pasiv 162 "Credite bancare pe termen lung". Se crediteaza cu valoarea creditelor contractate de la banca si se debiteaza cu valoarea creditelor rambursate. Soldul creditor reflecta creditele de restituit bancii.
Contul 162 se dezvolta pe mai multe conturi sintetice de gradul II, in functie de natura creditelor bancare pe termen lung, si anume:
- 1621 "Credite bancare pe termen lung";
- 1622 "Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta";
- 1623 "Credite externe guvernamentale";
- 1624 "Credite externe garantate de stat";
- 1625 "Credite externe garantate de banci";
- 1626 "Credite de la trezoreria statului";
- 1627 "Credite bancare interne garantate de stat".
Dobanzile datorate pentru creditele bancare pe termen lung primite sunt reflectate prin contul de pasiv 1682 "Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung" (vezi 5.1. Contabilitatea imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni).


Exemplu:

O regie autonoma beneficiaza la 1.07.N de un credit bancar pe termen de un an in valoare de 10.000 EUR, la un curs de 3,2lei/EUR. Dobanda anuala datorata bancii este de 12%, potrivit contractului de imprumut si se achita integral la scadenta rambursarii imprumutului (pe 30.06.N+1). La 31.1N cursul de schimb al monedei europene este de 3,19lei, iar la rambursare de 3,27lei.


In contabilitatea regiei autonome se inregistreaza operatiile

1) Primirea creditului de la banca in contul de disponibil.
1621 "Credite bancare pe termen lung" = 5124 "Conturi la banci in valuta" 10.000


2) La sfarsitul exercitiului se inregistreaza:
a) dobanda datorata bancii pentru perioada de creditare din exercitiul

N: 10.000 EUR x 12% x 6/12 = 600 EUR; valoarea dobanzii la cursul zilei:

600 EUR x 3,19lei/EUR = 1.914lei
666 "Cheltuieli privind dobanzile"=1682 "Dobanzi aferente creditelor 1.914

bancare pe termen lung"


b) actualizarea valorii creditului la nivelul cursului de inchidere al exercitiului:
- valoare credit la 31.12 10.000EUR x 3,19lei/EUR = 31.900lei;
- valoare credit la primire 10.000EUR x 3,20lei/EUR = 3000lei;


Diferenta favorabila de curs valutar 100lei.
1621"Credite bancare pe termen lung"=765 "Venituri din diferente de curs valutar" 100



In Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752/2005 , datoriile agentilor economici sunt clasificate in doua categorii , in functie de termenul de rambursare:
-datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an; si
-datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an ( acestea fiind incluse in capitalurile permanente)


1) La scadenta rambursarii imprumutului se inregistreaza dobanda datorata bancii pentru perioada de creditare din exercitiul N+1: 10.000 EUR x 12% x 6/12 = 600 EUR; valoarea dobanzii la cursul zilei: 600 EUR x 3,27lei/EUR = 1.962lei.
- 666 "Cheltuieli privind dobanzile"'1682 "Dobanzi aferente creditelor 1.962



bancare pe termen lung"



2) Rambursarea imprumutului datorat bancii (10.000 EUR) si a dobanzii aferente perioadei de creditare (1.200 EUR), cu evidentierea diferentelor de curs valutar.


a.      Valoare plati la curs zi: 11.200 EUR x 3,27lei/EUR = 36.624lei;

b.      Valoarea creditului la 31.1N 10.000 EUR x 3,19lei/EUR = 31.900lei;

c.      Valoarea dobanzi la 31.1N: 600 EUR x 3,19lei/EUR = 1.914lei;

d.      Valoarea dobanzi 1.01 - 30.06 N+1.: 600 EUR x 3,27lei/EUR = 1.962lei;

e.      Total dobanda la curs istoric: 3.876lei

f.        Valoarea platii la curs istoric (2+5) 35.776lei;

g.      Difernte de curs valutar nefavorabila (1 - 6) 848lei.



3 OPERATIUNI PRIVIND CREDITELE BANCARE PE TERNEN LUNG SI MEDIU


1. O societate comerciala contracteaza si primeste in contul de disponibil un credit pe 4 ani, in suma de 24.000 lei, care se ramburseaza in transe lunare egale. Dobanda anuala de 15% se calculeaza si se achita lunar. Se inregistreaza in contabilitate operatiile efectuate in primele 2 luni.

a.      Incasarea creditului

5121"Conturi la banci in lei" = 1621"Credite bancare pe termen lung" 24.000


b.      Calcularea si inregistrarea dobanzii in prima luna ( 24.000 x 15% : 12 luni ):

6 66"Cheltuieli privind dobanzile" = 1682"Dobanzi aferente 300

creditelor bancare pe termen lung"

c.      Achitarea dobanzii din prima luna

1682"Dobanzi aferente = 5121"Conturi la banci in lei" 300

creditelor bancare pe termen lung"

d.      Rambursarea primei rate lunare a creditului (24.000:48 luni):

1621"Credite bancare pe termen lung" = 5121"Conturi la banci in lei" 500

termen lung"

e.      Calcularea si inregistrarea dobanzii in luna a doua (23.500*15%:12):

666"Cheltuieli privind dobanzile" = 1682"Dobanzi aferente 293,75

creditelor bancare pe termen lung"


f.        Achitarea dobanzii din a doua luna

1682"Dobanzi aferente = 5121"Conturi la banci in lei" 293,75

creditelor bancare pe termen lung"

g.      Rambursarea ratei a doua a creditului (24.000:48 luni):

1621"Credite bancare pe termen lung" = 5121"Conturi la banci in lei" 500


O entitate primeste un credit bancar in valuta pe doi ani in valoare de 10.000 euro la cursul de 3,60 lei/euro, care se restituie in doua transe egale la sfarsitul fiecarui an. Dobanda anuala este de 5% si se achita la sfarsitul fiecarui an. La sfarsitul primului an cursul era de 3,5 lei/euro, iar la sfarsitul anului 2 cursul era de 3,7 lei/euro.




a.   Primirea creditului: 10.000 * 3,60 = 36.000 lei

5124"Conturi la banci in lei" = 1621"Credite bancare pe termen lung" 36.000


b.   Inregistrarea si achitarea dobanzii in primul an (10.000*3,5*5%):

666 "Cheltuieli privind dobanzile" = 5124"Conturi la banci in valuta" 1.750


c.   Rambursarea creditului la sfarsitul primului an:

1621"Credite bancare pe termen lung" = % 18.500

5124" Conturi la banci in valuta" 17.500

765"Venituri din diferente de curs valutar" 1000


d.   Diferentele de curs valutar la 31 decembrie afarente creditului nerambursat:

(3,6-3,5)*5.000

1621"Credite bancare pe termen lung" = 765"Venituri din diferente de curs valutar" 500


e.   Inregistrarea si achitarea dobanzii din al doilea an (5.000*3,7*5%):

666 "Cheltuieli privind dobanzile" = 5124"Conturi la banci in valuta" 925


f.     Rambursarea creditului la sfarsitul anului doi:

% = 5124"Conturi la banci in valuta" 18.500

1621"Credite bancare pe termen lung" 17.500

665"Cheltuieli din diferente de curs valutar" 1.000




In Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752/2005, datoriile agentilor economici sunt clasificate in doua categorii, in functie de termenul de rambursare:

-datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an; si

-datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an ( acestea fiind incluse in capitalurile permanente)

Staicu, C., Contabilitate financiara armonizata directivele europene, Ed. CECCAR, Bucuresti, 2002, p. 82

Pop, A., Contabilitatea financiara romaneasca armonizata cu directivele contabile europene Standardele Internationale de Contabilitate, Ed. Intelcredo, Deva, 2002, p. 203

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752/2005

Staicu, C., Contabilitate financiara armonizata directivele europene, Ed. CECCAR, Bucuresti, 2002, p. 82





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact