StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Informatia - te scoate din incurcaturi
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » criminologie
Trimite articolul prin email Elemente de balistica judiciara : Criminologie Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Elemente de balistica judiciara



ELEMENTE DE BALISTICA JUDICIARA


Notiuni generale privind armele de foc si cercetarea urmelor acestora


Consideratii preliminare





Investigarea criminalistica a armelor de foc intrebuintate in savarsirea de infractiuni, identificarea lor sau clarifi­carea modului sau circumstantelor in care autorul s-a folosit de acestea, se particularizeaza fata de alte genuri de cercetari traseologice.

Balistica judiciara reprezinta o ramura distincta a tehnicii crimina­listice, desti­nata examinarii armelor de foc si urmelor acestora, prin metode si mijloace tehnico-stiintifice specializate, in scopul determinarii imprejurarilor in care a fost folosita o arma la comiterea unei infractiuni si al identificarii sale

Investigatiile proprii balisticii judiciare s-au restrans numai la armele folosite in savarsirea de infractiuni, respectiv arma­ment usor sau arme de fabricatie artizanala. In prezent, insa, datorita diversi­ficarii armamentului de infanterie, de aparare, sau a celui folosit de grupe de comando, dar si de formatiuni teroriste, cercetarea crimi­nalistica se diversi­fica prin forta imprejurarilor. 515c21f


Urmele formate prin folosirea armelor de foc


In acceptiunea balisticii judiciare, prin urme formate in cazul folosirii ar­melor de foc intelegem, pe de o parte, urmele create de arma pe cartusul tras, iar, pe de alta parte, urmele impuscaturii formate pe corpul victimei sau pe obiectele asupra carora si-au exercitat actiunea proiectilul, ceilalti factori supli­mentari ai tragerii.


Urmele formate de arma pe cartus. La tragerile executate cu o arma de foc, indiferent de tipul acesteia, se for­meaza invariabil urme pe tubul cartusului, iar in cazul armelor cu teava ghin­tuita se formeaza pe glont urme caracteristice relie­fului tevii.

Urmele de pe tub se formeaza in trei etape succesive: incarcarea, tragerea si extragerea tubului tras. Printre piesele principale sau mecanismele armei care concura la formarea urmelor se afla percutorul, peretele frontal al inchizatorului, gheara extractoare, pragul aruncator (ejectorul) si peretii ca­merei de detonare.

Urmele de pe glont au prin excelenta un caracter dinamic si reflec­ta caracteristicile constructiei interioare a tevii ghintuite. Astfel, la armele cu teava ghintuita raman, sub forma de striatii, urme ale plinurilor, ale flancurilor ghintuite, precum si ale spatiilor dintre ghinturi.


Urmele de impuscare. Prin urme de impuscare se intelege, in primul rand, urmele specifice forma­te de proiectil, urme denumite si factori primari sau urme principale ale trage­rii. In al doilea rand, exista urme secundare (factori suplimentari), formate mai ales in tragerile de la o anumita distanta.

Urmele principale sunt rezultatul actiunii directe exercitate. Ele se intal­nesc sub trei forme: urme de perforare, urme de patrundere, sau canale oarbe urme de ricosare.

Urmelor de perforare a obiectelor cu o anumita grosime le sunt speci­fice trei elemente: orificiul de intrare, canalul si orificiul de iesire.

Orificiile de intrare si de iesire se deosebesc intre ele prin anumite carac­teristici pe baza carora se stabileste directia din care a patruns proiectilul. De exemplu:

Pe corpul uman orificiul de intrare se caracterizeaza prin lipsa de tesut, diametrul sau fiind apropiat de cel al proiectilului.

Pe imbracaminte sau pe alte obiecte confectionate din material textil, orifi­ciul de intrare este mai mic decat cel de iesire.

In cazul urmelor formate in obiectele lipsite de elasticitate, fragile (caramida, piatra, beton) orificiul de intrare este mai mare decat diametrul proiectilului.


Urmele secundare sunt rezultatul actiunii unor factori suplimentari ai tragerii, altii decat cei specifici proiectilului. Urmele secundare pot fi im­partite in doua mari categorii:

Urme secundare formate indiferent de distanta de tragere:

- Inelul de frecare sau de stergere;

- Inelul de metalizare.

Urme secundare formate la tragerile cu teava armei lipita de corp sau de la mica distanta:

Rupturile provocate de gaze apar la tragerile efectuate la distante mai mici de 10cm.



Particularitatile cercetarii la fata locului a armelor de foc si a urmelor acestora


Descoperirea si fixarea armelor de foc si urmelor acestora. Particularitatile cercetarii sunt determinate atat de specificul urmelor lasa­te de tragere, cat si de problemele legate de descoperirea armelor si munitiei trase, de stabilirea distantei si directiei din care s-a tras s.a., toate acestea cir­cumscrise cercetarii si altor categorii de urme intalnite in imprejurarile savarsirii de infracti­uni cu arme de foc.

Descoperirea armelor de foc si a munitiei nu prezinta dificultati in cazul sinuciderilor sau al incercarilor de disimulare a omorului printr-o sinu­cidere. In majoritatea cazurilor insa, autorul cauta sa se debaraseze de arma, fie ascunzand-o, fie aruncand-o.



In cazul armelor ingropate se foloseste detectorul de metale, iar pentru cele aruncate in ape curgatoare, in fantani, in latrine, se apeleaza la electromagneti puternici. Armele ascunse in ziduri in diverse obiecte compacte de o anumita densitate, se cauta cu ajutorul instala­tiilor de gammagrafiere sau cu aparatura röentgen portabila.

Consemnarea, fixarea pozitiei si starii armelor, a celorlalte urme descoperite la fata locului se face prin mijloace cunoscute - proces-verbal, schita, fotografiere, filmare sau inregistrare pe banda videomagnetica.

Ridicarea armei de foc si a munitiei descoperite la locul faptei. Ridicarea si transportarea armelor de foc, a tuburilor si proiectilelor de la fata locului se realizeaza in conditii impuse de necesitatea protejarii urmelor tra­gerii, a urmelor de maini ori de natura biologica, aflate pe aceste corpuri delicte.

Manevrarea armei se face astfel incat sa nu se stearga urmele de pe ea, preferabil fiind sa se lucreze cu mana inmanusata sau cu un cleste, avand buzele protejate in mansoane de cauciuc.

Ridicarea gloantelor se face astfel incat sa nu se altereze urmele aflate pe suprafata lor si care reflecta caracteristicile interiorului tevii, indeo­sebi in ipo­teza ca ele vor servi la identificarea ulterioara a armei.

Ridicarea tuburilor se efectueaza in aceleasi conditii de precautie. In plus, este necesar sa se protejeze reziduurile tragerii.


Stabilirea distantei si directiei de tragere. Una din problemele importante de clarificat, in ipoteza folosirii armelor de foc, este stabilirea distantei si directiei de tragere. Atragem atentia ca nu sunt rare imprejurarile in care acest gen de inves­tigare este tratat cu superficiali­tate, in faza initiala a investigatiei.

Pentru tragerile efectuate in limita de actiune a factorilor suplimen­tari - stabilirea directiei si distantei de la care s-a tras este relativ usoara.

Pentru tragerile efectuate de la distante ce depasesc limitele de ac­tiune a factorilor suplimentari - distante socotite conventional ca mari - este necesar sa se studieze mai intai orificiile de intrare si de iesire pentru a se stabili din ce parte a venit proiectilul.



Expertiza balistica criminalistica a armelor de foc si a urmelor acestora

Examinarea tehnica generala a armelor de foc

Examinarea tehnica propriu-zisa a armelor de foc repre­zinta prima etapa a cercetarilor criminalistice de laborator la care este supusa o arma de foc, acesteia adaugandu-i-se si cercetarea munitiei gasite in arma, a tuburilor si proiectilelor descoperite la fata locului. Problemele principale la care este chemat sa dea raspuns specialistul balistician, prin examenul tehnic general al armei si munitiei, sunt urmatoarele:


Determinarea tipului, modelului si calibrului armei. Determinarea tipu­lui, modelului si calibrului armei este posibila in multe dintre situatiile intalnite in practica prin simpla studiere a inscriptiilor existente pe piesele armei.

In ipoteza in care arma nu a fost gasita, este posibila stabilirea tipului, modelu­lui si calibrului pe baza datelor desprinse din examinarea tuburilor si proiectilelor.


Stabilirea starii de functionare a unei arme. Stabilirea starii de functio­nare a unei arme este necesara de multe ori in practica, mai ales in cazurile in care trebuie sa se clarifice doua aspecte esentiale:

- daca o arma se putea declansa accidental, fara apasarea tragaciului;

- daca o arma deteriorata, cu piese lipsa, putea fi totusi folosita pentru tragere


Examinarea munitiei. Investigarea criminalistica a munitiei are rolul de a stabili tipul, modelul si anul de fabricatie al cartuselor, pe baza caracteristicilor, a inscriptiilor fabrici­lor producatoare, existente pe rozeta tubului.



Expertiza urmelor formate de armele de foc


Expertiza urmelor principale ale tragerii. Expertiza criminalistica a urmelor principale ale unei trageri consta in examinarea orificiilor de intrare si de iesire, a canalelor formate atat pe corpul uman, cat si pe obiectele cu care glontul a venit in contact. Totodata, sunt supuse examinarii si urmele de ricosare. ­


Expertiza urmelor secundare ale tragerii. Cercetarea criminalistica a acestor categorii de urme este destinata desco­peririi si examinarii urmelor apartinand factorilor secundari sus-mentionati ai tragerii cu o arma de foc, formati in jurul sau in interiorul orificiului de in­trare a proiectilului, ca si a urmelor speci­fice de tragere formate pe mana per­soanei care s-a folosit de arma.



Examinarea chimica, prin care sunt puse in evidenta urmele suplimen­tare de impuscare existente in jurul orificiului de intrare, in teava armei si pe mana tragatorului.

Examinarile spectrale, indeosebi microanaliza spectrala si spectro­fotometria de absorbtie atomica servesc la punerea in evidenta a particulelor de cupru, plumb s.a. existente in urmele suplimentare.

Alte tehnici de descoperire sau delimitare a suprafetei in care se afla factori suplimentari ai tragerii se bazeaza pe examinarea in radiatii in­frarosii, rezultatele fiind observate cu ajutorul transformatorului electronoop­tic sau fixate prin fotografiere.

Metode de certitudine. Dintre tehnicile de varf intrate in uzul laboratoarelor de criminalistica, mentionam urmatoarele:

Identificarea armelor de foc dupa urmele formate pe glont si pe tubul cartusului


Identificarea armei dupa urmele formate pe glont. Identificarea dupa urmele formate pe glont presupune, in faza initiala, o delimitare a cercului armelor suspecte, prin excluderea din sfera cercetarii a armelor ale caror caracteristici generale nu corespund caracteristicilor reflec­tate de glont.

Pentru obtinerea modelelor de comparatie se efectueaza trageri experimen­tale cu armele examinate.

Dintre tehnicile de examinare comparativa, mentionam in primul rand exami­narea la microscopul comparator.


Identificarea armelor dupa urmele lasate pe tubul cartusului. Acest gen de identificare se desfasoara in aceleasi conditii si faze ca si identificarea dupa urmele formate pe glont.

Din numeroasa cazuistica a rezultat ca identificarea dupa urmele formate pe tub prezinta un avantaj important fata de identificarea dupa urmele exis­tente pe proiec­til, tubul ramanand intact in marea majoritate a cazurilor de trageri, spre deosebire de proiectil, care se poate deforma in impactul cu obiectele mai dure.


Sisteme informatice de identificare a armelor de foc. Tehnicile de calcul sunt aplicate astazi si identificarii balistice, prioritate in materie avand-o serviciile nord-americane. Astfel:

Identificarea dupa urmele formate pe gloante (proiectil), se realizeaza prin sistemul IBIS,

Identificarea dupa urmele formate pe tubul cartusului este efectuata prin sistemul DRUG-FIRE


Alte probleme rezolvate de expertiza balistica criminalistica a armelor de foc


Refacerea inscriptiilor stantate pe arme. Refacerea inscriptiilor sau seriilor inlaturate de pe armele de foc este ne­cesara pentru stabilirea locului de provenienta a armei, a modelului, anului de fabricatie etc. Examinarea devine absolut obligatorie in situatiile in care in­fractorul a inlaturat prin pilire seria si numarul armei.


Alte genuri de examinari balistice.

Examinarea armelor de foc atipice si a armelor de fabricatie arti­zanala este destinata stabilirii caracteristicilor de fabricatie, a particularitatilor balistice generale.

Examinarea urmelor lasate de pistoalele de implantat bolturi care, desi nu sunt incluse in categoria armelor de foc, sunt apte sa produca leziuni mor­tale, in practica intalnindu-se asemenea cazuri datorate neglijentei sau neatentiei.

Aspecte de aprofundat

• Urmele formate prin folosirea armelor de foc.

• Urmele apartinand factorilor secundari ai tragerii cu arma de foc.

• Descoperirea si ridicarea armelor de foc de la fata locului.

• Stabilirea distantei si directiei de tragere.

• Examinarea tehnica generala a armelor de foc.

• Expertiza urmelor armelor de foc (examinarile chimice si electronice.)

• Identificarea armelor de foc dupa urmele formate pe tub si pe glont.

- Alte probleme rezolvate de expertiza criminalistica a armelor de foc.








Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact