StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil

Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice

CAPACITATEA DE EXERCITIU A PERSOANEI FIZICE



SECTIUNEA I

NOTIUNEA, REGLEMENTAREA SI CARACTERELE JURIDICE ALE CAPACITATII DE EXERCITIU




Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice reprezinta o parte a capacitatii civile care consta in aptitudinea persoan 535d39f ei fizice de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatiile, incheind acte juridice civile.

Este reglementata de art. 5, 8-11 din Decretul nr. 31/1954, art. 4, 105, 124,133,147 C. fam., art. 807, 950-952 C. civ. si art. 25 din Decretul nr. 32/1954.

Pentru a incheia acte juridice, persoana trebuie sa aiba discernamant, adica aptitudinea de a intelege semnificatia si consecintele juridice ale actelor incheiate. Insa discernamantul nu trebuie confundat cu capacitatea de exercitiu, deoarece exista posibilitatea ca o persoana cu capacitate de exercitiu sa nu aiba temporar discernamant (in caz de betie, hipnoza ori somnambulism) sau ca o persoana lipsita de capacitate de exercitiu (interzisii judecatoresti) sa aiba perioade de luciditate. Se prezuma ca persoanele cu capacitate deplina de exercitiu au discernamant, cele cu capacitate restransa de exercitiu au discernamant, insa nu au experienta juridica, si cele fara capacitate de exercitiu nu au discernamant.

Caracterele juridice ale capacitatii de exercitiu:

1. legalitate, legea stabilind inceputul, continutul si sfarsitul ei;

2. generalitate, fiind o aptitudine a persoanei fizice de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatiile civile, prin incheierea oricaror acte juridice civile;

3. egalitate, care rezulta din principiul fundamental al dreptului civil - egalitatea in fata legii civile;

4. inalienabilitate, deoarece nu se poate renunta la capacitatea de exercitiu, nici total, nici partial, pentru ca aceasta ar insemna renuntarea la calitatea de subiect de drept civil. Actele prin care s-ar renunta la capacitatea de exercitiu sunt nule absolut.

5. intangibilitate, pentru canimeni nu poate fi lipsit de capacitatea de exercitiu, decat in cazurile si conditiile prevazute de lege.


SECTIUNEA II

TIPURI DE CAPACITATE DE EXERCITIU


2.1. Lipsa capacitatii de exercitiu


Minorii cu varsta sub 14 ani si interzisii judecatoresti (debili si alienati mintali pusi sub interdictie judecatoreasca) nu au capacitate de exercitiu. Actele acestora se incheie de reprezentantii lor legali - parinti sau tutore

Totusi, persoanele lipsite de capacitate de exercitiu pot incheia singure acte de conservare (ex.: somatia, intreruperea prescriptiei sau inscrierea ipotecii) si acte marunte (ex.: cumpararea de rechizite sau dulciuri).

Lipsa capacitatii de exercitiu inceteaza la implinirea varstei de 14 ani pentru minori, la ridicarea interdictiei judecatoresti, prin moartea persoanei sau declararea judecatoreasca a mortii.


2.2. Capacitatea de exercitiu restransa


Minorii cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani au capacitate de exercitiu restransa, ei incheind actele lor juridice, insa cu incuviintarea prealabila a parintilor sau a tutorelui data pentru fiecare act in parte.

In ce priveste continutul capacitatii de exercitiu restransa, distingem intre patru categorii de acte juridice68:

1) actele juridice pe care minorul cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani le poate incheia personal si singur sunt actele de conservare si actele marunte. De asemenea, el poate face depuneri la C.E.C. si dispune de aceste sume, poate incheia acte de administrare a patrimoniului nelezionare si, daca a implinit 16 ani, poate dispune prin testament de jumatate din bunurile sale.

2) actele juridice pe care minorul cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani le poate incheia personal, dar cu incuviintarea prealabila a parintilor sau a tutorelui, sunt actele de administrare. De asemenea, el poate instraina in acest mod bunurile supuse stricaciunii si cele nefolositoare pentru el si poate inchiria un imobil pentru o perioada mai mica de 3 ani.

3) actele juridice pe care minorul cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani le poate incheia personal, insa cu incuviintarea prealabila a parintilor sau a tutorelui si cu incuviintarea autoritatii tutelare sunt actele de dispozitie (ex.: vanzarea, ipoteca, gajul, renuntarea la un drept, tranzactia judiciara, acceptarea sau renuntarea la o succesiune).

4) acte interzise minorului cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani sunt donatiile, garantarea obligatiei altuia, actele incheiate cu tutorele sau ori cu sotul, ruda in linie dreapta, fratii sau surorile tutorelui.

Capacitatea de exercitiu restransa inceteaza prin implinirea varstei de 18 ani, prin punerea minorului sub interdictie, prin moartea lui sau declararea judecatoreasca a mortii sale.

Ca exceptii de la regulile mai sus prezentate, minorii pot incheia singuri contract de munca de la varsta de 16 ani, fara incuviintarea parintilor sau a tutorelui, pot sa isi exprime consimtamantul la adoptia lor, pot sa isi exprime parerea cu privire la care parinte doresc sa stea dupa divort, daca au implinit varsta de 10 ani, femeia minora se poate casatori de la varsta de 16 sau 15 ani, fara incuviintarea parintilor sau a tutorelui, minorul poate cere singur autoritatii tutelare schimbarea felului invataturii si locului ei si poate cere singur in instanta pensie de intretinere de la parintele sau, minorul poate face o recunoastere de paternitate si minora poate promova actiunea in stabilirea paternitatii copiluilui.


2.3. Capacitatea de exercitiu deplina


Reprezinta aptitudinea persoanei fizice de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatiile, incheind personal si singur orice acte juridice civile permise de lege, fara asistenta juridica.

Capacitatea de exercitiu deplina incepe la implinirea varstei de 18 ani, ca regula, sau de la implinirea varstei de 16 sau chiar de 15 ani, pentru femeia minora care se casatoreste, ca o exceptie. Casatoria ei la varsta de 15 ani se face cu aprobarea Presedintelui Consiliului Judetean si cu avizul medicului. In cazul in care ea divorteaza mai devreme de implinirea varstei de 18 ani, pastreaza capacitatea de exercitiu deplina dobandita, insa, daca se anuleaza casatoria, o pierde si revine la cea restransa de exercitiu.

In ce priveste continutul capacitatii de exercitiu deplina, aceasta reprezinta aptitudinea de a incheia orice fel de acte juridice (de conservare, de administrare, de dispozitie). Cu exceptia actelor strict personale, persoana fizica poate incheia acte juridice si prin madatar (reprezentant conventional).

Capacitatea de exercitiu deplina inceteaza prin decesul persoanei sau declararea judecatoreasca a mortii sale, prin punerea sub interdictie a persoanei sau in cazul anularii casatoriei femeii minore.


SECTIUNEA III

SANCTIUNEA APLICABILA NERESPECTARII REGULILOR PRIVIND CAPACITATEA DE EXERCITIU


Nulitatea relativa este sanctiunea care se aplica urmatoarelor acte juridice69:

- actele juridice incheiate de persoanele lipsite de capacitate de exercitiu;

- actele juridice incheiate de reprezentantul legal fara incuviintarea autoritatii tutelare;

- actelor juridice incheiate de persoanele cu capacitate de exercitiu restransa, fara incuviintarea parintilor sau a tutorelui;

- actele juridice incheiate de persoana cu capacitate de exercitiu restransa, cu incuviintarea parintilor sau a tutorelui, dar fara incuviintarea autoritatii tutelare.

Nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare de ocrotitorul legal si, daca este necesar, de catre autoritatea tutelara. Anularea in instanta a actului juridic poate fi ceruta de catre persoana ocrotita sau de catre parintii sai ori tutorele ei, in termen de 3 ani de la data cand ocrotitorul legal a cunoscut cauza anularii, dar nu mai mult de 18 luni de la data incheierii actului juridic.

Ca o consecinta a anularii actului juridic, acesta este lipsit de efecte in mod retroactiv, partile fiind obligate sa isi restituie reciproc prestatiile efectuate. Minorii sunt obligati sa inapoieze ce au primit, numai in masura in care s-au imbogatit. Minorul care a indus in eroare cealalta parte, prezentandu-i-se acesteia ca un major, nu mai are dreptul sa ceara anularea actului pentru lipsa capacitatii depline de exercitiu.


Bibliografie:


1. Beleiu Gh., Drept civil roman. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2003;

2. Boroi G., Drept civil. Partea generala. Persoanele, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002;

Poenaru E., Drept civil. Teoria generala. Persoanele, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002;

4. Rauschi St., Popa Gh., Rauschi St., Drept civil. Teoria generala. Persoana fizica. Persoana juridica, Ed. Junimea, Iasi, 2000;

5. Andrei Petru P., Apetrei I., Drept civil. Partea generala. Persoana fizica, Ed. Ankarom, Iasi, 1998;

6. Codul civil;

Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice si juridice;

8. Decretul nr. 32/1954;

9. Codul familiei.




Gh. Beleiu, op. cit., pp. 353-355; G. Boroi, op. cit., pp.. 369-371; St. Rauschi s. a., op. cit., pp. 241-243.

G. Boroi, op. cit., pp. 372-375; P. Andrei, I.Apetrei, op. cit., pp. 331-332; St. Rauschi s.a., op. cit., pp. 243-244.



Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact