StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil

Obligatiile plurale

OBLIGATIILE  PLURALE


           Caracterizare generala. Obligatiile plurale sunt cele caracterizate prin pluralitate de obiect: obligatiile alternative, obligatiile facultative pe de o parte si obligatiile caracterizare prin pluralitate de subiecte: obligatii conjuncte, obligatii indivizibile, obligatii solidare si obligatiile in solidum, pe de alta parte.


                 A. OBLIGATII  CU  PLURALITATE  DE  SUBIECTE.




Obligatiile conjuncte. In situatia pluralitatii de creditori si pluralitatii de debitori, regula este divizibilitatea de drept a creantei si a datoriei in atatea fractiuni cati creditori si debitori sunt in raportul obligational.

Prin urmare, obligatia conjuncta poate fi definita ca fiind un raport obligational caracterizat printr-o pluralitate de subiecte intre care creansa si datoria sunt divizate de plin drept. Practic, intre creditori si debitori exista tot atatea raporturi obligationale, astfel ca fieca 919j97j re creditor nu poate pretinde decat partea sa din creanta iar debitorul este obligat doar la partea sa din datorie.

Consecintele acestei reguli sunt urmatoarele:

-insolvabilitatea unuia dintre debitori este suportata doar de creditor, ceilalti debitori nefiind tinuti de partea de datorie a debitorului insolvabil;

- punerea in intarziere facuta doar de unul dintre creditori nu profita si celorlalti, la fel cum aceasta nu are efect decat in privinta debitorului somat;

- plata facuta de unul dintre debitori il libereaza doar pe el.


Obligatii indivizibile. Obligatiile indivizibile sunt obligatiile cu pluralitate de subiecte care au un obiect nesusceptibil de divizare, fie prin natura sa, fie prin conventia partilor.

Indivizibilitatea poate fi naturala, atunci cand in mod obiectiv nu poate fi divizata. Potrivit art. 1057 C. civ. Obligatia este nedivizibila cand obiectul ei, fara a fi denaturat, nu se poate face parti, nici materiale, nici intelectuale Astfel, obligatia asumata de doi debitori de a vinde un autoturism nu poate fi divizata. La fel, obligatia de a face si obligatia de a nu face.

Indivizibilitatea conventionala intervine in cazul obligatiilor divizibile pe care partile, prin contract, o considera indivizibila.


Efectele obligatiilor indivizibile In cazul obligatiei indivizibile oricare dintre creditori poate pretinde intreaga datorie si oricare debitor poate fi obligat sa plateasca intreaga datorie. Plata unuia dintre debitori libereaza pe toti debitorii.


           1. Indivizibilitatea activa ( a creditorilor ) produce urmatoarele consecinte:

            - punerea in intarziere efectuata de unul dintre creditori profita tuturor creditorilor;

- remiterea de datorie, darea in plata, cesiunea de creanta, novatia facute de unul dintre creditori, nu este opzabila celorlalti creditori.


           2. Indivizibilitatea pasiva ( a debitorilor ) produce urmatoarele consecinte:

            - punerea in intarziere facuta unui dintre debitori sau intreruperea prescriptiei fata de unul dintre ei, produc efecte fata de toti codebitorii;

- daca s-a convenit o clauza penala, plata ei poate fi pretinsa de la oricare dintre debitori proprotional cu partea fiecaruia din datorie;

            - debitorul urmarit nu poate opune beneficiul de discutiune fata de creditorul urmaritor. El poate, fie cere introducerea in cauza a celorlalti codebitori pentru ca toti sa fie obligati fata de creditorul reclamant, fie sa se intoarca prin actiune in regres impotriva celorlalti.


Obligatiile solidare. Obligatia solidara este raportul obligational caracterizat de pluralitate de subiecte care permite fiecarui creditor solidar sa ceara intreaga datorie de la oricare dintre debitori. Solidaritatea obligatiilor constituie o exceptie de la principiul divizibilitatii datoriei. Ea poate fi solidaritate intre creditori (solidaritate activa) si solidaritate intre debitori (solidaritate pasiva).


. Solidaritatea activa este definita de art. 1034 C. civ. potrivit caruia obligatia este solidara intre mai multi creditori cand titlul creantei da anume drept fiecaruia din ei a cere plata in tot a creantei si cand plata facuta unuia din creditori libereaza pe debitor Ea se poate naste in temeiul conventiei ori testamentului. Fiecare creditor poate cere executarea integrala  a prestatiilor iar debitorul poate fi liberat platind oricarui creditor datoria, daca n-a fost actionat in judecata de un alt debitor. In cazul chemarii in judecata a debitorului de unul sau mai multi creditori, debitorul poate plati doar acestora.

In raporturile dintre creditori, fiecare dintre ei reprezinta pe toti in actele menite a conserva creanta, ceea ce inseamna ca fiecare creditor poate pune in intarziere pe debitor, poate pretinde daune moratorii, poate intrerupe prescriptia, poate primi intreaga plata, acte care profita tuturor. Daca a obtinut o hotarare judecatoreasca, ea profita tuturor, daca este favorabila. In schimb, creditorul care a primit plata este obligat s-o imparta cu ceilalti, proportional cu partea fiecaruia iar daca partea fiecaruia n-a fost determinata, creanta se imparte in cote egale si  nu poate face nimic de natura a leza drepturile concurente ale celorlalti.


Solidaritatea pasiva. Exista solidaritate intre debitori atunci cand toti s-au obligat la acelasi lucru, astfel ca fiecare poate fi constrans pentru totalitate , asa cum prevede art. 1039 C. civ. Este si ea o derogare de la principiul divizibilitatii de drept a creantelor si datoriilor. Mai mult, reprezinta o adevarata garantie a executarii obligatiilor impotriva insolvabilitatii unuia dintre debitori, creditorul avand un drept de gaj general asupra patrimoniilor debitorilor. Riscul insolvabilitatii unuia dintre codebitori este preluat de ceilalti debitori. Fiind o exceptie de la regula divizibilitatii, ea nu se prezuma ci trebuie sa rezulte expres, fie din lege, fie din contract.

Codul civil prevede urmatoarele cazuri de solidaritate pasiva:

            - art. 1003 C. civ. instituie solidaritatea pasiva pentru persoanele care, prin fapta lor au cauzat altuia un prejudiciu;

            - art. 1561 C. civ. potrivit caruia persoanele care impreuna au imputernicit pentru o afacere comuna un singur mandatar, vor raspunde solidar fata de mandant;

            - potrivit art. 918 alin. 2 C. civ. executorii testamentari ai aceleasi succesiuni sunt solidar raspunzatori pentru bunurile incredintate;

            - antreprenorul si arhitectul raspund solidar pentru prejudiciul cauzat prin ruina edificiului datorata unui viciul de constructie sau a terenului pe care a fost amplasata constructia.


Efectele solidaritatii in raporturile dintre creditor si debitori:


. Efectul principal este acela ca fiecare debitor este tinut pentru intreaga datorie, neputand opune creditorului beneficiul de diviziune al datoriei sau cel de discutiune. Plata facuta de unul dintre debitori libereaza pe toti codebitorii. Potrivit art. 1056 C. civ. codebitorul solidar reprezinta pe ceilalti codebitori in toate actele care pot avea ca efect stingerea sau imputinarea datoriei. Urmarirea unuia dintre codebitori nu opreste pe creditor sa urmareasca si pe ceilalti pana la plata intregii creante.


. Efectele secundare ale solidaritatii pasive sunt:

- punerea in intarziere a unui codebitor produce efecte fata de toti codebitorii solidari;

- intreruperea prescriptiei exctinctive fata de unul dintre debitori opereaza si pentru ceilalti codebitori;

-pieirea lucrului datorata  culpei unuia dintre debitori obliga pe toti codebitorii la plata pretului acelui lucru precum si la beneficiul nerealizat de creditor ca urmare a neexecutarii in natura a obligatiei;

- cererea de plata a dobanzilor facuta fata de unul dintre codebitori face sa curga dobanzile si fata de ceilalti codebitori;

- exceptiile comune pe care oricare debitor le poate opune creditorului privesc cauzele de nulitate a conventiei, modalitatile comune, cauzele de stingere a datoriei fata de toti codebitorii solidari;

- exceptii personale ale unuia dintre debitori care folosesc indirect si celorlalti sunt: remiterea de datorie fata de un debitor, confuziunea, compensatia pentru partea unui codebitor solidar reduce datoria in mod proportional, renuntarea la solidaritate de catre creditor fata de unul din debitori face ca obligatia sa ramana solidara fata de ceilalti debitori dar micsorata cu partea respectiva;

-exceptii pur personale sunt cele care reprezinta cazuri de nulitate relativa privitoare la unul din codebitori care profita doar acestuia, precum si modalitatile consimtite doar pentru unul dintre debitori.


Efectele solidaritatii pasive in raporturile dintre codebitorii solidari. Intre codebitori nu exista solidaritate, obligatiile lor divizandu-se. Plata facuta de un debitor se imparte de drept la toti codebitorii. Debitorul solvens se poate intoarce impotriva celorlalti codebitori pentru a obtine partea datorata de ei. El are la indemana, fie o actiune subrogatorie,  in temeiul art. 1108 pct. 3 C. civ. bucurandu-se de garantiile creantei, fie o actiune personala care ar putea fi intemeiata pe mandat sau pe imbogatirea fara justa cauza. Cand unul dintre codebitori este insolvabil, riscul va fi suportat de ceilalti codebitori proprotional cu cotele lor.


Incetarea solidaritatii se produce prin  plata intregii datorii facuta creditorului, prin decesul unui dintre codebitorii solidari caz in care partea sa se va divide intre succesori dupa regulile succesiunii legale sau prin renuntarea totala la solidaritate facuta de creditor care transforma obligatia solidara intr-o obligatie divizibila sau conjuncta.


Obligatiile in solidum. Plecand de la faptul ca solidaritatea nu se prezuma, ori de cate ori exista mai multi debitori obligati pentru toata datoria fata de creditor, fara ca solidaritatea sa rezulte din lege sau din vointa partilor, obligatia va fi in solidum si nu solidara.

 Obligatia in solidum produce acelasi efect principal fata de debitori, anume indatorirea lor de a plati intreaga datorie. Se deosebesc de cele solidare pentru ca nu produc efectele ce rezulta din reprezentarea reciproca a debitorilor.

Multi autori CS CB op cit. contesta identitatea obligatiei in solidum cu motivarea ca ea a aparut in dreptul francez ca un remediu al faptului ca in Codul Napoleon nu exista o dispozitie similara art. 1003 din Codul nostru civil, text care instituie solidaritatea fata de cei care au comis impreuna un delict civil, astfel ca, s-a apelat la obligatia in solidum. Cum noi avem un temei legal al solidaritatii, n-r mai fi nevoie de a apela la mecanismul obligatiei in solidum.

Majoritatea autorilor,* TRP PA op cit. 382 383, M E op cit. p. 295 - 308,  carora ne ingaduim a ne alatura, vad utila aceasta obligatie. Intr-adevar, spre deosebire de obligatiile solidare unde in raporturile dintre debitori plata se divide, la obligatia in solidum, debitorul solvens are dreptul de a pretinde in regres toata datoria si nu doar partea codebitorilor. Un exemplu de obligatie in solidum il constituie obligatia comitentului pentru prejudiciile cauzate de prepusi. Platind victimei daunele interese, comitentul poate cere prepusului tot ce a platit si nu doar o parte a datoriei, pentru ca el n-a savarsit impreuna cu prepusul delictul civil.


B. OBLIGATII  CU PLURALITATE  DE   OBIECTE


Obligatii alternative. Sunt obligatii alternative cele care au ca obiect doua sau mai multe prestatii dintre care, la alegerea uneia dintre parti debitorul este liberat executand doar una dintre ele. Daca dreptul de a alege n-a fost atribuit creditorului prin contract, se considera ca  el apartine debitorului. Solutia este dictata de  principiul potrivit caruia in caz de indoiala contractul se interpreteaza in favoarea debitorului. (art.1083 C. civ.) Aceasta obligatie reprezinta o garantie a creditorului ca obligatia va fi executata, chiar si atunci cand una dintre prestatii devine imposibila in mod fortuit.


Efecte. Efectele obligatiei facultative sunt diferite, dupa persoanele carora apartine dreptul de alegere a prestattiei liberatoare.


1. Cand dreptul de alegere a prestatiei liberatoare apartine debitorului  obligatia  facultativa produce urmatoarele efecte:

- daca la termen debitorul nu alege prestatia ce urmeaza a o executa, creditorul poate cere executarea silita a oricareia dintre prestatii;

- daca dintre prestatiile alternative una este ilicita, imorala sau imposibila, se va considera ca obligatia este pura si simpla, avand un singur obiect (art. 1029 C. civ.);

            -  pentru identitate de motive, obligatia devine pura si simpla si atunci cand unul dintre obiecte piere sau nu mai poate fi predat datorita altor motive (art. 1030 C. civ.);

- daca ambele obiecte au pierit, unul fortuit, celalalt din culpa debitorului, creditorul are dreptul la pretul lucrului pierit din culpa debitorului.

    2. Cand dreptul de alegere apartine creditorului, obligatia alternativa produce urmatoarele efecte:

            - daca obligatia are ca obiect doua prestatii de a da un lucru cert si unul a pierit fortuit, creditorul are dreptul de a primi lucrul ramas;

            - daca unul din lucruri piere din culpa debitorului, creditorul are a alege intre a pretinde lucrul ramas ori pretul celui care a pierit;

            - daca ambele lucruri au pierit, unul fortuit, altul din culpa debitorului,  creditorul poate primi doar pretul celui pierit din culpa debitorului;

- daca ambele lucruri au pierit fortuit, obligatia se stinge.


Obligatia facultativa. Obligatia facultativa este cea la care debitorul desi se obliga la o prestatie unica, se poate libera executand o alta prestatie determinata prin acordul partilor. Aceasta obligatie pastreaza caracterul unic, cealalta prestatie fiind subsidiara (in facultate solutionis ).


Efecte. Din faptul ca obligatia pastreaza un singur obiect, rezulta cateva consecinte firesti:

- caracterul civil sau comercial al obligatiei este dat de obligatia principala;

- creditorul nu poate cere in justitie decat obligatia principala, cealalta fiind o facultate a debitorului;

- daca obiectul obligatiei principale piere fortuit, ori este imoral, ilicit, imposibil, obligatia este desfiintata.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact