StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare n relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil

Organizarea instantelor din romania

ORGANIZAREA INSTANTELOR DIN ROMANIA


Sistemul instantelor din Romania


Asa cum intreaga societate a evoluat spre forme de organizare din ce in ce mai complexe, distribuirea justitiei s-a facut de catre organe din ce in ce mai specializate si mai complexe.



In Romania se poate vorbi despre organizarea judecatoreasca in sensul modem dupa Unirea Principatelor, sistemul fiind perfectionat continuu pana in prezent. Astazi, conform Legii fir. 304/2004 privind organizarea judecatoreasca[1], sistemul justitiei este alcatuit din:

Inalta Curte de Casatie si Justitie;

15 curti de apel, in circumscriptia teritoriala a fiecareia existand doua pana la sase unitati teritorial-administrative judetene;

41 tribunale, cate unul pentru fiecare judet si unul pentru municipiul Bucuresti;

mai multe judecatorii, numarul acestora fiind in continua crestere (se infiinteaza prin hotarare de guvern) in circumscriptia fiecareia fiind 727e41h mai multe localitati, cu exceptia judecatoriilor din Bucuresti (cate una pentru fiecare sector);

instante militare (Curtea Militara de Apel, Tribunalul Militar Teritorial - cu competenta corespunzatoare tribunalelor - si patru tribunale militare - cu competenta corespunzatoare judecatoriilor, dar cu circumscriptii teritorial cuprinzand mai multe judete fiecare (cel putin 8).


Instantele militare sunt singurele instante specializate din Romania, ele avand competenta de judecata exclusiv in materie penala. Toate celelalte instante au o competenta de judecata care acopera in tot sau in parte toate domeniile dreptului: drept civil, penal, dreptul familiei, drept administrativ, dreptul muncii, etc.

Judecatoriile nu au sectii, dar pot avea sedii secundare, iar presedintele acestora poate dispune infiintarea de complete specializate pentru judecarea anumitor cauze.

In functie de natura proceselor si volumul cauzelor, tribunalele si curtile de apel pot avea doua sau mai multe sectii. In toate cazurile exista cel putin o sectie civila si una penala (Tribunalul Bucuresti are mai multe), iar unele tribunale si curti de apel au sectii comerciale civile de contencios administrativ si pentru litigii de munca si asigurari sociale.

Inalta Curte de Casatie si Justitie este singura, instanta nominalizata in Constitutia Romaniei, ea fiind nu numai instanta cea mai mare in grad, dar si instanta de jurisdictie suprema. Aceasta inseamna reglementarile legale prevad ca orice litigiu poate fi supus cin principiu - unei analize a Inaltei Curti de Casatie si Justitie intr-o ultima cale de atac. In organizarea sa exista patru sectii: civila, penala, comerciala si de contencios administrativ.

Constituirea completelor specializate si a sectiilor are drept menire o specializare a judecatorilor astfel incat acestia sa poata cunoaste in cele mai mici amanunte legislatia aplicabila in fiecare caz in parte.

In acest sistem nu sunt incluse Curte a Constitutionala, Curte a de Conturi, Comisiile de Arbitraj.

Cutea Constitutionala este organizata si functioneaza potrivit Legii nr.47/1992 cu modificarile ulterioare avand ca atributie principala controlul constitutionalitatii actelor normative, fie el control anterior sau ulterior intrarii in vigoare a acestora[2]. Ea nu desfasoara o activitate de judecata propriu-zisa.

Curtea de Conturi este organizata si functioneaza in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 94/1992175

Ea are o natura administrativ jurisdictionala, avand atributii de control al administrarii fondurilor statului si de recuperare a pagubelor sau veniturilor nerealizate de stat, iar actele sale sunt supuse controlului judecatoresc

In fine, referitor la comisiile de arbitraj trebuie precizat ca acestea functioneaza in baza dispozitiilor principiale ale Cartii a IV-a din Codul de procedura civila (art.340-374). Camerele de comert si industrie si-au organizat comisii de arbitraj. De asemenea, pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei a fost creata o Curte de Arbitraj Comercial International. Si alte organisme si-au creat institutii de arbitraj. Astfel, pe langa UCECOM (Uniunea Centrala a Cooperativelor Mestesugaresti) a fost organizata Curtea de Arbitraj iar Bursa de Valori a organizat Camera Arbitrala.

Nimic nu impiedica insa, ca atat in activitati de natura comerciala cat si .in alte activitati in care se nasc,modifica ori sting raporturi juridice civile sa apara litigii pe care partile sa doreasca a le rezolva prin arbitraj neinstitutionalizat. Ele pot sa desemneze arbitrii ce vor solutiona litigiul.

In oricare din formele arbitraj ului, institutionalizat ori neinstitutionalizat este obligatorie respectarea normelor de ordine publica, iar hotararea data poate fi verificata - pe calea unor proceduri speciale - de instanta, fie cu ocazia punerii in executare, fie in cai de atac specifice.






Deoarece statul nu are nici un atribut cu privire la organizarea si functionarea arbitraj ului, niciuna din formele sale nu se realizeaza prin structuri ce pot fi considerate incluse in sistemul justitiei


Compunerea si constituirea instantei


Prin expresia 'compunerea instantei' se intelege completul de judecata. In Romania, cu o singura exceptie, instantele se compun numai din judecatori, respectiv din doctori sau licentiati in drept numiti prin decret al Presedintelui Romaniei in urma propunerilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Pentru judecarea cauzelor in prima instanta, ca regula, completele sunt alcatuite dintr-un singur judecator. De la aceasta regula exista trei importante exceptii:

cererile in materie de adoptie se solutioneaza in complet de doi judecatori (art.17 din O.U.G. nr.25/1997178 ).

cauzele privind conflictele de munca si litigiile de munca se judeca in complet alcatuit doi judecatori, asistati de doi asistenti judiciari numiti de Ministrul Justitiei la propunerea Consiliului Economic si Social (art. 55 din Legea of. 304/2004);

la Inalta Curte de Casatie si Justitie completul de judecata se constituie cu 3 judecatori ai aceleiasi sectii (art. 31 din Legea of. 304/2004, republicata).

In apel cauzele se solutioneaza totdeauna in complet de doi judecatori, iar in recurs in complet de 3 judecatori.

Normele care reglementeaza compunerea instantelor sunt imperative si de ordine publica, nerespectarea lor putand fi invocata in orice moment al procesului. Daca reaua compunere se invoca in caile de atac, hotararea pronuntata in complet nelegal compus va fi desfiintata ori casata (dupa caz) si se va dispune rejudecarea.

Cu un sens mai larg decat 'compunerea instantei', doctrina foloseste si expresia 'constituirea instantei', intelegand prin aceasta 'alcatuirea ei complexa, cu toate organele si persoanele cerute de lege (pe langa completul de judecata si cu procuror - cand participarea sa este obligatorie - si grefier de sedinta)'

Instanta se constituie la judecatorii, tribunale si curti de ape: in toate cazurile, cu grefier. Atunci cand legea prevede, instanta est constituita si cu procuror. Cum despre rolul procurorului am facut necesarele mentiuni (vezi asupra 3.4), vom preciza aici doar cateva dintre atributiile care contureaza rolul grefierului. Acesta participa la sedinta de judecata consemnand declaratiile celor audiati, cuvantul partilor, dispozitiile presedintelui completului. Pentru pregatirea sedintei, pentru aducerea la indeplinire a dispozitiilor presedintelui completului, pentru punerea in executare a hotararilor judecatoresti grefierul indeplineste si alte atributii precum redactarea incheierilor de sedinta, intocmirea citatiilor, investirea hotararilor cu formula executorie, etc.

La Inalta Curte de Casatie si Justitie fiecare complet de judecata se constituie cu un magistrat asistent, grefierii avand numai atributii care exced participarii la sedintele de judecata.


Incidente privind instanta sesizata, compunerea si constituirea acesteia


Cea mai importanta garantie a unui stat de drept este o justitie impartiala, obiectiva, dincolo de orice suspiciuni. S-a afirmat ca 'prima si cea mai importanta calitate a judecatorilor este impartialitatea"[8]. Pentru a inlatura impactul negativ al banuielilor de atitudine potrivnica si riscul aparitiei unor astfel de atitudini, legiuitorul a reglementat institutiile incompatibilitatii, abtinerii, recuzarii si stramutarii.


Incompatibilitatea reprezinta situatia in care un judecator este oprit, in cazurile expres determinate de lege, sa participe la solutionarea unei cauze concrete[9].

Cazurile de incompatibilitate sunt prevazute in articolul 24 C.pr. civ.:

judecatorul care a pronuntat o hotarare nu poate lua parte la judecarea aceleiasi pricini in apel sau recurs;

judecatorul care a pronuntat o hotarare nu poate lua parte la judecarea aceleiasi pricini in cazul in care s-a dispus casarea cu trimitere spre rejudecare;

judecatorul nu poate solutiona o pricina in care a fost martor, expert sau arbitru.

Abtinerea consta in obligatia judecatorului care cunoaste ca exista un motiv de recuzare impotriva sa de a se retrage de la judecarea cauzei respective.[10]

Prin recuzare se intelege dreptul partii de a solicita, in cazurile expres determinate de lege, indepartarea unuia sau mai multor judecatori de la judecarea unei anumite cauze.[11]

Cazurile in care judecatorul este obligat sa se abtina, iar partea are posibilitatea sa-l recuze sunt prevazute de art. 27 C. pr. civ.:

cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din parti;

cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau .mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane;

cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii;


- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator;

- daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii;

- daca este tutor sau curator al uneia din parti;

- daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca;

- daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri;

- daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv.

Motivele de abtinere si/saurecuzare prevazute de art.. 27 C.pr.civ., mai putin acela de a-si fi spus parerea cu privire la pricina ce se judeca,se aplica si procurorilor, asistentilor judiciari si grefierilor.

Stramutarea consta in trecerea unei cauze, in situatiile strict determinate de lege, de la o instanta competenta la o alta instanta de acelasi grad[12]. Evident, institutia este inaplicabila Inaltei Curti de Casatie si Justitie, asa cum este inaplicabila si recuzarea tuturor judecatorilor instantei supreme.

Codul de procedura civila consacra, in articolul 37, trei motive de stramutare:

- una din parti are doua rude sau doi afini pana la gradul al patrulea printre judecatorii instantei;

- cand exista banuiala legitima, respectiv atunci cand se poate presupune ca nepartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor pricinii, calitatii partilor sau vrajmasiilor locale;

- cand siguranta publica ar putea fi periclitata prin judecarea pricinii la acea instanta.


Fara a incerca sa explicam mecanismul procedural de solutionare a incidentelor mentionate mai sus, vom preciza doar cateva reguli ce creeaza o imagine asupra acestui mecanism:

- recuzarea si abtinerea se solutioneaza in camera de consiliu de alti judecatori ai aceleiasi instante, iar cand au fost recuzati sau s-au abtinut toti judecatorii unei instante cererea se solutioneaza de judecatorii instantei ierarhic imediat superioare;

- stranmutarea pentru motive de rudenie sau afinitate se solutioneaza de judecatorii instantei ierarhic imediat superioare, in camera de consiliu;

- in cazul admiterii cererii de recuzare sau a propunerii de abtinere a unuia sau unor judecatori, procurori, asistenti judiciari ori grefieri, instanta se va constitui cu alte persoane care au calitatea respectiva;

- in cazul admiterii cererii de recuzare sau a propunerii de abtinere a tuturor judecatorilor unei instante, ministrul justitiei ia masuri pentru delegarea unor judecatori de la alte instante in vederea judecarii pricinii;

- in cazul admiterii cererii de stramutare, Inalta Curte de Casatie si Justitie stabileste si instanta - de acelasi grad - care va judeca pricina.










Legea nr. 304 din 28/06/2004 privind organizarea judecatoreasca a fost republicata in Monitorul Oficial, Partea 1 nr. 827 din 13/09/2005, unnare a modificarilor care i-au fost aduse prin Legea nr. 247/2004.


Pentru o prezentare aprofundata a organizarii si atributiilor Curtii Constitutionale a se vedea: 1. Muraru, M. Constantinescu - CurteaConstitutionala a Romaniei, Ed. Albatros, Bucuresti, 1997;I.Deleanu - Justitia constitutionala, Ed.Lumina Lex, Bucuresti, 1995.


Legea nr. 94 din 8 septembrie 1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 116 din 16 martie 2000.

Pentru o prezentare pe larg a structurii, atributiilor, naturii juridice si activitatii Curtii de Conturi, a relatiilor dintre Curtea de Conturi si celelalte autoritati ale statului a se vedea: D.Luchian -Curtea de Conturi, elemente de identitate, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1996; I.Les, Proceduri civile speciale, Ed.AlI Beck, Bucuresti, 2000, pag.268-332.




Sunt si alte criterii de delimitare, dar nu consideram necesar a le mentiona aici.

Publicata in M.Of. nr.120/12.06.1997, aprobata si modificata Plin Legea nr.87/1998 publicata in M.Of. nr.l68/29.04.1998.

V.Negru, D.Radu, Drept procesual civil, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974, pAl.

l.Les, Principii si institutii de drept procesual civil, voI. 1, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1998, pag. 350


1.Les, Principii 000' voI. 1, edo cit., pago 351

1.Les, Principii 000' voI. 1, edo cit., pago 354

1.Les, Principii 000' voI. 1, edo cit., pago 353-354


1.Les, Principii '0' voI. 1, edo cit., pago 363




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact