StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Informatia - te scoate din incurcaturi
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept comercial
Trimite articolul prin email Functionarea societatilor comerciale : Drept comercial Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Functionarea societatilor comerciale



FUNCTIONAREA SOCIETATILOR COMERCIALE


Consideratii generale


Elementele comune aplicabile tuturor societatilor pot fi grupate in norme referitoare la patrimoniul societatilor si norme referitoare la persoana asociatilor. Din categoria normelor de ordin patrimonial se detaseaza ca prioritara, norma referitoare la constituirea capitalului social. Determinant, atat pentru existenta cat si pentru functionalitatea oricarei societati este constituirea capitalului social. Acesta se realizeaza prin aportul social adus de fiecare asociat in parte. Nici un asociat nu poate fi scutit de indeplinirea acestei obligatii. Intarzierea in depunerea sa nu numai ca trebuie sa fie cenzurata de instanta judecatoreasca, odata cu indeplinirea procedurii de incuviintare a functionarii, dar poate constitui un motiv de excludere din societate.



Aportul social poate consta din capital social in numerar dar si din aporturi in natura sau alte bunuri. In doctrina comerciala a fost avansata ideea ca in societatile de persoane pot fi aduse sub forma de aport nu numai bunuri corporale dar si bunuri incorporale ca brevete de inventie, drepturi de creanta, sau chiar profesia (avocat, inginer, economist) unei persoane. Pentru ca numele sau profesia sa poata fi adusa sub forma unui aport va trebui, ca aceasta calitate sa fie insotita de priceperea persoanei si de utilitatea ei in societate.

Indiferent de formula folosita va trebui ca in actul de constituire si in statut sa se evalueze, in bani, acest aport, aratandu-se criteriile de evaluare.

Cu ocazia incheierii actului constitutiv si a statutulu 252i85c i coasociatii pot conveni ca aportul sa fie adus in rate lunare. Depunerea trebuie facuta personal de asociat deoarece depunerea facuta de alta persoana poate fi poate fi interpretata ca o datorie a asociatului sau preexistenta altui raport juridic intre asociat si deponent. Daca aportul este constituit din numerar iar asociatul intarzie cu depunerea sa, asociatul va fi obligat la plata dobanzilor legale din ziua cand trebuia sa faca varsamantul.

Din categoria normelor de ordin patrimonial aplicabile tuturor societatilor face parte si dispozitia inscrisa in art. 35 (1) conform careia in lipsa de dispozitie contrara, bunurile constituite ca aport in societate devin proprietatea acesteia.

Un aspect complementar modului originar prin care este dobandit dreptul de proprietate il constituie prevederea inscrisa in art. 38 conform careia aportul asociatilor la constituirea capitalului nu este purtator de dobanzi.

Prin compensare asociatii vor avea insa dreptul la plata de dividende. Acestea sunt cotele valorice, in bani, cuvenite asociatilor din beneficiile realizate de societate.

Dividendele la care au dreptul asociatii se calculeaza si se platesc in proportie cu cota de participare a fiecarui asociat la constituirea capitalului social si nu se achita decat din beneficiile realizate.


Functionarea societatilor in nume colectiv


Regulile de functionare a societatilor in nume colectiv sunt in deplina concordanta cu particularitatea acestor societati in care domina spiritul de incredere reciproca intre asociati. Acest spirit a atras si denumirea societatii in nume colectiv ca societate familiala, , el se regaseste in cele mai insemnate dispozitii inscrise in art. 45-57 referitoare la reprezentarea societatii, modul de luare a hotararilor, raspunderea asociatilor si patrimoniul social. In ce priveste alegerea administratorilor aceasta se face conform art. 47 C. Com., de asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social sau odata cu incheierea contractului de societate. Indiferent de modul de alegere sau de denumire a administratorilor, odata cu desemnarea lor se va stabili modul de revocare, durata insarcinarii, limitele puterii lor si daca opereaza principiul unanimitatii sau al majoritatii absolute.

Raspunderea solidara a asociatilor pentru obligatiile societatii, are ca o consecinta fireasca, inscrierea unor prevederi specifice referitoare la aportul social, cesiunea aportului si retragerea din societate. Conform art. 57 alin. 4 din Legea societatilor comerciale nr. 31/1990 publicata in Monitorul Oficial 126-127/17.XI.1990, contractul de societate poate sa inscrie posibilitatea retragerii din societatea in nume colectiv a unui asociat. Daca aceasta situatie se iveste in cursul functionarii societatii si ea nu atrage dizolvarea societatii care isi continua activitatea, asociatul care se retrage va fi obligat fata de terti pentru toate operatiile facute de societate la ramanerea definitiva a hotararii de retragere. In aceeasi masura asociatul nu-si va putea retrage aportul sau decat in urma bilantului de activitate al societatii sau de intrare in stare de lichidare.


Functionarea societatilor in comandita simpla


Societatea in comandita simpla se caracterizeaza prin asocierea a doua categorii de persoane: comanditatii care fata de obligatiile societatii au o raspundere solidara si nemarginita si comanditarii care raspund in limita aportului lor social. Conform art. 59 din Lege administrarea societatii in comandita simpla este incredintata asociatilor comanditari.

In privinta comanditarilor, Legea nr. 31/1990, spre deosebire de sistemul adoptat de codul comercial roman, acorda acestora un rol mult mai mare in functionarea societatii. Le-a fost recunoscuta posibilitatea de a incheia, in contul societatii unele operatii determinante, dar numai pe baza de procura, speciala inscrisa in Registrul Comertului.

In cazul in care nu sunt respectate conditiile impuse de lege, comanditarul isi asuma o raspundere nelimitata si solidara fata de terti. Totodata ca o forma de extindere a rolului comanditarilor in societatile in comandita simpla, le-a fost recunoscuta posibilitatea de a face acte de supraveghere in cazul societatii sau de a participa la numirea si revocarea administratorilor si chiar a indeplini servicii in administrarea interna a societatii.


Functionarea societatilor cu raspundere limitata


Functionarea societatilor cu raspundere limitata este cuprinsa in art. 139-152 din Legea 31/0990.

Societatea cu raspundere limitata intruneste in structura sa atat norme specifice societatilor de persoane (societatea in nume colectiv), cat si ale societatilor de capital (societatea pe actiuni). Printre dispozitiile mai semnificative ale societatilor de persoane aplicabilesocietatii cu raspundere limitata sunt:

a)      reprezentarea societatii de fiecare asociat, afara de dispozitia contrara inscrisa in contract;

b)      dispozitii referitoare la modul de lucru al administratorilor. Daca in contract sau statut se prevede ca vor lucra impreuna in acest caz hotararile vor fi luate in unanimitate. In caz de divergenta, hotararile vor fi luate de majoritatea absoluta a capitalului social;

c)      asociatii care reprezinta majoritatea absoluta de capital pot alege unul sau mai multi administratori dintre ei, stabilindu-se puterile, durata si remuneratia.



Printre dispozitiile specifice societatilor pe actiuni aplicabile societatilor cu raspundere limitata figureaza:

prevederile referitoare la atacarea hotararilor adunarilor generale;

modul de intocmire si publicare a bilantului.

Societatile comerciale cu raspundere limitata imprumuta de la societatile de persoane ca mod de constituire un numar restrans de asociati intre care exista o incredere reciproca. Pentru mentinerea acestei increderi a fost instituit un regim juridic foarte strict privind cesiunea partilor sociale. Un regim liberal ar fi putut duce la intrarea in societate, prin cesiune a unor persoane neagreate de restul asociatilor.

Cu aprobarea a cel putin trei patrimi din capitalul social vor putea fi transmise de catre un asociat unei persoane din afara societatii parti sau partile sociale ale unui asociat fondator. Transmisiunea partilor sociale, cand este permisa, trebuie inscrisa atat in registrul de asociati cat si in Registrul Comertului, data la care va produce efecte fata de terti. Indiferent de modul in care are loc o transmisiune de parti sociale aceasta trebuie inscrisa in registrul Comertului pentru a-si produce afectele juridice fata de societate si fata de terti. Adunarea generala a asociatilor este organul de conducere al societatii fiind compusa din toti asociatii care au adus ca aport parti sociale. Fiecare parte sociala da drept la un vot. Hotararile sale vor trebui luate prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale.

O particularitate recunoscuta a asociatilor din societatile cu raspundere limitata consta in posibilitatea de a putea vota si prin corespondenta in cazul absentei fizice daca aceasta derogare de la regula generala a fost inscrisa in statut. Convocarea adunarii generale a asociatilor se face de regula de catre administratori la sediul societatii cel putin o data pe an sau de cate ori este necesar.

Atributiile principale ale adunarii generale a asociatilor sunt:

a)      aprobarea bilantului si a stabilirii beneficiilor;

b)      desemnarea sau revocarea administratorilor si a cenzorilor pentru daunele aduse societatii;

c)      decizii cu privire la urmarirea administratorilor sau cenzorilor pentru daunele aduse societatii;

d)      modificarea statutului. In legatura cu aceasta masura daca unii asociati nu sunt de acord cu modificarea acestuia, se pot retrage din societate. Pentru perioada in care au functionat vor continua insa sa fie obligati raspunzand de pierderi si fata de terti.

Societatea cu raspundere limitata este administrata de unul sau mai multi administratori. Alegerea lor se va face atat dintre asociati cat si dintre neasociati iar numirea lor va fi facuta, de regula de adunarea generala, cu ocazia constituirii sale. Nu exista insa nici o interdictie de a fi numiti chiar prin actul de constituire. Administratorii au obligatia tinerii unui registru al administratorilor in care vor fi inscrise datele privind fiecare asociat, partea de capital social, transferul de parti sociale sau orice modificare a cestuia.

Registrul poate fi cercetat de asociati si de creditori. Administratorii raspund personal pentru orice fel de dauna cauzata de tinerea neregulata a acestui registru.

Totodata administratorii au obligatia intocmirii bilantului, depunerii lui spre publicare in Monitorul Oficial si inscrierii in registrul Comertului.


Functionarea societatilor pe actiuni


Capitalul social al societatilor pe actiuni este reprezentat sub forma unor titluri de credit, in principiu negociabile, denumite actiuni. Acestea pot fi nominative sau la purtator, determinare care se poate face prin contractul de societate sau statut. In cazul in care nu a fost facuta o astfel de determinare a actiunii, aceasta este la purtator. Actiunea exprima in banio portiune din capitalul social fractionat in cote reduse.

In intelesul de titlu actiunea constituie un document de credit, negociabil ca orice document de credit. Tot din punct de vedere juridic actiunea este si un "instrument" de proba a continutului sau, respectiv a unei creante. Privita din punct de vedere al unui drept, actiunea exprima dreptul de proprietate asupra creantei inscrisa in titlu.

Actiunea ca expresie a dreptului de proprietate va putea forma obiect de transmisiune. Transmisiunea actiunii nominative prelungeste fata de cesionar obligatiile pe care cedentul le-a avut fata de societate. Felul actiunilor va fi determinat prin contractul de societate si statut, in caz contrar ele vor fi la purtator. Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala. Actiunile neplatite in intregime sunt intotdeauna nominative.

Actiunile vor cuprinde:

a)      denumirea si durata societatii;

b)      data contractului de societate, numarul din Registrul Comertului sub care se afla inmatriculata societatea si numarul Monitorului oficial in care s-a facut publicarea;

c)      capitalul social, numarul actiunilor si numarul de ordine, valoarea nominala a actiunilor si varsamintele efectuate;

d)      avantajele acordate fondatorilor.



Pentru actiunile nominative se vor arata numele, prenumele si domiciliul actionarului, sau dupa caz, denumirea si sediul acestuia. Actiunile trebuie sa poarte semnatura a doi administratori, cand sunt mai multi sau a unicului administrator. Actiunile trebuie sa fie de o egala valoare, ale acorda posesorilor drepturi egale.

Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative se transmite prin declaratia facuta in registrul de actiuni al emitentului, subscrisa de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor, si prin mentiunea facuta pe actiune.

Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori integrali de plata integrala a actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la plata cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul societatii. Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator se transfera prin simpla traditiune a acestora.

Actiunile sunt indivizibile. Atat timp cat o actiune este o proprietate indiviza a mai multor persoane, acestea sunt raspunzatoare in mod solidar pentru efectuarea varsamintelor datorate.

Actionarii care ofera spre vanzare actiunile lor pe cale de publicitate vor trebui sa intocmeasca un prospect cuprinzand contul de profit si pierderi, al societatii rezultand din ultimul bilant, dividendele acordate, obligatiunile emise si garantiile date.

Adunarile generale ale societatii pe actiuni sunt ordinare si extraordinare. Adunarea ordinara se intruneste cel putin odata pe an in cel mult 3 luni de la incheierea exercitiului financiar.

Adunarea generala este obligata:

sa discute, sa aprobe sau sa modifice bilantul dupa ascultarea raportului administratorilor si cenzorilor si sa fixeze dividendele;

sa aleaga pe administratori si cenzori;

sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs administratorilor si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin contractul de societate sau statut;

sa se pronunte asupra gestiunii administratiei;

sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si dupa caz, programul de activitate, pe exercitiul urmator;

sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii.

Adunarea ordinara se intruneste cel putin odata pe an, in cel mult 3 luni de la incheierea exercitiului financiar.

Adunarea extraordinara se intruneste ori de cate ori este nevoie a se lua o hotarare pentru:

a)      prelungirea duratei societatii;

b)      marirea capitalului;

c)      schimbarea obiectului societatii;

d)      schimbarea formei societatii;

e)      mutarea sediului;

f)        fuziunea cu alte societati;

g)      restrangerea capitalului social sau reintregirea sa prin emisiunea de noi actiuni;

h)      dizolvarea anticipata a societatii;

i)        emisiunea de obligatiuni;

j)        oricare alta modificare a contractului de societate ori a statutului sau oricare alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii extraordinare.

Adunarea generala va fi convocata de administratori de cate ori va fi nevoie, in conformitate cu dispozitiile din statut. Actionarii nu vor putea fi reprezentati in adunarile generale decat prin alti actionari, in baza unei procuri speciale. Procurile vor fi depuse in original, in termenul in care actionarii sunt obligati sa depuna actiunile sau in termenul prevazut de statut. Ele vor fi retinute de societate, facandu-se mentiunea despre aceasta in Procesul-verbal. Administratorii nu pot vota, in baza actiunilor pe care le poseda, nici personal, nici prin mandatar, descarcarea gestiunii lor sau o problema in care persoana sau administratia lor ar fi in discutie. Ei pot vota insa bilantul si contul de profit si pierderi, daca fiind posesorii a cel putin jumatate din capitalul social, nu se poate forma majoritatea legala fara votul lor.



Dreptul de vot nu poate fi cedat.

Hotararile adunarilor se iau prin vot deschis. Hotararile luate de adunarea generala in limitele legii, contractului de societate sau statutului sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. Societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori, temporari si revocabili. Cand sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie.

Numirea si inlocuirea administratorilor se face exclusiv de catre adunarea generala. Pentru valabilitatea deciziilor consiliului de administratie este necesara prezenta personala a cel putin jumatate din numarul administratorilor, daca prin contractul de societate sau statut nu se prevede un numar mai mare. Deciziile se iau cu majoritatea absoluta a membrilor prezenti.

Presedintele consiliului de administratie este si director general sau director, in care calitate conduce si comitetul de directie. La randul sau comitetul de directie este obligat sa prezinte la fiecare sedinta a consiliului de administratie registrul sau de deliberari. In comitetul de directie votul nu poate fi dat prin delegatie.

Comitetul de directie, toti administratorii raspund fata de societate pentru actele indeplinite de directori sau de personalul incadrat, cand dauna nu s-ar fi produs daca ei ar fi exercitat supravegherea impusa de indatoririle functiei lor.

Consiliul de administratie se intruneste ori de cate ori este necesar. La intrunirile consiliului de administratie, directorii vor prezenta rapoarte scrise despre operatiile ce s-au executat, iar comitetul de directie vor prezenta registrul deliberarilor sale. La sedintele consiliului de administratie vor fi convocati si cenzorii.

Orice actionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele ce crede ca trebuie cenzurate, iar acestia sunt obligati sa le verifice si daca le gasesc reale, sa le aiba in vedere, la intocmirea raportului catre adunarea generala.

Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si tot atatia supleanti, daca prin contractul de societate sau statut nu se prevede un numar mai mare. Cenzorii se aleg la inceput de adunarea constitutiva.

Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi. Cenzorii trebuie sa-si exercite personal mandatul lor. Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat in conditiile legii sau expert contabil. Majoritatea cenzorilor si a supleantilor vor fi cetateni romani. Cenzorii trebuie sa fie actionari cu exceptia cenzorilor contabili. Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca bilantul si contul si profit de pierderi sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt regulat tinute si daca evaluarea patrimoniului s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea bilantului.

Societatea pe actiuni poate emite obligatiuni la purtator sau nominative pentru o suma care sa nu depaseasca trei patrimi din capitalul varsat si existent, conform celui din urma bilant aprobat. In afara de evidentele prevazute de lege, societatile pe actiuni trebuie sa tina:

un registru al actiunilor in care se vor arata, dupa caz: numele si prenumele, denumirea domiciliul sau sediul actionarilor cu actiuni nominative, precum si varsamintele facute in contul actiunilor;

un registru al sedintelor si deliberarilor adunarilor generale;

un registru al sedintelor si deliberarilor consiliului de administratie;

un registru al sedintelor si al deliberarilor comitetului de directie;

un registru al deliberarilor si constatarilor facute de cenzori in exercitarea mandatului lor.

Bilantul si contul de profit si pierderi se vor intocmi in conditiile prevazute de lege.

Fondatorii, administratorii si personalul societatii vor participa la beneficii, daca aceasta este prevazut in contractul de societate sau statut, ori in lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobat de adunarea generala extraordinara. Actionarii vor putea cere, pe cheltuiala lor, copii de pe bilant, de pe raportul consiliului de administratie si al cenzorilor catre adunarea generala.


Functionarea societatilor in comandita pe actiuni


societatea in comandita pe actiuni este regulata de dispozitiile referitoare la societatile pe actiuni. Administrarea societatii este incredintata unuia sau mai multor asociati comanditati. In societatea in comandita pe actiuni, administratorii vor putea fi revocati de adunarea generala a actionarilor, printr-o hotarare luata cu majoritatea stabilita pentru adunarile extraordinare.

Adunarea generala, cu aceeasi majoritate alege alta persoana in locul administratorului revocat, decedat sau care a incetat exercitarea mandatului sau.

Numirea trebuie aprobata si de ceilalti administratori daca sunt mai multi. Noul administrator devine asociat comanditat. Administratorul revocat ramane raspunzator nelimitat fata de terti pentru obligatiile pe care le-a contractat in timpul administratiei sale, putand insa exercita actiunea in regres impotriva societatii.

Asociatii comanditati care sunt administratori, nu pot lua parte la deliberarile adunarilor generale pentru alegerea cenzorilor, chiar daca poseda actiuni ale societatii.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact