StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Protejeaza-ti interesele
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare īn relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept general
Trimite articolul prin email Posesia : Drept general Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Posesia



POSESIA


§. 1. Notiune si definitie

Posesia nu trebuie confundata cu proprietatea; proprietatea este dreptul, posesia nu este decat faptul. Art. 1846 alin. 2 C. civ. defineste posesia astfel: 'Posesia este detinerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitata, una sau alta, de noi insine sau de altul in nu 515j91f mele nostru'.

Posesia a fost definita ca fiind o stare de fapt generatoare de efecte juridice care consta in stapanirea materiala sau exercitarea unei puteri de fapt de catre o persoana asupra unui bun cu intentia si vointa de a se comporta fata de toti ceilalti ca proprietar sau titular al unui drept real.


§. 2. Caracterele posesiei

Caracterele posesiei sunt urmatoarele:

a) - posesia se bazeaza pe intentia de a poseda pentru sine, adica animus rem sibi habendi;

b) - posesia este incidenta numai drepturilor reale, nu si celor de creanta (personale);

c) - posesia face sa se nasca un drept probabil de proprietate sau un alt drept real.


§. 3. Elementele posesiei

Pentru existenta posesiei sunt necesare doua elemente cumulativ indeplinite si anume: unul material (corpus) si altul psihologic (animus).

a) Elementul material consta din totalitatea faptelor materiale exercitate direct asupra lucrului ;

b) Elementul psihologic sau intentional consta in intentia sau vointa celui care poseda de a exercita stapanirea lucrului pentru sine, adica ca si cum ar fi exercitat-o proprietarul sau titularul unui alt drept real.


§. 4. Posesia si detentia precara

Detentia precara, spre deosebire de posesie, nu este o stare de fapt ci o stare de drept. De exemplu, sunt detentori precari: depozitarul, locatarul, carausul, creditorul gajist, tutorii pentru bunurile celor aflati sub ocrotirea lor etc.

Detentia a fost definita ca fiind exercitiul unei puteri de fapt asupra unui lucru, fie cu permisiunea si pe contul proprietarului, fie in virtutea unui titlu legal sau judiciar Aceasta definitie a detentiei precare presupune trei conditii si anume:

puterea de fapt ; - puterea de drept ; - obligatia de restituire.

Comparatie intre detentia precara si posesie. Ele se diferentiaza sensibil:

- prima diferenta: putere de fapt sau existenta unui titlu. Posesia nu este decat un simplu fapt (res facti), detentia este o stare de drept (res juris).

- a doua diferenta: pretentia la proprietate sau recunoasterea dreptului proprietarului. Simplu spus: detentorul recunoaste dreptul altuia, posesorul nu.


§. 5. Intervertirea detentiei precare (titlurilor)

Art. 1858 C.civ. stabileste cazurile de intervertire a detentiei precare. Acestea sunt:

- cand detinatorul lucrului primeste cu buna credinta de la alta persoana decat adevaratul proprietar un titlu translativ de proprietate cu privire la bunul pe care il detine;




- atunci cand detinatorul lucrului prin acte de rezistenta neaga drepturile celui de la care detine bunul. De pilda, din diferite motive locatarul considera ca el este proprietarul imobilului si refuza sa mai achite chiria ;

- cand detinatorul stramuta posesia lucrului printr-un act cu titlu particular la o persoana de buna credinta;

- cand detinatorul transmite posesia la altul printr-un act cu titlu universal, daca succesorul cu titlu universal este de buna credinta.


§. 6. Dobandirea si pierderea posesiei

Posesia se dobandeste prin intrunirea celor doua elemente (corpus si animus). In ce priveste elementul material acesta poate fi exercitat fie personal de catre posesor, fie prin reprezentant (de exemplu, mandatarul, depozitarul etc.). Privitor la elementul psihologic, acesta trebuie sa fie prezent in mod nemijlocit in persoana posesorului si nu a reprezentantului. Posesia se pierde prin disparitia celor doua elemente. Apare insa foarte logic ca posesia sa se piarda si prin disparitia numai a unuia dintre cele doua elemente. Bunaoara, cand bunul este furat si deci dispare elementul corpus sau cand posesia pentru sine se transforma in posesie pentru altul in care caz dispare elementul psihologic.


§. 7. Dovada posesiei

Ea se face prin probatiunea celor doua elemente ale posesiei. Dovada elementului material este relativ simpla si ea se face prin orice mijloc de proba inclusiv martori si prezumtii. Elementul psihologic, prin natura lui, este mai dificil de probat. Exista din acest punct de vedere doua reguli:

- prima este prezumtia de neprecaritate, adica animus domini este prezumat (art. 1854 C.civ.) ;

- a doua regula este prezumtia de neintervertire de titlu prevazuta de art. 1855 C.civ.


§. 8. Calitatile si viciile posesiei


Pentru ca posesia sa produca efecte juridice deosebit de intrunirea celor doua elemente, ea trebuie sa fie utila, adica neviciata. Pentru a fi utila ea trebuie sa indeplineasca anumite calitati prevazute de art. 1847 C.civ. si anume: sa fie continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar. La aceste calitati cerute posesiei doctrina si jurisprudenta a adaugat si pe aceea de a fi neechivoca. Viciile posesiei. - Viciile posesiei sunt reversul calitatilor sale; ele sunt: discontinuitatea (art. 1848 C.civ.), violenta (art. 1851 C.civ.), clandestinitatea (art. 1852 C.civ.)si echivocul.


§. 9. Efectele posesiei

Aceste efecte sunt:

- posesia creaza o prezumtie de proprietate in favoarea posesorului;

- posesorul de buna credinta al unui bun frugifer dobandeste in proprietate fructele bunului pe care il poseda;

- posesia imobiliara este aparata prin actiunile posesorii;

- posesia prelungita duce prin uzucapiune la dobandirea dreptului de proprietate asupra imobilelor.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact