StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept general
Trimite articolul prin email Statul – subiect colectiv de drept : Drept general Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Statul – subiect colectiv de drept



Statul – subiect colectiv de drept


Din punct de vedere semantic notiunea de stat s-a format din verbul latin STATUA adica a aseza, a pune, a intemeia.

SATUS CIVITAS insemna in dreptul roman felul de guvernare al societatii.

In ceea ce priveste statul trebuie mentionat faptul ca acesta a fost considerat mult timp ca un mijloc de infaptuire a unor anumite scopuri pe care le indeplinea o anumita grupare sociala.




O prima teorie ar fi aceea ca statul este considerat ca o institutie independenta “pur juridica” ce ar fi lipsita de orice semnificatie politica.

O alta teorie considera ca statul reprezinta atat o institutie politica, cat si una juridica, dar rolul sau consta in apararea in mod egal a tuturor categor 656f59g iilor slociale.

In sens restrictiv statul este ansamblul organelor politice de guvernare, este acela care directioneaza aparatul societatii civile si politice.

Statul este forma institutionalizata de organizare politica a unei colectivitati umane construita istoric si localizata geografic pe un anumit teritoriu, asupra careia se exercita o anumita suveranitate.

Constantin Disescu a definit statul ca fiind o unitate alcatuita din reuniunea mai multor oameni pe un teritoriu determinat in forma guvernantilor si a guvernatilor.

Anibal Teodorescu considera statul ca fiind o forma suprema de societate omeneasca, investita cu putere executiva de comanda asupra colectivitatii de indivizi asezati pe un anumit teritoriu determinant.

Paul Negulescu a definit Statul ca fiind o grupare de indivizi reuniti printr-o legatura nationala, ocupand un teritoriu determinat si fiind guvernati de o putere superioara vointelor individuale

In concluzie, notiunea de stat are doua acceptiuni ; una este de teritoriu, populatie si suveranitate. In aceasta acceptiune statul este tara incluzand frontiere, autoritati, resurse, civilizatii si altele.

Iar a doua acceptiune este strict juridica. Statul reprezentand forma organizata a puterii poporului. Statul reprezentand o vointa distincta de vointa indivizilor, reprezentand mai mult decat suma tuturor acestor vointe situandu-se deasupra lor.

Statul reprezinta totodata formula juridica de existenta a unei societati. In societatea actuala romaneasca de pluralism politic si democratica, statul reprezinta un instrument de organizare si conducere a societatii, el avand diferite functii jurisdictionale cum ar fi : economice, culturale, executive, judecatoresti, represive si multe altele.

Statul este subiect de drept international in mod nemijlocit, pe baza tratatelor, conventiilor ce le incheie cu alte state, altele decat cele incheiate de catre anumite organizatii de import sau export. Tratatele si conventiile respective presupun respectarea, in incheierea si realizarea lor, a principiilor unanim admise si recunoscute ale dreptului international.

Pentru a vorbi de stat ca subiect de drept trebuie sa avem in vedere suveranitatea sa care reprezinta puterea sa de a comanda asupra teritoriului si capacitatilor statului de a actiona fara nici un amestec strain in problemele interne si internationale. Suveranitatea presupune suprematia puterii de stat pe plan intern si independenta acesteia pe plan extern si are trasaturile esentiale cum ar fi : exclusivitatea, caracter originar si plenar, suveranitatea si indivizibilitatea.

Prin Declaratia din 1970 cu privire la suveranitatea statelor s-a convenit ca fiecare stat parte, si Romania, are obligatia, printre altele, sa respecte personalitatea celorlalte state, toate drepturile inerente suveranitatii lor, sa se abtina de la orice acte care ar stanjeni sau anihila exercitarea deplina a suveranitatii acestora …

Cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor in dreptul international public sunt de mentionat si drepturile si obligatiile statului in marea libera. Pentru drepturi de mentionat sunt dreptul de navigatie, dreptul la pescuit, dreptul de a pune cabluri si conducte petroliere si conducte submarine etc. Iar dintre obligatii, cele mai importante sunt cele de a preveni si pedepsi transportul ilicit de stupefiante si substante psihotrope, de a coopera pentru reprimarea pirateriei in marea libera

Potrivit conceptiei actuale doctrina de drept international concepe statul ca subiect de drept international indiferent de intinderea sa teritoriala, de numarul populatiei, de stadiul de dezvoltare economica, sociala si politica.

Statele sunt subiecte universale si originare ale dreptului international

Calitatea de subiect de drept a statului in raporturile de drept international se intemeiaza pe suveranitatea sa, ea exista indiferent de recunoasterea sau nerecunoasterea din partea celorlalte state.

Statul este subiect de drept in raporturile de drept constitutional ca titular al suveranitatii in raporturi juridice cu privire la teritoriul de stat, hotarand asupra crearii de noi tinuturi sau regiuni, impartirii sau reimpartirii teritorial-administrative.

Statul mai apare ca subiect de drept constitutional in raporturile de cetatenie. In raporturile sale cu persoanele care au cetatenie romana, statul are o serie de drepturi si obligatii. Statul acorda cetatenie, aproba stabilirea domiciliului in Romania pentru cetatenii altor state. Statul apare, totodata ca subiect in raportul de drept constritutional, cu privire la raporturile statului privit ca intreg si unitatile administrativ-teritoriale.

De mentionat ca statul, in dreptul constitutional poate aparea ca subiect de drept direct sau prin reprezentare prin organele sale



Statul apare ca subiect de drept, ca titular al dreptului de proprietate asupra unor mijloace de productie. In raporturile juridice concrete in cadrul circuitului civil, apar organizatiile de stat care au dreptul sa administreze bunurile proprietate de stat.

Potrivit articolului 25 din Decretul nr.31/1954 statul participa la raporturile de drept civil prin Ministerul Finantelor, afara de cazul in care legea stabileste anumite organe in acest scop.

Statul apare ca subiect de drept in acele operatiuni de comert exterior, atunci cand acestea sunt incheiate de reprezentantele comerciale in numele statului

Statul mai apare ca subiect de drept in raporturile rezultand din dreptul statului asupra bunurilor in disherenta, in raporturile rezultate din donatii si bugetele in favoarea statului. Bunurile fara stapan sau confiscate trec, de asemenea in proprietatea statului.

Statul are un rol deosebit de important in promovarea, incurajarea si apararea valorilor sociale, inclusiv a drepturilor omului. Legile elaborate de organele competente ale statului trebuie sa consacre aceste valori si sa stipuleze norme precise pentru pedepsirea celor ce aduc atingeri acestor valori

Articolul 25 din Decretul 31/1954 enumera statul in categoria persoanelor juridice. Este in afara oricarei discutii faptul ca, statul nu este o simpla persoana juridica, ci este asa cum s-a apreciat in literatura de specialitate, o persoana juridica SUI GENERIS[8].

In dreptul penal statul apare ca subiect de drept in cadrul raportului juridic penal de conformare care din momentul intrarii in vigoare a legii penale, are dreptul sa pretinda si sa impuna respectarea acesteia.

In doctrina dreptului penal se afirma ca in cadrul raportului juridic penal de conformare, statul se substituie in dreptul titularelor valorilor sociale, pretinzand celorlalti membrii ai colectivitatii sa se abtina de la savarsirea faptelor periculoase pentru valorile respective, in acest fel statul apare in calitate de subiect principal al raportului juridic de conformare.

In cadrul raportului juridic penal de conflict statul este subiect de drept din momentul savarsirii faptei prevazute de lege penala. In acest caz statul are dreptul de a trage la raspundere, prin organele ce formeaza puterea judecatoreasca, pe cel care a nesocotit prevederile legii penale, producand urmari socialmente periculoase




Ion Muraru-Drept constitutional si institutii juridice

Dumitru Nastase, A.Bolintineanu-Drept international public

Nicolae Popa-Teoria generala a dreptului, p 311

A.Bolintineanu, A. Nastase-Drept international public

Ion Muraru-Drept ul constitutional si institutii publice

Dumitru Mazilu-Dreptul comertului international

Dumitru Mazilu-Teoria generala a dreptului, p. 258

Nicolae Popa-Teoria generala a dreptului, p. 311

V.Dobrinoiu, I.Pascu,I.Molnar,Gh.Nistorescu,A.Boroi,V.Lazar-Drept penal, partea generala, p. 86-89






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact