StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Protejeaza-ti interesele
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » dreptul de autor
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Remuneratia compensatorie pentru copia privata; justificare social-economica; identificarea debitorilor reali; aparatele pentru care se datoreaza



REMUNERATIA COMPENSATORIE PENTRU COPIA PRIVATA; JUSTIFICARE SOCIAL-ECONOMICA; IDENTIFICAREA DEBITORILOR REALI; APARATELE PENTRU CARE SE DATOREAZA



Data fiind situatia actuala, cand pe plan european asistam la reproducerea masiva a operelor, proces ce scapa de sub con- trolul autoritatilor, astfel ca in tarile Uniunii Europene s-a impus termenul de „remuneratie compensatorie pentru copia privata”, proces ce are menirea de a compensa daunele economice produse prin reproducerea masiva a operelor protejate. Asupra legalitatii sau utilitatii acesteia s-au exprimat opinii pro si contra, elementul care a inclinat balanta il constituie tocmai necesitatea protejarii investitiilor morale si materiale in actul de creatie singurul care este in masura sa impinga limitele cunoasterii si constituie baza unui progres al umanitatii. Asa cum rezulta din recitalul din Directiva /EC, prin cresterea securitatii juridice si oferi- rea unui grad ridicat de protectie a proprietatii intelectuale, un cadru armonizat privind dreptul de autor si drepturile 737j94h conexe va incuraja investitiile substantiale in creativitate si inovatie, inclusiv in infrastructura retelei, si va favoriza dezvoltarea si o mai mare competitivitate a industriei europene, atat in domeniul furnizarii de continut, cat si in domeniul tehnologiei informationale si, in general, in numeroase sectoare industriale si culturale.




Pe considerentul ca in aplicarea acestui demers de interes comunitar trebuie avute in vedere situatiile particulare existente in fiecare stat membru s-a prevazut posibilitatea acestora de a prevedea anumite exceptii sau limitari pentru cazurile in care in- teresul general o cere, de exemplu atunci cand utilizarea produ- selor de creatie se face in scop educativ sau cercetare stiintifica, in beneficiul institutiilor publice, cum ar fi bibliotecile si arhivele, in scopul transmiterii de stiri, pentru persoanele cu handicap, in scopul sigurantei publice, in proceduri administrative sau judi- ciare. Bineinteles ca aceste limitari ale drepturilor de proprietate intelectuala trebuie sa fi insotite de o justa despagubire a titula- rilor acestora, forma, cuantumul acestor compensatii, asa cum rezulta din recitalul din Directiva Parlamentului European si a Consiliului Europei /CE „[…] ar trebui sa tina cont de imprejurarile specifice fiecarui caz. In evaluarea acestor impreju- rari, un criteriu util ar fi potentialul prejudiciu cauzat titularului de drept prin actul in cauza. In cazul in care titularul dreptului a fost deja platit in alta forma, de exemplu sub forma unei rede- vente din contractul de licenta, nu se mai face o plata specifica sau separata. Nivelul justei compensatii trebuie sa tina cont de gradul de utilizare a masurilor tehnologice de protectie prevazuta de prezenta directiva. Anumite situatii in care prejudiciul cauzat titularului de drept este minim nu pot da nastere unei obligatii de plata” . Pe aceleasi considerente in literatura romana de speciali- tate se remarca : „Comitetul de experti ai Organizatiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuala, intrunit la Geneva in , a ad- mis ideea utilizarii libere pentru nevoile invatamantului si copia pentru uz personal (folosire leala). Spre deosebire de legislatiile europene, legea romana nu face astfel de diferentieri „subtile”. In art. din Legea (care constituie un articol cadru fata de detalierile din art. si art. ) se mentioneaza expres in alin. ca: „Nu constituie o incalcare a dreptului de autor, in sensul prezentei legi, reproducerea unei opere fara consimtamantul au- torului, pentru uz personal sau pentru cercul normal al unei fa- milii […]”. Daca aceasta copie privata nu produce nicio atingere dreptului de autor consideram injusta si contradictorie percepe- rea remuneratiei prevazuta de alin. pentru suporturile si apara- tele care permit realizarea acestei copii private […] Asadar in for- mularea acestui articol perceperea acestei remuneratii este nejus- tificata, dreptului de autor neaducandu-i-se nicio atingere prin realizarea copiei private (astfel cum a fost ea definita de alin. ), neexistand nici un prejudiciu”. Fara a intra in detalii consideram ca lacunara aceasta alegatie sub aspectul lipsei prejudiciului cau- zat titularilor de drepturi de autor sau conexe. In opinia noastra, daca s-ar incerca gasirea unui temei de nelegalitate al remune- ratiei compensatorii pentru copia privata acesta l-ar constitui nu lipsa prejudiciului (a carui existenta este in opinia noastra este de necontestat), ci lipsa conduitei ilicite, de vreme ce realizarea de copii private in limitele prevazute de alin. al art. nu consti- tuie o astfel de conduita.

Legiuitorul roman a prevazut in art. din Legea , asa cum a fost modificat prin art. I punctul din Legea nr. unele limitari ale dreptului de autor, conform carora sunt permise, fara consimtamantul autorului si fara plata vreunei re- muneratii reproducerea unei opere in cadrul procedurilor judici- are, parlamentare sau administrative ori pentru scopuri de sigu- ranta publica, utilizarea de scurte citate dintr-o opera, in scop de analiza, comentariu etc.

In cazul prevazut de art. din aceeasi lege asa cum a fost modificat prin art. I punctul din O.U.G. nr. , desi conform alin. nu constituie o incalcare a dreptului de autor, re- producerea unei opere pentru uzul personal sau pentru cercul normal al unei familii aceasta nu este si gratuita. Conform art. al aceluiasi articol, pentru suporturile pe care se pot reproduce operele protejate fie el audiovizuale, sonore sau grafice, cat si pentru aparatele ce permit realizarea de copii se va plati o remu- neratie compensatorie. Modul de rezolvare al remuneratiei com- pensatorii pentru copia privata la legiuitorului roman se inscrie cu certitudine in dispozitiile Directivei /CE care in reci- talul subliniaza prerogativa statelor comunitare de a prevedea compensatii juste pentru titularii drepturilor de autor sau a drep- turilor conexe, chiar si atunci cand aplica dispozitiile optionale cu privire la exceptii si limitari care nu necesita asemenea compen- satii. De asemenea, in recitalul al aceleiasi Directive se spe- cifica: „Statelor membre ar trebui sa li se permita sa prevada o exceptie sau limitare la dreptul de reproducere pentru anumite tipuri de reproduceri de materiale audiovizuale si grafice folosite in scopuri private, printr-o compensatie justa. O astfel de exceptie poate implica introducerea sau mentinerea sistemelor de remu- nerare in vederea compensarii prejudiciului cauzat titularilor de drepturi. Desi diferentele existente in aceste sisteme de remune- rare afecteaza functionarea pietei interne, aceasta nu ar trebui in ceea ce priveste reproducerile private pe suport analogic, sa aiba impact relevant asupra evolutiei societatii informationale. Crea- rea de copii private pe suport digital poate fi mult mai raspandita si poate avea un impact economic mare.”  Se recomanda statelor membre ca la aplicarea exceptiilor si limitarilor in cazul copierii private sa tina cont de evolutia economica si tehnologica, in spe- cial cu privire la copierea privata pe suport digital si sistemele de remunerare aferente, daca sunt disponibile masuri tehnologice de protectie eficiente. Astfel de exceptii sau limitari nu trebuie sa ob- structioneze folosirea masurilor tehnologice sau actiunea indrep- tata impotriva oricarei actiuni de incalcare a dispozitiilor legale. In contextul Legii prin „masuri tehnice de protectie” se intelege utilizarea oricarei tehnologii, a unui dispozitiv sau a unei componente care, in cadrul functionarii sale normale, este desti- nata sa previna sau sa impiedice sau sa limiteze actele care nu sunt autorizate de titularii drepturilor recunoscute prin lege . E- xistenta sau inexistenta acestor mijloace tehnice de protectie nu au nicio inraurire asupra posibilitatii sau imposibilitatii titularu- lui dreptului de autor sau al drepturilor conexe de a primi re- muneratia compensatorie pentru copia privata.

In temeiul art. alin. din Legea autorii ope- relor susceptibile de a fi reproduse prin inregistrari sonore sau audiovizuale pe orice tip de suport, precum si cei ai operelor sus- ceptibile de a fi reproduse pe hartie efectuate fara a aduce atin- gere dreptului de autor, in conditiile art. din aceeasi lege, au dreptul impreuna cu editorii, producatorii si cu artistii interpreti sau executanti, dupa caz, la o remuneratie compensatorie. Drep- tul la aceasta remuneratie nu poate face obiectul unei renuntari din partea beneficiarilor.



Remuneratia pentru copia privata, conform alin. al art. cade in sarcina fabricantilor si importatorilor de suporturi pe care se pot realiza inregistrari sonore sau audiovizuale ori supor- turi pe care se pot efectua reproduceri dupa opere grafice sau aparate ce permit realizarea de copii. S-a considerat discrimina- torie situatia fabricantului, respectiv a importatorului, care prac- tic desfasoara un simplu act de comert fara nici o implicatie pa- gubitoare asupra obiectului dreptului de autor. Asadar, prin acest text nu se realizeaza finalitatea Legii si anume aceea de a proteja obiectul dreptului de autor, astfel cum este el enumerat in art. si . Practic, fabricantul, respectiv importatorul acestor apa- rate este obligat la plata unei remuneratii compensatorii pentru o eventuala fraudare a dreptului de autor prin intermediul unor po- sibile multiplicari abuzive de opere protejate. Nu trebuie uitat in- sa faptul ca aceasta fraudare poate fi produsa, eventual de catre utilizatorul aparaturii in cauza, dar acesta din urma este absolvit de orice raspundere.

De asemenea, in aceeasi opinie se aduce critica reglemen- tarii din Legea ca supune importatorul la plata unei des- pagubiri pentru un prejudiciu viitor si incert, iar nu pentru unul cert si sigur, ceea ce este inadmisibil, conform regulilor de drept comun. Mai mult, importatorul nu poate fi un eventual prejudi- ciator si nici cel ce profita de aceasta nesigura reproducere de o- pere protejate, el fiind, totusi, cel obligat la plata remuneratiei. Just si echitabil ar fi ca utilizatorul aparatelor sau suporturilor grafice sa fie obligat la plata remuneratiei, dar numai in masura in care desfasoara o activitate prin care incalca drepturile de au- tor. Fata de fabricant, respectiv importator, se stabileste practic o prezumtie absoluta de culpa, ceea ce este inadmisibil

Opiniile mai sus amintite se datoreaza, credem noi, unei priviri limitate care nu se raporteaza la intregul context. In primul rand trebuie subliniata dificultatea de a gasi o solutie juridica e- chitabila intre justa remunerare a celor care investesc atat capital moral cat si material in munca de creatie si asa cum spunea au- toarea citata o prezumtie de vinovatie raportata la cei care detin aparatele sau suporturile ce permit reproducerea operelor prote- jate. Iar ceea de a doua dilema care se ridica o constituie repera- rea celor care repara in mod efectiv acest prejudiciu. Din aceasta perspectiva consideram ca cei care sunt supusi obligatiei de a a- coperi prejudiciul cauzat titularilor de drepturi de autor sau co- nexe sunt cei din urma cumparatori ai aparatelor si suporturilor ce permit reproducerea, adica cei care detin si utilizeaza aceste produse. Spunem detinatorii, si nu fabricantii, sau importatorii pentru ca asa cum rezulta din alin. al art. remuneratia com- pensatorie pentru copia privata este scadenta pana in data de a lunii urmatoare facturarii (in cazul fabricantilor). Aceasta dis- pozitie legala, din punctul nostru de vedere, nu este de natura a duce la crearea unei dificultati fabricantului, care are libertatea de a adauga pretului sau de productie procentul stabilit pentru res- pectivul aparat sau suport, pe care il va plati abia in luna urma- toare facturarii, in conformitatea cu dispozitiile Legii , a- tunci cand, in mod normal a incasat sumele facturate. Iar in con- siderentul ca acest procent se aplica tuturor aparatelor nici unul dintre fabricanti nu va fi pus intr-o situatie de inferioritate fata de concurenta. Asadar, urmarind circuitul economic cei care platesc efectiv remuneratia compensatorie pentru copia privata sunt cei care incheie acest circuit, respectiv utilizatorii.

Situatia este nuantata in ceea ce priveste importatorul ca- re va plati remuneratia pana in data de a lunii urmatoare e- fectuarii importului, fapt ce in ipoteza in care importatorul nu a reusit sa valorifice aceste bunuri, implica intr-adevar ca acesta sa plateasca sumele cuvenite pentru remuneratia compensatorie su- me pe care le va recupera in momentul valorificarii bunurilor im- portate. In aceasta ipoteza este adevarat ca importatorului i se vor cauza unele pierderi ce constau in blocarea respectivelor sume pana la valorificarea bunurilor, dar nimic nu impiedica importa- torul sa includa in pretul de vanzare si acoperirea acestor pier- deri, pe care in final tot cel care inchide acest proces comercial le va suporta. In concluzie opinia ca fabricantul si importatorul sunt supusi repararii prejudiciului cauzat de reproducerea privata ope- relor nu poate fi  una pe deplin argumentata.

Ceea ce intr-adevar implica un grad accentuat de dificul- tate este de a gasi o forma pentru a recompensa eventualele pier- deri ale titularilor de drepturi de autor sau conexe fara a incalca principiile impuse de dreptul comun in ceea ce priveste raspun- derea civila. Asa cum remarca autoarea citata se creeaza impresia unei prezumtii de culpa si se cere repararea unui prejudiciu incert si eventual. Toate acestea isi gasesc in opinia noastra justificarea in curentul existent la nivel european de incurajare a demersuri- lor creative de mentinere a unui echilibru intre recompensarea creatiei si libera ei circulatie. In acest sens Consiliul European a subliniat necesitatea crearii la nivel comunitar a unui cadru legal care sa vina in sprijinul dezvoltarii societatii informationale in Europa. Drepturile de autor si drepturile 737j94h conexe au un rol pri- mordial sub acest aspect, deoarece adecvata protectie a acestor drepturi este de natura a stimula dezvoltarea investitiilor in do- meniul creativitatii, precum si dezvoltarea comertului si servici- ilor care se manifesta in jurul produselor rezultate din demersu- rile creative. Asadar trebuie gasit si mentinut un echilibru intre libertatea de circulatie a informatiei si a ultimelor cuceriri ale creatiei intelectuale si remunerarea autorilor produselor de cre- atie

Din aceasta perspectiva, justificarea recompensei pentru copia privata este intr-adevar una sustenabila, utilitatea sociala a recompensarii adecvate a demersurilor creative este dupa parerea noastra de necontestat. Consideram ca in ceea ce priveste regle- mentarea compensatiei pentru copia privata i se pot aduce critici, justificate sau nu, numai sub aspect formal nu si de fond.  Trebuie subliniate astfel remarcile din recitalul al Directivei / CE, care surprind necesitatea unor noi institutii de drept care sa reflecte juridic noile contexte social economice: „Dezvoltarea teh- nologica a multiplicat si diversificat vectorii de creatie, productie si exploatare. Chiar daca sunt necesare noi concepte pentru pro- tectia proprietatii intelectuale, dispozitiile legale actuale privind drepturile de autor si drepturile 737j94h conexe vor trebui adoptate si completate pentru a reflecta in mod adecvat realitatile economi- ce, cum ar fi noile forme de exploatare, toate acestea pe fundalul asigurarii celor patru libertati ale pietei interne europene si a res- pectarii principiilor fundamentale ale dreptului, in special propri- etatea, inclusiv proprietatea intelectuala, libera exprimare si in- teresul public.”

Ceea ce i se poate reprosa legiuitorului roman sub aspec- tul reglementarii remuneratiei compensatorii pentru copia priva- ta este terminologia folosita si conceptele ambigue existente an- terior Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. care au creat dificultati de interpretare, exemplu in acest sens este art. alin. ale carui prevederi au condus la interpretari diferite ale sintagme „indiferent de modul de functionare” si „aparat de sine statator” precum si asupra existentei sau nu a unui raport de determinare existent intre cele doua. Situatia a creat dificultati in stabilirea aparatelor pentru care se datoreaza remuneratia com- pensatorie. Am exemplifica in acest sens Hotararea arbitrara din data de a Comisiei arbitrare de pe langa O.R.D.A., pronuntata in litigiul dintre organismele de gestiune colectiva a drepturilor de autor si a drepturilor conexe si A.P.D.E.T.I.C pri- vind introducerea pe lista aparatelor pentru care se datoreaza re- muneratia compensatorie pentru copia privat a fotocopiatorului, imprimantei, scannerului, cat si a altor aparate multifunctionale cu sau fara functie de fotocopiere



Dificultatile au constat tocmai in interpretarea diferita a celor doua sintagme cuprinse in alin. al art. asa cum a fost modificat acesta prin art. I punctul din Legea . A.P.D.E.T.I.C considera ca prin caracteristicile tehnice ale apa- ratelor care faceau obiectul litigiului, nu indeplinesc conditia de „aparat de sine statator”, argumentand ca fiecare din acestea este controlat si primeste comenzi de la calculator, neputandu-si in- deplini functiile specifice decat prin folosirea resurselor acestuia. Despre imprimanta s-a aratat ca ea nu indeplinea nici conditia de a realiza reproducere de opere „de pe hartie” conditie expres pre- vazuta de art. alin. cu referire la art. alin. din Legea , din moment ce aparatul este utilizat reproducerea infor- matiilor fixate in memoria unui calculator in format digital , pe cand Comisia arbitrara a considerat ca fiind irelevant daca aceste aparate functioneaza independent sau prin conexiune cu alte a- parate. In motivarea hotararii arbitrare s-a subliniat ca aparatele pentru care partile au declansat procedura medierii prevazuta de art. din Legea indeplinesc din punct de vedere juri- dic si tehnic toate conditiile prevazute de art. alin. din lege. Astfel, s-a apreciat ca acestea reprezinta aparate de sine-stata- toare, indiferent de modul de functionare, criteriu ce nu este pre- vazut de legiuitor ca fiind relevant la plata remuneratiei compen- satorii. In opinia comisiei expresia „indiferent de modul de fun- ctionare” are in vedere ca nu are importanta daca aceste aparate functioneaza independent sau prin conexiune cu alte aparate (in speta calculatorul)

In clarificarea acestor doua notiuni raportate la aparatele mentionate s-a pronuntat Curtea de Apel Bucuresti considera ca daca legiuitorul nu distinge, nici interpretul legii nu o poate face, in sensul de a gasi un inteles al expresiei „modul de functionare” prin care sa determine apoi continutul sintagmei „aparat de sine statator”. In realitate, nu in raport de un anumit mod de functio- nare se poate evalua caracterul de sine-statator, constatare care subzista si prin interpretarea gramaticala, totodata literara a nor- mei . Aceasta inseamna, pe de o parte, ca prin mod de functio- nare se poate intelege atat procedeul tehnologic de realizare a co- piilor, cat si interconexiunea cu alte aparate, in acelasi timp, ca nu prin raportare la criteriul functionalitatii din punct de vedere teh- nic ori faptic s-ar putea stabili caracterul intentionat de legiuitor al aparatelor in discutie . In acelasi sens s-a considerat ca „repro- ducere” si realizarea de copii prin cumularea de mijloace tehnice diferite, respectiv prin citirea datelor de pe hartie printr-un pro- cedeu optic, transformarea acestor date in informatie digitala, transferul acesteia catre calculator, apoi tiparirea, cu ajutorul im- primantei, pe suport de hartie, a acestor date stocate in sistemul de calcul, evident cu conditia implicita ca, initial, informatia sa se fi aflat pe un suport de hartie . Data fiind aceasta acceptie a „re- producerii”, art. nu poate fi ignorat in aplicarea art. alin. , cata vreme legiuitorul revede explicit incadrarea in lista aparate- lor pentru care este datorata remuneratia a celor apte sa permita reproducerea de opere” . Aptitudinea aparatului de a permite re- alizarea unei copii este una generica, determinand sau nu activa- rea obligatiei de plata a remuneratiei in sarcina producatorului sau importatorului aparatului in discutie, fara a fi necesar ca a- paratul sa fi fost efectiv conceput pentru un anumit tip de acti- vitate, pentru uz personal, profesional, etc

Un alt aspect care a generat contradictorialitati a fost daca in cazul aparatelor complexe remuneratia compensatorie se dato- reaza la intreaga valoare a aparatului ori numai la valoarea sub- ansamblelor care permit efectiv reproducerea. Curtea de apel Bu- curesti in decizia /A din noiembrie s-a pronuntat in sensul ca nu poate fi primit punctul de vedere conform caruia re- muneratia compensatorie se datoreaza, in ceea ce priveste apara- tele simple de reproducere sonora a copiei private, la intreaga va- loare a acestora, iar in ceea ce priveste aparatele complexe, la va- loarea subansamblelor care permit efectiv producerea unei copii private. Amintita instanta argumenta ca textul legii nu cuprinde distinctii legate de natura simpla sau complexa a aparatelor, nu face deosebire intre aparate care sunt sau nu formate din suban- samble, dupa cum nu distinge intre subansamble in functie de masura in care acestea permit sau nu reproducerea efectiva a o- perei.

De asemenea s-a subliniat ca existenta acestor distinctii ar lasa loc arbitrariului din partea celor obligati la plata remunera- tiei, avand in vedere imposibilitatea efectiva a efectuarii unei ex- pertize in fiecare caz in parte si in lipsa unor criterii legale sau a unor prevederi din care sa se stabileasca ce aparate sunt simple si, respectiv complexe, care subansamble permit si care nu permit reproducerea unei opere. Avand in vedere toate aceste aspecte, si pornind de la regula conform careia nu este permisa nici o dis- tinctie facuta in interpretarea legii, acolo unde legea insasi nu face atare distinctie, concluzia la care a ajuns instanta este aceea ca re- muneratia compensatorie se datoreaza prin aplicarea procentului la pretul de vanzare al aparatului care permite reproducerea ope- rei sau, dupa caz la valoarea din declaratia vamala de import, fara nici o alta distinctie

Trebuie evident remarcat ca in urma modificarilor din anul s-au eliminat din continutul art. alin. sintagmele „indiferent de modul de functionare” si „aparat de sine statator”, iar prin acest demers acest articol a capatat o forma simpla care exclude posibilitatea unor interpretari difuze, care sa creeze im- pedimente in practica.


REFERINTE BIBLIOGRAFICE


Directiva Parlamentului si a Consiliului Europei /CE din privind armonizarea drepturilor de autor si conexe in societatea infor- mationala.



. Curt, C.C., „Opinii asupra unor prevederi ale Legii nr. privind drepturile de autor si celelalte drepturi conexe”, in Dreptul, , p.

. Bodoasca, T., Dreptul proprietatii intelectuale, Editura C.H. Beck, Bucuresti, , p.

. Curt, C.C., [ ], p.

. Ibid., pp.

. Recitalul al Directivei Parlamentului European si a Consiliului Europei /CE din mai privind armonizarea drepturilor de autor si conexe in societatea informationala.

. Spineanu-Matei, O., Proprietate intelectuala. Practica judiciara, Editura Hamangiu, Bucuresti, , p.

. Ibid., p.

. In forma pe care acesta o avea in urma modificarilor survenite prin Legea

10. Hotarare a Comisiei Arbitrare de pe langa O.R.D.A. din , in Spineanu-Matei, O., [ ], p.

11. „Retinand intelesul literar al termenilor folositi, se observa ca legiu- itorul plaseaza „modul de functionare” intr-un context conceptual neutru pentru dezlegarea aspectului in discutie, subliniat prin functia locutiunii prepozitionale „indiferent de”, ce delimiteaza locutiunea substantivala de partea de vorbire pe care o determina din punct de vedere sintactic.”(C.A. Bucuresti, Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, decizia civila nr. /A din noiembrie , in Spineanu-Matei, O., [ ], p.

12. C.A. Bucuresti, Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind propri- etatea intelectuala, decizia civila nr. 398/A din noiembrie , in Spineanu-Matei, O., [ ], p.

. In interpretarea art. alin. , din perspectiva istorico-teleologica, cu referire la modificarea survenita in text prin adoptarea legii nr. (an- terior legiuitorul prevazand in „suport grafic sau analog”), nu are legatura cu aparatele care permit reproducerea, ci cu operele in sine. Astfel, s-a restrans sfera operelor susceptibile a fi remunerate pentru copia privata, nu insasi sfera su- porturilor ori aparatelor de realizare a copiilor prin reproducere (C. A Bucuresti sec. a IX-a, dec. /A

. Ibid., p.

. Ibid., p.

. Curtea de Apel Bucuresti, decizia /A din noiembrie a sectiei a IX-a civile si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, in Spineanu –Matei, O., [ ], p.

. O.U.G. nr.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact