StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Protejeaza-ti interesele
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » dreptul pietelor financiare
Trimite articolul prin email Operatiuni cu efecte de comert : Dreptul pietelor financiare Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Operatiuni cu efecte de comert



OPERATIUNI CU EFECTE DE COMERT

I. Scontul.


Scontul este o operatiune facultativa prin care o banca plateste efectul de comert mai inainte de scadenta lui si dobandeste proprietatea asupra acestuia prin efectul unui gir translativ. Deci, scontul poate fi privit si ca un gir special, numai ca are 3 particularitati:


a) se face numai in favoarea sau catre o societate bancara;


b) se face contra plata (girul obisnuit nu este facut obliga 252i88c toriu contra plata; girul obisnuit reprezinta el insusi o plata)


c) fara a fi un gir partial (care este nul), girul de scont produce o plata partiala pentru ca banca de scont deduce din valoarea nominala a cambiei o suma remuneratorie, care poate fi egala cu dobanda ce ar fi realizat-o utilizand suma platita pentru creditul comercial pana la scadenta.


Banca joaca rolul trasului. Ea se substituie beneficiarului scontului si va putea executa efectul de comert ca orice detinator legitim, dar ea, platind anticipat, il crediteaza pe beneficiarul scontului.


Suma astfel dedusa se numeste "scont". Se mai utilizeaza si expresia "rata a scontului" sau "rata a dobanzii scontului", pentru ca ea poate fi exprimata si ca un procent din valoarea nominala. Cand la scont se adauga si un comision, suma astfel rezultata se numeste "agio-s".


Mai exista un sens al "scontului" utilizat in expresia "scontul de reglementare", care reprezinta reducerea de pret cu care, din proprie initiativa, exportatorul in gratifica pe importatorul care a platit anticipat.



Felurile scontului.


I. Dupa calitatea bancii de scont, avem:


a) Scontul oficial, care este cel practicat de BNR in favoarea bancilor comerciale care isi sconteaza efectele de comert din portofoliu pentru a obtine lichiditate, masa monetara. In realitate, ne aflam in fata unei operatiuni de rescontare pentru ca, de regula, efectele de comert detinute de banci sunt obtinute printr-un prim scont.


Taxa de scont sau de rescont ori rata scontului,stabilita de BNR este, de regula, o rata de referinta pentru rata dobanzii la creditele comerciale.


De regula taxa de scont este mai mare decat dobanda pietei creditelor. Aceasta operatiune de scontare se realizeaza conform unei proceduri reglementate de BNR si face obiectul unei politici monetare pe care o construieste si conduce aceasta banca centrala de emisiune.


b) Scontul comercial este scontul pe care bancile comerciale il practica in favoarea comerciantilor care detin efecte de comert.




In practica occidentala, cand scontul priveste obligatiuni, titluri de stat, se vorbeste despre "scontul lombard".


Diferentiere "scontare" - "lombardare".


- spre deosebire de scontare, lombardarea poarta asupra unor obligatiuni, titluri de stat, certificate de trezorerie si alte obligatiuni publice;


- efectul operatiunii relativ la proprietatea titlurilor lombardate: in cazul lombardarii, titlurile sunt date in garantie. Sigur ca ele vor fi executate de BNR dupa ce va fi constatat faptul ca nu s-a facut rambursarea la scadenta. Insa, pentru ca ele sunt date in garantie, la scadenta titlurile se restituie.


Se face, astfel, un gir in garantie, nu un gir translativ, ca la scont.



II. In raport de data si modalitatea remiterii valorii rezultate din scontare, avem:


a) Scont prin casa, caz in care valoarea rezultata prin scontare se plateste imediat;


b) Credit de scont, cand banca deschide o linie de credit pentru valoarea rezultata din scontare.


Banca poate, la randul ei, sa gireze, sa faca un scont oficial (adica un rescont).



Sconturi speciale.

1. Scontul de forfetaj (forfeting).


- bancherul sconteur renunta la urmarirea ofertantului efectului de comert pentru cazul de faliment al obligatului din acel efect. Acest fel de scont il absolva pe beneficiarul scontului de regresul contra lui.


2. Scontul documentar.


- este scontul asupra tratei sau cambiei documentare.


3. Scontul in pensiune.


- este acela in care beneficiarul contului are posibilitatea sa-i ceara sconteurului restituirea efectului de comert scontat daca la un termen fixat el ii ramburseaza valoarea incasata.


4. Scontul indirect sau la furnizor.


- este acela in care scontul este cerut, obtinut de catre tras, dar, pentru beneficiul tragatorului. Este practicat pentru considerentul ca trasul are aptitudinea de a obtine o scontare mai favorabila.


In realitate, prin acest scont, trasul lichideaza o creanta pe care o are fata de tragator, facilitandu-i acestuia scontul, si in conditii mai bune.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre dreptul pietelor financiare








































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare