StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » istoria dreptului
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Evolutia statalitatii si a sistemului de drept romanesc in tara romaneasca si moldova in epoca premergatoare unirii (1821-1859)



EVOLUTIA STATALITATII SI A SISTEMULUI DE DREPT ROMANESC IN TARA ROMANEASCA SI MOLDOVA IN EPOCA PREMERGATOARE UNIRII (1821-1859)


1.Organizarea de stat in perioada premergatoare Unirii


   &nb 737d36h sp;   potrivit programelor revolutiei de la 1821, in organizarea de stat, Tara Romaneasca urma sa fie o monarhie constitutionala, iar dregatoriile de stat si bisericesti sa fie ocupate de romani pamanteni dupa merit;




   &nb 737d36h sp;   pentru inlaturarea dominatiei otomane si apararea suveranitatii se preconiza organizarea armatei nationale sub conducerea lui Tudor Vladimirescu;          

   &nb 737d36h sp;   biserica urma sa se supuna legilor tarii, iar mitropolitul sa fie ales de popor;

   &nb 737d36h sp;   se prevedeau masuri pentru organizarea comertului interior si desfiintarea privilegiilor negustorilor straini;

   &nb 737d36h sp;   se mai prevedea abolirea starii de dependenta a taranilor fata de boieri si confiscarea pamanturilor celor care se impotriveau reformelor democrate;

   &nb 737d36h sp;   revolutia de la1821, are meritul de a fi inlaturat regimul fanariot si a creat camp liber dezvoltarii pe calea oranduirii capitaliste a societatii romanesti;

   &nb 737d36h sp;   revolutia, desi infranta, a generat peste 70 de proiecte de reforme si memorii ale boierilor, orasenilor si taranilor care cereau: -domni pamanteni; desfiintarea raialelor turcesti; infiintarea armatei nationale, stabilirea granitelor pe talvegul Dunarii, libertatea comertului si industriei autohtone, reorganizarea administrativ- teritoriala a celor doua tari romane;

   &nb 737d36h sp;   Inalta Poarta a aprobat in 1822 sa se revina la regimul domniilor pamantene, dar in urma razboiului turco-rus, in 1828 tarile romane au fost ocupate de rusi si timp de sase ani, sub ocupatie tarista, s-a impus regimul unor protectorate, conduse de guvernatorii rusi numiti de tar ;

   &nb 737d36h sp;   in 1830 Adunarile obstilor extraordinare au adoptat Regulamentele Organice, care au fost intarite de Poarta si au intrat in vigoare in 1831 in Tara Romaneasca si in 1832 in Moldova;

   &nb 737d36h sp;   in organizarea statala se mentin vechile elemente dar apar si forme noi.


Sistemul organelor statului apare astfel :

Domnul:

   &nb 737d36h sp;   dupa recunoasterea autonomiei tarilor romane, mai ales prin Conventia de la Akerman din 1826, conducerea de stat este exercitata de domn si divan;

   &nb 737d36h sp;   in Regulamentele Organice, institutia domniei era electiva, nobiliara si viagera. Domnii urmau sa fie alesi de catre Adunarea obsteasca extraordinara si apoi investiti de Turcia si comunicati Rusiei ca putere protectoare. In fapt, numai Gh. Bibescu a fost ales domn potrivit acestor norme;       

   &nb 737d36h sp;   Domnitorul continua sa aiba prerogative legislative, executive si judecatoresti. Mai nou apare ingradirea prerogativelor sale financiare. Fixarea impozitelor si cheltuielilor tarii o faceau Obisnuita obsteasca adunare;

   &nb 737d36h sp;   Comanda armatei nationale, aflata in formare, apartine domnitorului;

   &nb 737d36h sp;   In plan juridic, domnul Tarii Romanesti nu avea dreptul de a judeca, ci numai de a intari hotararile judecatoresti definitive. In Moldova el conducea dezbaterile instantei supreme (Divanul domnesc), ceea ce constituie o nesocotire a principiilor reformatoare a infaptuirii justitiei moderne;

Divanul domnesc:

   &nb 737d36h sp;   continua sa fie organ al puterii de stat si in epoca Regulamentelor organice, insa atributele administrative au fost preluate de Obisnuita obsteasca adunare a tarii. Divanul si-a pastrat doar prerogativele judecatoresti (in Moldova ), ca tribun suprem condus de domn;

Adunarea obsteasca extraordinara:

   &nb 737d36h sp;   a aparut in aceasta epoca si era formata din reprezentantii boierilor, negustorilor si mestesugarilor;

   &nb 737d36h sp;   ca organ extraordinar, se intrunea pentru alegerea domnului tarii dupa care solicita Portii investitura iar Curtii tariste- confirmarea .

Adunarea obsteasca ordinara :

   &nb 737d36h sp;   sau Obisnuita obsteasca adunare, era un organ asemanator unui parlament numai cu prerogative legislative si era formata din reprezentanti ai boierimii si clerului, alesi pe 5 ani;

   &nb 737d36h sp;   ea vota bugetul tarii si audia raportul domniei privind situatia finantelor tarii

   &nb 737d36h sp;   putea propune domnului masuri in agricultura, industrie, comert, ordine publica etc. Divergentele ivite intre adunare si domn se rezolvau la Poarta sau la Curtea tarista a Rusiei, fapt ce arata amestecul acestora in treburile tarilor romane;



Dregatoriile statului:

   &nb 737d36h sp;   se mentin cele vechi dar apar si elemente noi. Regulamentele organice prevad regimul specializarii dregatorilor pe domenii de activitate si interzic cumunul atributiilor administrative si judecatoresti;

   &nb 737d36h sp;   apare in administratia statului marele vornic al treburilor dinauntru (ministrul de interne), marele logofat al dreptatii ca ministru de justitie, marele spatar ca sef al militiei pamantene si apararii nationale, marele vistiernic ca ministru de finante, mare postelnic ca ministru de externe. Acesti inalti demnitari erau numiti de domn, iar periodic se adunau sub presedentia sa si hotarau asupra treburilor statului;

   &nb 737d36h sp;   problemele curente erau rezolvate de catre sfatul administrativ organ asemanator consiliului de ministri de mai tarziu;

   &nb 737d36h sp;   atributii    importante revin Vorniciei treburilor dinauntru (ministrul de interne de mai tarziu), care asigura ordinea publica, asigura indrumarea oraselor, a comertului, a agriculturii si industriei;


Armata nationala:

   &nb 737d36h sp;   &nb 737d36h sp;   &nb 737d36h sp;  se creeaza armata romana moderna in urma tratatului de la Adrianopol si a prevederilor din Regulamentele organice. In Tara Romaneasca vor fiinta, pana la 1856, trei regimente de infanterie si sase escadroane de cavalerie, iar in Moldova un regiment de infanterie si doua escadroane de cavalerie. Puterea suzerana, Turcia si puterea protectoare, Rusia, au restrictionat drastic cresterea puterii militare a Principatelor Romane;

Justitia:

   &nb 737d36h sp;   &nb 737d36h sp;   &nb 737d36h sp;  era separata de institutiile statului si cuprindea: a) tribunale satesti, formate dintr-un presedinte si trei sateni; b) tribunalele judetene in Tara Romaneasca si de tinut in Moldova, compuse din presedinte, doi judecatori si un procuror, investite cu judecata proceselor civile si corectionale; c) tribunalele politiei indreptatoare si tribunalele apelative de comert din Bucuresti si Iasi; d) Divanul domnesc (in Moldova) si Inalta Curte de revizie (in Tara Romaneasca). Instantele judecatoresti erau formate din boieri 'cu stiinta si cunoscatori de legi', alesi pe 3 ani, timp in care erau inamovibili, o noutate fata de trecut.

Organizarea administrativ-teritoriala:

   &nb 737d36h sp;   continua sa functioneze in cadrul judetelor, tinuturilor, plaiurilor, ocoalelor, oraselor si satelor;

   &nb 737d36h sp;   orasele din afara domeniilor feudale obtin personalitate juridica si au dreptul de a se administra cu ajutorul sfatului orasenesc, ales de oraseni si confirmat de domnitor;

   &nb 737d36h sp;   &nb 737d36h sp;   &nb 737d36h sp;  satele, aflate sub administratia directa a parcalabilor si vornicilor, isi pastreaza sfatul oamenilor buni si batrani, ales de membri obstei, la care participa si preotul si proprietarul mosiei, in cazul satelor aflate pe domenii feudale;


Revolutia romana de la 1848:


are si insemnatate conotatii politico - juridice;

   &nb 737d36h sp;   &nb 737d36h sp;   &nb 737d36h sp;  pe langa caracterul unitar national al principiilor sale programatice, revolutia a consacrat juridic drepturile si libertatile proclamate de poporul roman ridicat la lupta;

   &nb 737d36h sp;   guvernul provizoriu din Muntenia a decretat: desfiintarea rangurilor boieresti, abolirea pedepsei cu moartea, desfiintarea cenzurii, eliberarea detinutilor politici, a instituit drapelul national tricolor ca insemn al Romaniei, a decretat infiintarea garzii nationale in Bucuresti si in toate orasele tarii. Domnul tarii urma sa fie ales pe termen de cinci ani din toate straturile societatii ceea ce echivaleaza cu formarea unei republici burgheze;

2. Evolutia organizarii politice in perioada 1849 -1859

   &nb 737d36h sp;   fortele progresiste, conduse de revolutionarii exilati si sprijiniti: de popor, reusesc sa organizeze lupta pentru formarea statului national unitar Romania si inlaturarea ramasitelor feudale;

   &nb 737d36h sp;   organizarea politica a Principatelor a fost determinata de urmatoarele acte legislative fundamentale:

   &nb 737d36h sp;   conventia de la Balta Liman (19 aprilie /1 mai 1848 dintre Rusia si Turcia, un act mai retrograd decat Regulamente organice. Prin art.1 s-a dispus abrogarea eligibilitatii domnitorului, care urma sa fie numit de Poarta pe 7 ani;



   &nb 737d36h sp;   se prevedea desfiintarea Obstestei adunari ordinare si a Adunarii extraordinare si infiintarea Adunarilor ad-hoc din boieri si reprezentantii inaltului cler;

   &nb 737d36h sp;   s-au instituit doi comisari, rus si turc, cu misiunea de a urmari activitatea domnitorului din ambele state;

   &nb 737d36h sp;   s-a decis mentinerea armatei de ocupatie pentru asigurarea ordinii impusa de Rusia si Turcia;

   &nb 737d36h sp;   a prevazut constituirea unui comitet de revizie in fiecare tara in vederea modificarii Regulamentelor organice. In acest sens s-a adoptat reforma din 1851, care constata ca taranul aflat pe mosia altuia „nu se poate socoti decat chirias”, iar raporturile dintre proprietari si clacasi sunt asezate pe temelii libere, capitaliste („sateanul e stapan pe sine si pe averea sa, asemenea proprietarul pe pamantul sau”). Este o reforma de factura capitalista care reclama eliberarea clacasului de „invoieli: agricole” si acordarea statutului de „chirias” pe terenul primit de la boierul proprietar;

   &nb 737d36h sp;   administratia centrala ramane aceeasi, dar apar denumiri noi, vechile dregatorii sunt numite departamente sau ministere;

   &nb 737d36h sp;   Tratatul de pace de la Paris (30 martie 1856): - a pus capat razboiului Crimeii, dar cuprinde si prevederi referitoare la tarile romane:

   &nb 737d36h sp;   mentinerea suzeranitatii Turciei si garantarea din partea puterilor europene semnatare;

   &nb 737d36h sp;   reorganizarea Principatelor Romane pe baza autonomiei acestora de catre o comisie formata din reprezentantii puterilor semnatare si un comisar al Turciei;

   &nb 737d36h sp;   convocarea unor divanuri ad-hoc chemate sa discute si sa formuleze dorintele poporului roman, pe care sa le trimita Comisiei internationale la Paris;

   &nb 737d36h sp;   organizarea armatei nationale pentru mentinerea ordinii interne si apararea teritoriului; in consecinta, sultanul la 13 ianuarie 1857 ordona convocarea divanurilor ad-hoc in Valahia si Moldova, care urmau sa cuprinda; membri de drept - mitropolitii si episcopii, membri alesi - marii boieri, alesi prin vot direct cate doi deputati si tarani, cate un deputat de tinut sau judet;

   &nb 737d36h sp;   Hotararile divanurilor ad-hoc: - in septembrie 1857 au inceput lucrarile, in care s-au adoptat hotarari asemanatoare in ambele principate; - instituirea monarhiei si organizarea statului pe principii democratice;

   &nb 737d36h sp;   Unirea celor doua principate intr-un singur stat cu numele de Romania;

   &nb 737d36h sp;   Formarea puterii legislative unice, ca reprezentanta a tuturor intereselor natiunii romane;

   &nb 737d36h sp;   hotararile Divanurilor ad-hoc au fost inaintate Conferintei de la Paris, care in 1858 a elaborat Conventia privind statutul international si viitoarea organizare interna a Principatelor Romane;               

   &nb 737d36h sp;   s-a prevazut ca cele doua state sa poarte numele de Principatele Unite ale Moldovei si Tarii Romanesti dar, fiecare stat urma sa aiba organele centrale proprii: domnii distincte, adunari elective, guverne si capitale separate;

   &nb 737d36h sp;   &nb 737d36h sp;   &nb 737d36h sp;  se crea o Comisie Centrala la Focsani care avea sa elaboreze proiecte de legi comune si o Curte de Casatie si justitie unica;

   &nb 737d36h sp;   conducerea unica a armatei de catre un comandament prin rotatie format pentru cele doua tari;

   &nb 737d36h sp;   aplicarea unei banderole albastre la drapelele de stat ale celor tari, care continuau sa existe separat. In concluzie, reformele democratice preconizate de Revolutia de la 1821 si ceea din 1848 au prins viata in epoca premergatoare Unirii;

   &nb 737d36h sp;   desi Conventia din 1858 nu a raspuns complet cerintelor celor doua revolutii romane, ea a constituit, totusi, un demers international important pe calea recunoasterii aspiratilor sacre ale poporului roman de a-si fauri statul national roman modern .




Institutii juridice in perioada Regulamentelor Organice


   &nb 737d36h sp;   se mentine comunitatea de institutii juridice in cele doua Principate;

   &nb 737d36h sp;   incepe sa se impuna principiul suprematiei legii in societate . Statul impune respectarea legii de catre toate persoanele , indiferent de pozitia sociala sau politica ;

   &nb 737d36h sp;   se accentueaza formarea dreptului roman burghez si sistematizarea lui pe cele doua mari diviziuni: dreptul public si dreptul privat ;

a) Dreptul constitutional :Regulamentele organice, avand un continut identic, au dat o organizare politica identica celor doua tari romane ;

   &nb 737d36h sp;   Regulamentele organice, aprobate de Adunarile obstesti extraordinare sunt legi fundamentale, dar totusi nu sunt constitutii pentru ca au fost impuse de Rusia si Turcia fara consultarea poporului roman, si nu consacra drepturi si libertati fundamentale pentru cetateni;

   &nb 737d36h sp;   ele prevad separatia puterilor in stat ,prin delimitarea prerogativelor domnului de cele ale organelor legislative ;apoi prevad separarea veniturilor statului de ale domnitorului ;

   &nb 737d36h sp;   se consacra regimul juridic comun privind circulatia libera dintr-o tara in alta, deci romanii sunt considerati cetateni ai aceluiasi stat;

b)    Dreptul civil: -se mentin institutiile juridice anterioare , reconfirmate si consolidate de Regulamentele organice;

   &nb 737d36h sp;   Este promovata ideea „drepturilor sfintelor proprietati”, adica dreptul absolut de proprietate asupra bunurilor mobile si imobile;

   &nb 737d36h sp;   bogatiile subsolului, cu exceptia sarii care era monopol de stat , constituiau proprietatea titularului , urmand ca statul prin lege sa reglementeze exploatarea lor ;

   &nb 737d36h sp;   Romanii aveau dreptul sa achizitioneze proprietati de orice fel in ambele tari romane ;

c)    Dreptul comercial: dupa recomandarea art. 241 din Regulamentele organice s-a tradus si apoi redactat , dupa Codul de comert al Frantei din 1808, un Cod comercial roman intrat in vigoare la 1 iunie 1840;

   &nb 737d36h sp;   Acesta era impartit in trei :I „Pentru negot si obste ”(art. 1-184) II „pentru falimente si bancrute” (art.185-348) si III „Pentru negotul maritim”(art.349-595), cuprindea intregul domeniu al comertului in cele doua tari romane ;

   &nb 737d36h sp;   El definea ca negustori „pe cei care fac fapte de negot si au negotul ca o meserie ”, iar societatile erau categorisite :in nume colectiv, in comandita si anonime . Se reglementau autorizarea , functionarea si organizarea societatilor comerciale (art.38 si urmatoarele).

d)    Dreptul penal: o comisie instituita la 1833 prin Regulamentele organice, formata din C.N. Brailoiu si Gh. Bibescu –viitorul domn, a pregatit si publicat la 1851 „Condica criminalistica cu procedura ei”, intocmita pe baza vechiului drept penal si romanesc dar si a Codului penal si de instructie criminala din Franta (1832). In Moldova o comisie din trei publica la 1828 o „Condica criminaliceasca”.

   &nb 737d36h sp;   se mentin incriminarile din legislatia penala anterioara pentru omucidere, talharie, furt etc. si se incrimineaza mai nou infractiunile contra comertului: falsul in acte de comert. falimentul fraudulos etc. Infractiunile functionarilor au impus incriminarea separata a infractiunilor de serviciu, pedepsite cu : bataie, despagubiri, restituirea indoita a sumei.

   &nb 737d36h sp;   este desfiintata tortura ca pedeapsa corporala, dar este incriminata ca infractiune;

   &nb 737d36h sp;   continua aplicarea infierarii(semn distinctiv in frunte) pentru hoti, talhari, mai ales recidivisti, inainte de a fi trimisi la ocna .

   &nb 737d36h sp;   bataia este inca o pedeapsa penala aplicata prin : bataia la talpi (la falanga), pe ulita targului sau la poarta gospodarului, cu biciul sau cu nuielele, la spate. Era „obisnuita pedeapsa” in epoca.

e) Dreptul procesual: este in evident proces de modernizare prin Regulamentele organice.

   &nb 737d36h sp;   Este abrogat dreptul domnitorului de a judeca ; se admite principiul autoritatii lucrului judecat ; este desfiintata „casna” ca mijloc de aflare a adevarului in procesul penal;

   &nb 737d36h sp;   s-au adus reglementari noi sistemului probator, mai ales probelor scrise ;

   &nb 737d36h sp;   incepe sa se reglementeze inamovibilitatea judecatorului si principiul egalitatii in fata legii;


4.Aparitia regimului penitenciar roman


   &nb 737d36h sp;   pedepsele privative de libertate se executau in ocna de sare , pentru cei condamnati la munca silnica, in temnita pentru pedepsele usoare sau la manastiri pentru boieri.

   &nb 737d36h sp;   sistemul se perfectioneaza prin contributia profesorului de legi de la scoala „Sf.Sava” , C. Moroiu, care publica o „Disertatie pentru indreptarea puscariei din Bucuresti” , la 1827, prima in dreptul executional penal.

   &nb 737d36h sp;   Regulamentul organic din Muntenia impunea intocmirea unui Regulament al temnitelor si organizarea ocnelor si temnitelor. In Moldova , la 1833, prin Asezamantul despre temnita capitalei, se incepe modernizarea regimului penitenciar . La 1855 se intocmeste un nou Asezamant pentru administrarea inchisorii din Iasi, model pentru toate inchisorile.








Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact