Functiile si disfunctiile dreptului in conceptia scolii structuralist - functionaliste americane

FUNCTIILE SI DISFUNCTIILE DREPTULUI IN CONCEPTIA SCOLII STRUCTURALIST - FUNCTIONALISTE AMERICANE.

Orientarea structural functional care s-a bucurat de o larga audienta in sociologia juridica americana, cosidera societatea in ansamblul ei ca o totalitate de structuri si functii care asigura coeziunea, echilibrul si functionalitatea sistemului social.

Unul dintre reprezentantii acestei orientari, T. Parsons considera ca problema fudamentala a sociologiei juridice este acea a ordinii sociale si normative, ordine ce 212b16c se intemeiaza pe un presupus consens valooric si normativ al indivizilor, in cadrul careia dreptul ca parte componenta a sistemului societatii indeplineste o functie de integrare sociala urmarind aplanarea potentialelor elemente de conflict si lubrifierea mecanica a relatiilor scociale.

In aceasta viziune acceptarea si respectarea normelor juridice de catre indivizi asigura confortul si integrarea sociala iar incalcarea lor conduce la devianta si criminalitate, sanctionata de catre societate. Criticand unele dintre aceste idei R. meton a introdus 2 elemente:

- primul se refera la functiile manifeste si latente ale dreptului si legislatiei, evidentiind ca orice lege are o functie manifesta directa, care sustine sistemul social si una latanta implicita care rezulta din modul de receptare si scceptare a legii de catre indivizi. De ex: represiunea penala contra criminalilor are o functie manifesta de restabilire a ordinii sociale, realizare a justitiei si apararii sociale sau sanctionarii criminalilor, iar ca functie latenta defularea instinctelor vindicative, eliminarea frustarilor sociale sau stigmatizarea indivizilor criminali;

- al dilea se refera la acea disfunctie a dreptului si legislatiei intrucat nici cea mai buna lege - ca tehnica legislativa - nu poate impiedica datorita aplicarii sale, aparitia unor efecte secundare negative denumite si "efecte perverse".De ex: Legea prohibitiei alcoolului adoptata in SUA in perioada anilor 20-30 a avut ca functie combaterea criminalitatii violente cauzate de consumul exesiv de alcoolo. In mod paradoxal ea a generat o serie de disfunctii prin aparitia crimei organizate, a contrabandei si contrafacerii  de alcool, etc. de unde rezulta abrogarea prohibitiei in timpul lui Roosevelt.

Meritul principal al lui R.Merton consta in redefinirea notiunii de anomie sociala preluata de la E. Durkheim si construirea unei noi teorii care difera totusi de cea formulata de E.Durkheim. El pleaca de la constatarea ca orice societate impune indivizilor realizarea a 2 exigente morale si normative fundamentale:

-sa aleaga din multitudinea de scopuri culturale existente intr-o societate numai pe cele dezirabile, licite si corecte si care sunt impartasite de majoritatea indivizilor;

- sa selecteze din totalitatea de mijloace avute la dispozitie numai pe cele licite, legitime si acceptate ca valabile de majoritatea societatii.

Intrucat in mod real nici o societate in care exista diferente de statut, competenta, merit si valoare nu permite realizarea complementaritea relatiei scopuri - relatii licite, unii indivizi vor prefera sa ignore si sa incalce normele sociale alegand o serie de mijloace favorabile lor, dar care de cele mai multe ori ilegale, ilicite, ilegitime.

Legatura intre scopuri si mijloace genereaza la nivelul indivizilor o stare de dezvoltare si dereglare normativa si personala, care este

In functie de  diversele solutii acceptate de diversi indivizi pentru a surmonta discrepanta scopuri - mijloace, ei pot opta pentru cinci moduri fundamentale de adaptare. pentru a evidentia cele cinci moduri el a construit o paradigma in care pune in ecuatie scopurile si mijloacele care sunt evaluate pozitiv sau negativ in functie de acceptarea sau respingerea lor de indivizi.

mod de adaptate scopuri mijloace

conformism + + .

inovatie + - .

ritualism - + .

evaziune - - .

revolta + +

(rebeliune) - - .

Conformismul consta din acceptarera atat a scopurilor cat si a mijloacelor, chiar daca idealul cautat nu este atins.

Inovatia rezulta din acceptarea scpourilor dar respingerea mijloacelor institutionalizate Ex. de inovatori: toti excrocii, vanzatori de droguri, falstificatori.

Ritualism, consta in atingerea scopurilor de acceptare a mijloacelor, astfel incat individul isi restrange si ignora aspiratiile actionand conform normelor legitime ce devin un ritual la care adera neconditionat. Ex.: functionar, birocrati, directorii unor institutii de resocializare.

Evaziunea se caracterizeaza prin abandonul scopurilor si mijloacelor si refugiul individului in zone de la marginea societatii. Ex.: vagabonzii si alcoolicii, toxicomanii.

Rebeliunea consta in respingerea in aceeasi masura a scopului si mijloacelor din dorinta de a le inlocui cu altele. Ex.: comandorii unor organizatii teroriste, extremiste, lideri de grupari religioase, liderii unor subculturi (hippy).

Parodigma lui Merton are o serie de inconveniente teoretice si practice care constau in:

- nu explica de ce indivizii aleg un anumit mod de adaptare si nu altul;

- nu poate explica fenomenul de devianta sexuala, homosexualism;

- pleaca de la presupunerea eronata ca exista un consens general asupra scopurilor in intreaga societate, ignorand existenta unor conflicte si discrepante intre sistem si orientari valorice;

- priveste devianta ca un act individual, independent de influenta subculturilor deviante;

- se indeparteaza de conceptia originala a anomiei formulata de Durkheim (animia este o stare de degradare normativa a societatii orientand-o intr-o directie psihologizanta, adica este o stare de degradare personala a individului).