StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » bancile in economie » Prevenirea si combaterea spalarii banilor
Trimite articolul prin email Spalarea banilor versus criminalitate : Prevenirea si combaterea spalarii banilor Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Spalarea banilor versus criminalitate



in vederea prevenirii si sanctionarii spalarii banilor, a fost constituit Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor. Acesta primeste informatiile privind posibilele tranzactii ce au ca obiect spalarea banilor, analizeaza aceste informatii si sesizeaza autoritatile abilitate in acest sens.
Prin spalarea banilor se intelege8 un complex de posibile actiuni:
• Schimbul sau transferul de valori, cunoscand ca acestea provin din savarsirea unor infractiuni;
• Ascunderea sau disimularea naturii reale a provenientei, apartenentei, modificarii proprietatii unor bunuri despre care se cunoaste ca provin din savarsirea unei infractiuni;
• Dobandirea, detinerea sau utilizarea de bunuri, cunoscand sursa de provenienta ca fiind o infractiune.
Actele de spalare a banilor au precedente istorice datand din Evul



Mediu; termenul de „spalare a banilor" a inceput sa fie folosit abia la inceputul anilor 1920 in Statele Unite ale Americii. Bandele de strada implicate in contrabanda cu alcool, pentru a ascunde castigurile obtinute de politie, de concurentii invidiosi si de fisc, au preluat afaceri de vanzare cu amanuntul.
Actul de a spala veniturile si averea obtinute din infractiuni a devenit o crima per se abia in 1986, odata cu promulgarea de catre Statele Unite ale Americii a Legii privind Controlul Spalarii Banilor (Money Laundering Control Act - MLCA). Daca la inceputuri spalarea banilor a fost considerata o activitate ilegala complementara, astazi tendinta este de a considera infractional insusi actul de spalare a banilor si de a separa spalarea banilor de delictul care-i sta la baza (trafic cu droguri, prostitutie, coruptie etc).
Vanzarea de armament, contrabanda, activitatile crimei organizate, inclusiv traficul de droguri si retelele de prostitutie pot genera sume uriase. De asemenea delapidarea, activitatile de insider trading9, mita si frauda prin intermediul calculatoarelor sunt activitati care produc profituri generoase. Cand o activitate criminala genereaza profituri substantiale, individul sau grupul implicat trebuie sa gaseasca o cale de a controla fondurile respective fara a atrage atentia asupra activitatii de baza sau asupra persoanelor implicate. Atingerea unui astfel de obiectiv presupune „spalarea" fondurilor „murdare".In termeni comuni, obisnuiti, spalarea banilor este deseori descrisa ca fiind „transformarea banilor murdari in bani curati". In general, actul de transformare si ascundere are o importanta cruciala in cadrul procesului de spalare. Cea mai simpla definitie ce poate fi data acestei activitati este urmatoarea: prin spalarea banilor intelegem procesul de transformare a numerarului sau a altor proprietati rezultate din activitati criminale, cu scopul de a le conferi acestora aparenta de a fi obtinute din surse legitime10.
Punctul de referinta in procesul de reglementare pe international al conceptiei de lupta contra traficului ilegal de stupefiante si implicit al spalarii banilor proveniti din activitati criminale il constituie Conventia Organizatiei Natiunilor Unite adoptata la 19 decembrie 1988 la Viena, care a definit pentru prima data termenul de spalare a banilor drept „preocuparea de a disimula provenienta, natura, dispozitia, miscarea sau proprietarul fondurilor provenite din traficul ilicit de stupefiante, inclusiv miscarea sau convertibilitatea prin procedee electronice de transmitere, cu scopul de a da acestor fonduri aspectul ca sunt rezultate din activitati legale". Aceasta definitie a fost folosita de multe tari atunci cand si-au redactat legislatia pentru combaterea fenomenului de spalare a banilor.
Ca urmare a mutatiilor semnificative produse atat in modalitatile concrete de spalare a banilor, cat si in maniera de abordare a conceptului de criminalitate de catre organismele si structurile specializate, a devenit necesara formularea unei definitii mult mai detaliate si mai concrete. Astfel, Consiliul Comunitatii Europene prin Directiva nr. 91/308 din 10 iunie 1991 a definit spalarea banilor ca fiind conduita care, comisa cu intentie, vizeaza:
1) convertirea sau transferul de proprietate, cunoscand ca o astfel de proprietate deriva dintr-o activitate criminala sau dintr-o participare la o asemenea activitate, in scopul ascunderii sau deghizarii originii ilicite a proprietatii, precum si ajutorul oferit oricarei persoane care este


implicata in efectuarea unei activitati de acest gen, pentru a se sustrage de la consecintele legale ale actiunii sale;
2) ascunderea sau deghizarea naturii sursei, pozitiei, caracterului si miscarii adevarate a proprietatii (averii), stiind ca aceasta provine din activitate criminala sau dintr-o participare la o astfel de activitate;
3) achizitia, posesia sau folosirea unei proprietati, cunoscand la momentul primirii ca o astfel de proprietate a derivat dintr-o activitate criminala sau dintr-o participare la o asemenea activitate;
4) participarea, asocierea si tentativa de comitere a faptelor, complicitatea, tainuirea, inlesnirea si sfatuirea privind infaptuirea oricarei actiuni mentionate in paragrafele anterioare.
Prin „activitate criminala" se inteleg fapte incriminate in textul Conventiei de la Viena din anul 1988 (art. 3.1.a):
. productia, fabricatia, extractia, prepararea, oferta, punerea in vanzare, distribuirea, vanzarea, livrarea in orice conditii, expedierea in tranzit, transportul, importul sau exportul oricarui stupefiant sau oricarei substante psihotrope, incalcandu-se dispozitiile Conventiilor din 1961 si 1971;
• cultivarea de canabis in scopul producerii de stupefiante, incalcandu-se dispozitiile Conventiei din 1961, inclusiv cum apare ea modificata ulterior;
• detinerea sau cumpararea oricarui stupefiant sau substante psihotrope in scopul uneia dintre activitatile enumerate la pct. 1;
• fabricarea, transportul sau distribuirea de echipament material sau substante despre care cel ce se ocupa de aceste activitati stie ca sunt utilizate in/pentru cultura, productia, fabricarea ilicita de stupefiante sau substante psihotrope si, prin urmare, orice alta activitate criminala indicata ca atare in prevederile acestei Directive de catre fiecare stat membru.
Dupa cum se poate observa, ambele definitii criminalizeaza doar spalarea banilor proveniti din traficul ilicit cu stupefiante. Aceasta se datoreaza faptului ca, initial, legile impotriva spalarii banilor au reprezentat o componenta a programelor impotriva traficului de narcotice.
Cu timpul s-a observat ca traficul de droguri este aproape intotdeauna insotit de alte activitati ilegale, de multe ori de natura violenta, devenind astfel evident ca lupta impotriva drogurilor trebuie dublata si de o lupta impotriva activitatilor ilegale asociate (crima organizata, prostitutie, trafic de armament, fiinte umane sau organe, rapiri, santaj si talharie).
Cele mai evidente motive pentru a sili masuri de combatere a spalarii banilor sunt legate de impiedicarea criminalilor de a beneficia de pe urma activitatilor ilegale. In acest sens masurile de combatere a spalarii banilor urmaresc:
• Sa priveze criminalii de beneficiile/avantajele personale aduse de profiturile lor „murdare" (este rba de intimidarea si de pedepsirea raufacatorilor).
Sa impiedice reinvestirea fondurilor in activitati criminale viitoare (se doreste limitarea capitalului de lucru utilizat in activitati ilegale).
• Sa asigure fortelor de ordine mijloacele necesare pentru a detecta activitatile criminale prin intermediul urmelor lasate si pentru a aduna do privind legatura dintre actul criminal si organizatorii principali, do care r permite punerea sub acuzare si condamnarea celor implicati.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact