StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » bancile in economie » Revirimentul economic si al activitatii bancare 1933 - 1944
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Evolutia operatiunilor bancare dupa dimensiunea bancilor, in perioada i934-i94i



Evolutia bancilor pe categorii: (banci mici - cu capital pana la 40 milioane lei, mijlocii - cu capital de minimum 40 milioane lei si mai mult
si mari - cu capital de cel putin 100 milioane lei), in perioada 1934-l941, se prezenta astfel:



Categorii de banci 1934
numar banci total bilant
TOTAL din care: - banci mici - banci mijlocii - banci mari 100,0 95,3 4,0 0,7 100,0 42,6 31,1 26,1


1937 1941


numar banci total bilant numar banci total bilant
100,0 92,5 6,5 1,0 100,0 28,6 35,1 35,3 IOC ,0 72 7 25 5 1,8 100,0 6,4 41,6 52,0


Datele arata ca ponderea fortei financiare, exprimata prin valoarea bilanturilor, la bancile mici a scazut vertiginos de la 42,6% - in 1934, la 6,4%o - in 1941, la cele mijlocii a crescut cu 10,3%), iar la cele mari, ponderea a fost ferm ascedenta, dublandu-se aproape de la 26,1% - in 1934, la 52% in 1941.
Dinamica exprima, in esenta, procesul de concentrare si centralizare a capitalului bancar, specific acestei etape, bancile mari fiind principalele detinatoare ale resurselor de finantare din tara. in primavara anului 1938, pentru nevoi de inarmare, au subscris majoritatea bancilor mari clin Bucuresti, care formau marea finanta romaneasca in perioada respectiva. Ele constituiau un puternic instrument pentru burghezia industriala care crease numeroase intreprinderi.
Evolutia, in perioada 1934-l941, a resurselor financiare si a plasamentelor celor 5 mari banci comerciale, care reprezentau marea finanta romaneasca, se prezinta astfel :



Denumirea bancii 1934 1941
resurse plasamente resurse plasamente


mld. lei % mld. lei % mld. lei % mld. lei %
Total general 9,1 100,0 8,0 100,0 23,5 100,0 18,4 100,0


din care:
Banca Romaneasca 3,2 32,5 2,8 34,6 7,8 33,2 6,6 35,4


Banca de Credit Roman 2,6 26,9 2,3 28,9 5,6 23,6 4,3 23,6

Rezulta ca trei banci (Banca Romaneasca, Banca de Credit Roman si Banca Comerciala Romana) detineau, in 1934, aproape 80%, iar in 1941, peste 70% din totalul resurselor financiare ale marii finante din Romania.
In ce priveste structura plasamentului marilor banci, predominau cele din conturi curente - 53,7% - in 1934, crescut la 62,5% - in 1941, urmat de portofoiul de scont de 31,4% - in 1934, scazut la 15,1% - in 194.1.In ceea ce priveste plasamentele, Banca Romaneasca a detinut locul intai, crescand de la 34,6% - in 1934. la 35,4% - in 1941.
Marea finanta, reprezentata de cele 5 mari banci, si-a asigurat o lichiditate absoluta.
Lichiditatea absoluta cea mai mare a fost atinsa, in principal, de Banca Comerciala Romana, Banca Comerciala Italiana si Romana si Societatea Bancara Romana, in care predominau interesele capitalului strain si care, in apropierea celui cle-al doilea razboi mondial, stateau in espectativa, aceste capitaluri avand, totdeauna, tendinta de a fugi din fata pericolului, de a nu se expune pentru salvarea intereselor nationale, asa cum a facut, in primul rand, Banca Romaneasca.
In ce priveste renilitatea, marile banci au avut o actitate renila, pe masura foitei financiare si a gradului de implicare in serrea fluxurilor financiare ale actitatii economice".
Banca Comerciala, cu numeroase sucursale, filiale si agentii in toate orasele tarii, s-a situat pe locul intai si in obtinerea renilitatii, datorita clientelei numeroase pe care o servea cu operatitate si precizie, folosind, cu prioritate, dispozitiile de plata telefonice. intr-o maniera asemanatoare proceda si Banca de Credit Roman care era specializata in operatiuni cu deze.In a doua parte a perioadei analizate, au crescut renilitatile Bancii Comerciale Italiana si Romana si, mai ales, a Societatii Bancare Romane care si-au orientat operatiunile spre Germania si Italia, care, fiind in razboi, si-au intensificat importurile de cereale si petrol din Romania .




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact