StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » bancile in economie » Revirimentul economic si al activitatii bancare 1933 - 1944
Trimite articolul prin email Revirimentul economiei dupa criza : Revirimentul economic si al activitatii bancare 1933 - 1944 Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Revirimentul economiei dupa criza



Dupa incheierea crizei. in economia romaneasca s-a produs un reviriment: productia industriala si agricola au crescut continuu, iar procesul de concentrare a capitalului si productiei s-a accentuat; s-au format monopoluri care au jucat un rol dominant in activitatea economica si politica; s-a dezvoltat industria grea. a continuat politica de protejare a industriei autohtone, prin noi tarife vamale, taxe de contingentare a importurilor, infiintarea de intreprinderi pentru produse nefabricate in tara, inlesniri din partea statului care au intensificai industrializarea capitalista a tarii. Astfel, intre 1932 si 1937, productia industriala s-a dublat (de la 32,4 miliarde lei, la 64,5 miliarde lei). Importul de minereu de fier a crescut de la 6 mii tone, in 1928 la 122 mii tone. in 1938. in timp ce importul de semifabricate metalurgice a scazut de la l89 mii tone, in 1929, la 23 mii tone, in 1937, iar al laminatelor de la 87 mii tone. la 12 mii tone.
Investitiile in metalurgie au crescut de la 2,1 miliarde lei, in 1927, la 5,7 miliarde lei, in 1938.
Productia de energie elecirica a sporit de la 410 milioane kw, in 1926, la 1,1 miliarde KW, in 1936.
Productia alimentara a crescut ele la 14,9 miliarde lei, in 1926, la 15,6 miliarde lei, in 1938; cea metalurgica de la 7 miliarde lei, la 11.4 miliarde lei; cea textila, de la 6,7 miliarde lei, la 14," miliarde lei; cea electrotehnica, de la 0,1 miliarde lei, la 0,7 miliarde lei.
Productia de titei a crescu! de la 5 milioane tone, in 1929, la 8,7 milioane tone, in 1936 .In aceasta etapa, principalul furnizor de capitaluri industriale a fost statul, sub forma de avansuri, plati anticipate de comenzi si prime de incurajare de la buget. Industria metalurgica a fost finantata si de capitaluri private si monopoluri straine.
S-a accentuat dependenta de capitalul strain, acesta ajungand sa detina, in preajma celui de-al doilea razboi mondial, 2/3 clin capitalul societatilor industriale pe actiuni.
Cu toate rezultatele bune obtinute in deceniul al patrulea, in ajunul celui de-al doilea razboi mondial, Romania ramanea cea mai putin cezvoltata, din punct de vedere industrial, dintre cele 15 tari mai importante ale Europei. Valoarea productiei globale industriale a Romaniei era, in 1938, de 234 milioane dolari, fata de cea a Austriei - de 400 milioane dolari, a Poloniei -de 711 milioane dolari si a Cehoslovaciei - de 875 milioane dolari, ceea ce, pe cap de locuitor, Cehoslovaciei ii reveneau 52 dolari, iar Romaniei 12 dolari .
Desi s-a dezvoltat si productia agricola, in ansamblu, exploatarea agricola era in stare inapoiata. Media productiei de grau la ha in chintale metrice, in perioada 1933-l937, a fost de 31 - in Danemarca, 30 - in Olanda, 27 - in Belgia, 14 - in Ungaria si doar 9 - in Romania si Grecia'.
La sfarsitul anului 1933, peste doua treimi din totalul proprietarilor rurali erau amenintati cu ruinarea, ceea ce ar fi ingreunat si mai mult situatia precara a productiei agricole. Datoriile celor circa 2,2 milioane debitori rurali se ridicau la 52,4 miliarde lei, asa cum s-a mai aratat.
Pentru a usura plata acestor datorii, la 7 aprilie 1934 s-a votat Legea pentru lichidarea datoriilor agricole rurale si urbane, prin care s-a acordat tututor debitorilor o reducere principala de 50% din totalul datoriilor si s-a esalonat plata datoriilor ramase pe o perioada de 15 ani, cu o dobanda de 3% pe an Aplicarea legii a contribuit la ameliorarea situatiei maselor taranesti si a stimulat cresterea productiei agricole , dar a afectat direct si situatia bancilor, a clientilor acestora si a depunatorilor de fonduri la banci.
Activitatea bancara a intrat intr-o noua etapa la 7 aprilie 1934, cand a aparut legea asanarii datoriilor agricole si urbane, care a clarificat situatia debitorilor fata de institutiile de credit si'Vile acestora fata de deponentii si creditorii lor. Portofoliul, greu de incasat al bancilor, a fost asanat prin reducerile si amanarile acordate de lege debitorilor; la randul lor, bancile au beneficiat de aceleasi inlesniri fata de creditorii si depunatorii lor. Aplicarea legii a dus la reducerea, in acti a portofoliului bancar cu 12,3 miliarde lei (de la 18.9 la 6,6 miliarde lei) si a conturilor curente debitoare de la 17,5 la 13,9 miliarde lei, iar, in pasi reducerea depunerilor cu 2,5 miliarde lei si a conturilor curente creditoare cu 2 miliarde lei.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact