StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » bancile in economie » Revirimentul economic si al activitatii bancare 1933 - 1944
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Rolul capitalului strain in economia romaniei, intre cele doua razboaie mondiale



Datorita stadiului economiei noastre, ramasa in urma fata de economiile occidentale, a fost necesar sa se recurga si la sprijin financiar extern pentru modernizarea economiei romanesti, cu toate incercarile de a elimina aceasta situatie.
Plasamentele, facute ele grupurile financiare straine, in economia Romaniei, erau atat de renile, incat numai in cativa ani suma absoluta a profiturilor depasea suma capitalului instit.
Capitalurile straine au cautat sa se Infiltreze in ramurile de baza ale economiei care sa le asigure, pe langa nituri mari, si posibilitatea de a exercita monopolul in ramura sau subramura respectiva.
Capitalul strain a folosit doua cai pri



ncipale de patrundere in Romania: institii directe in intreprinderi economice, prin:
» infiintarea de societati anonime cu firme nationale, dar cu majoritatea capitalului detinut de straini;
» infiintarea de sucursale, agentii cu sediul in strainatate, dar cu activitatea in Romania;
» participarea la formarea unor intreprinderi cu capital mixt, privat si de stat, in cadrul carora puteau obtine concesiuni, profituri garantate si alte avantaje. Colaborarea capitalului strain cu cel autohton s-a concretizat in:
» preluari partiale de catre straini a unor intreprinderi existente;
» cooptari de coactionari, la societatile create de monopolurile occidentale, a unor personalitati ale timpului cu influenta politica;
» crearea de societati in care strainii neau cu utilajul, iar capitalistii autohtoni cu terenuri in care existau bogatii minerale neexploatate sau fonduri forestiere etc.
» Caracteristica pentai capitalul strain, nit in Romania, intre cele doua razboaie, nu a fost crearea de societati noi, ci preluarea sau extinderea celor in functiune, deoarece erau mai renile si se evitau riscurile unei nereusite.
Studiile facute, in aceasta privinta, demonstreaza ca, intre 1921-l938, cresterea volumului capitalului strain s-a datorat, in proportie de 58,22%, majorarilor de capital si de 41,78%, infiintarii de societati" .
Cresterea influentei capitalului strain, pe calea dezvoltarii intreprinderilor deja create, rezulta din marimea capitalului strain, nit in diferite etape ale perioadei dintre cele doua razboaie:
» intre 1921-l927, capitalul strain, plasat in intreprinderi nou infiintate, a insumat 4,4 miliarde lei (50,42% din totalul de 8,7 miliarde lei);
» intre 1928-l934, capitalul strain nit, efectiv, s-a redus la 2,7 miliarde lei (31,66% din total);
» intre 1935-l938, numai 1,6 miliarde lei (17,92% din total).
In aceeasi perioada, ponderea capitalurilor straine, pronite din capitalizarea beneficiilor, a crescut de la 39,51%), in perioada 1921-l927, la 44,58%, in perioada 1935-l938, ceea ce subliniaza o alta caracteristica a plasamentelor straine in Romania: instirea in tara a profiturilor realizate si preferinta de a completa, prin fonduri imprumutate, resursele financiare, prin aceasta sustragandu-se de la plata impozitelor asupra profiturilor realizate.
In acest fel, capitalul strain a reusit sa domine ramuri intregi de productie si sa influenteze chiar evolutia economiei nationale.
In cele doua decenii, capitalul strain s-a indreptat, cu prioritate, spre industrie, apoi spre banci, transporturi si telecomuncatii.
In 1938, in totalul intreprinderilor constituite ca societati anonime (si acestea alcatuiau aproape totalitatea intreprinderilor), importante, strainii detineau aproape 2/3 clin capitaluri.In banci, ponderea capitalului strain era de aproape 40%.
Capitalul strain a contribuit foarte putin la dezvoltarea fortelor de productie ale tarii, accentuand caracterul inegal al aceste: dezvoltari, deoarece:
» plasamentele in societatile anonime, clin perioada interbelica, n-au reprezentat decat in mica masura capitaluri externe noi, majoritatea fiind formata clin profiturile obtinute in tara, reinstite;
» utilajele si masinile, aduse de partenerii straini, ca aport ai societatile formate cu capitalisti autohtoni, erau necorespunzatoare,


demodate, uzate moral si chiar fizic;
» cand au contribuit la dezvoltarea unor forte de productie, acestea au avut efecte slabe asupra modernizarii economiei; nu s-a difuzat competenta tehnica;
» fiind interesate sa plaseze produsele industriale din tarile de origine, capitalul strain a cautat sa mentina Romania in starea de furnizori de materii prime, produse agricole si de piata de desfacere a produselor industrializate straine;
» influenta crescuta in economie si politica a privat Romania de luarea unor decizii de dezvoltare, obligand-o sa se alinieze intereselor statelor de pronienta a capitalurilor straine;
» a instituit un adevarat control al economiei, prin detinerea conducerii in cele mai mari societati anonime, stirbind autonomia si marind dependenta Romaniei fata de marile puteri imperialiste;
» dezvoltarea insuficienta a constructiilor de masini a obligat Romania sa depinda de strainatate, in aprovizionarea cu utilaj industrial;
» a influentat economia si politica, a exploatat irational bogatiile solului si subsolului, obtinand profituri excesi care au constituit o frana in acumularea interna a capitalului, prin trecerea peste granita a plusvalorii create in tara.
Ca si in industrie, in banci, capitalul strain si-a largit pozitiile prin inghitirea" sau subordonarea bancilor mici si mijlocii prin plasamente directe, prin schimb de actiuni sau pe calea creditelor. A fost utilizata, in mai mica masura, infiintarea de banci noi, cele mai multe din acestea fiind, in fapt, rezultatul unor fuziuni, a transformarii unor sucursale sau agentii in societati independente sau a preluarii unor bfmci cu capital romanesc, asa cum s-a aratat mai inainte.
Dupa 1932, nu s-au mai infiintat noi banei comerciale, capitalul strain extinzandu-si influenta in cadrul sistemului bancar din Romania, numai prin majorari de capital la bancile existente si preluarea unor banci cu capital autohton. Extinderea fortei financiare pe aceasta cale a fost practicata de aceleasi grupuri financiare straine care detineau plasamente in industrie, transporturi si asigurari, utilizand, in mare masura, fondurile blocate si profituri e obtinute in tara, pe care nu le putea transfera.
Capitalul strain clin banci a avut o dinamica ascendenta, de la 1,1 miliarde lei, in 1921, la 3,6 miliarde lei, in 1938.In 1937, din cele 109 banci societati anonime din Bucuresti, care constituiau sistemul conducator al intregii retele bancare din Romania, 7,33%, respectiv 8 banci, apartineau capitalului strain, dar acestea detineau 48,2% din totalul fondurilor proprii ale celor 109 banci si 56,68% din totalul fondurilor straine utilizate.In ce priste creditele externe primite, un numar de 18 banci din Romania, cu capital social mai mare de 60 milioane lei, beneficiau de aproape totalitatea creditelor acordate de finanta straina, in anii 1934-l938, asa cum rezulta din situatia de mai jos :

Anul Total credite Credite externe externe acordate acordate celor 18 bancilor din banci Romania % creditelor celor 18 banci din totalul creditelor externe
934 1 935 1936 1937 1938 2,1 2,6 2,5 1,9 2,0 1,8 2,4 2,1 1,6 1,5 87,64 92,26 94,57 83,49 76,63


TOTAL 11,0 9,4 85,36






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact