StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » bancile in economie » Activitatea bancara in perioada 1944 - 1989
Trimite articolul prin email Banca de investitii : Activitatea bancara in perioada 1944 - 1989 Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Banca de investitii



BANCA DE CREDIT PENTRU INVESTITII (B.C.I.) a luat fiinta prin Decretul nr. 225 din 1 septembrie 1948, pe structura Creditului National Industrial, pentru finantarea investitiilor si asigurarea unui control sistematic asupra mersului executarii lor.
In anul 1957, prin Decretul nr. 607, Banca de Credit pentru Investitii sa transformat in BANCA DE INVESTITII si functiona in baza statutului de organizare si functionare, aprobat prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 2129/1957.
Banca de Investitii, in numele statului si pentru apararea intereselor acestuia, urmarea modul cum se constituie fondurile banesti si se tine evidenta acestora, modul cum sunt folosite mijloacele materiale si banesti destinate investitiilor.
Din activitatea Bancii de Investitii, putem desprinde urmatoarele atributii importante:
a) avizarea indicatorilor de eficienta economica a investitiilor;
b) finantarea si creditarea investitiilor si a lucrarilor de const



nictii-montaj; O controlul marilor santiere.
a) Banca de Investitii analiza si aviza indicatorii de eficienta economica a investitiilor din competenta de aprobare a ministerelor, celoralalte organe centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, centralelor industriale, celorlalte organizatii cu statut de centrala. Participa, cu Ministerul Finantelor, la analizarea si avizarea indicatorilor tehnico-economici ai investitiilor, care, potrivit legii, intrau in competenta de aprobare a conducerii superioare.
Banca de Investitii, la AVIZAREA INVESTITIILOR, o prima actiune era analfza necesitatii si oportunitatii investitiilor, urmarind cheltuirea de mijloace materiale si financiare numai pentru lucrari justificate.
Necesitatea unei investitii, trebuia silita in functie de posibilitatile de realizare in cadrul ramurii, subramurii centralei industriale sau intreprinderii, a indicatorilor prevazuti in documentatia investitiei (productie, pe sortimente), cresterea productivitatii muncii, reducerea costurilor de productie etc, fara a se mai apela la noi investitii.
Oportunitatea unei investitii insemna silirea momentului, perioadei optime in care trebuia realizata investitia, astfel incat sa nu stea neutilizata, total sau partial, dupa punerea ei in functiune sau sa produca fara desfacere asigurata.
Banca de Investitii analiza critic devizul general, ca parte integranta a proiectului de executie, care cuprindea toate cheltuielile necesare pentru realizarea unei imestilii, impartite in patru parti: modulul I - cheltuielile pentai realizarea investitiilor pentru productie, transporturi si telecomunicatii, alimentarea cu energie, retele de apa-canalizare, deservire, proiectare, asistenta tehnica, exproprieri, desubiri, expertize, comisionul bancii si altele; modulul n ' cheltuieli pentru intreprinderea care se constmia, supraveghere tehnica si durata investitiei; modulul in ' cheltuieli si lucrari pentru organizarea executiei lucrarilor de constaictii-montaj; modulul IV - cheltuieli nerecuperabile provenite din efectuarea probelor tehnologice.
Cheltuielile din fiecare modul se evidentiau pe urmatoarele categorii: constmctii si instalatii; utilaje, echipamente tehnologice care se monteaza;
montaj utilaje si echipamente tehnologice; utilaje independente; dotare; alte cheltuieli.
Banca de Investitii, prin verificarea atenta a devizelor, avand in
structura organizatorica si ingineri de specialitate, reusea sa elimine cheltuielile neeconomicoase (supraevaluari, lucrari anexe sau conexe, nejustificate din punct de vedere al necesitatii si alte multe reduceri asemanatoare), contribuind astfel la evaluarea reala a lucrarilor si, in


final, la cresterea eficientei economice a acestora.
Indicatorii tehnico-economici, care formau obiectul analizei si avizului Bancii de Investitii, erau urmatorii: valoarea totala a investitiei, din care constructii-montaj si utilaje; investitia specifica; capacitatea si termen de punere in functiune; valoarea anuala a productiei marfa, din care pentru export; devize convertibile, clearing tari socialiste; valoarea anuala a productiei nete; cheltuieli la 1.000 lei productie marfa, din care cheltuieli materiale; valoarea acumularilor anuale, din care beneficii; renilitate; eficienta fondurilor fixe; valoarea productiei nete la 1.000 lei fonduri fixe, valoarea productiei marfa la 1.000 lei fonduri fixe, valoarea acumularilor la 1.000 lei fonduri fixe, valoarea beneficiului la 1.000 lei fonduri fixe; durata de efectuare a probelor tehnologice (pana la punerea in functiune a primei capacitati, pana la punerea in functiune a intregului colecti de la punerea in functiune pana la atingerea principalilor indicatori tehnico-economici); durata de recuperare a investitiei; din acumulari, din beneficii; total personal muncitor, in conformitate cu normele de munca silite potrivit legii, din care muncitori; curs de revenire brut la: pretul de productie, costurile de productie; curs de revenire al aportului valutar; aport valutar net, din care devize convertibile; volumul si termenul lucrarilor prevazute pentru epurarea apelor uzate.In cazul unor importuri aprobate, indicatorii tehnico-econmici se completau cu:
a) volumul total al importului pentru realizarea investitiei, din care: devize convertibile, clearing tari socialiste;
b) volumul anual al importului pentru productie, din care: devize convertibile, clearing tari socialiste.
In activitatea de avizare, Banca de Investitii a avut importante rezultate. Astfel, in perioada 1981-l986, reducerile efectuate, din documentatiile investitiilor avizate, se prezentau astfel:



1981 1982 1983 1984 1985 1986
Reducerile efectuate din valoarea totala a investitiilor, din care: 9.5 5,6 6,0 9,2 8.8 6,1


- investitii aprobate prin decret 4,0 4,8 4,4 8,0 10,6 6,9
- investitii aprobate de titulari, centrale si intreprinderi 6.6 6,8 8,3 10,6 6,5 5,5

b) Finantarea investitiilor
In conformitate cu reglementarile in vigoare, investitiile se finantau de catre Banca de Investitii numai daca erau indeplinite urmatoarele conditii:
- capacitatile de productie existente erau folosite, potrivit normelor in vigoare;
- desfacerea productiei era asigurata, potrivit documentatiei aprobate;
- obiectivele, capacitatile, cheltuielile de investitii si termenele de dare in exploa'are se incadrau in prevederile ele ;
- inceperea lucrarilor aveau la baza documentatiile tehnico-economice elaborr te potrivit normelor si normativelor legale, precum si aprobarile legale pentru folosirea terenului pe care investitiile respective se amplasau;
- mijloacele financiare, necesare executarii lucrarilor erau asigurate in cadrul prevederilor anuale de ;
- lucrarile si cheltuielile, ce se efectuau, erau prevazute in documentatiile tehnico-economice admise la finantare;
- realizarea obiectivelor, rambursarea creditelor si recuperarea cheltuielilor de investitii erau asigurate, potrivit documentatiei aprobate.
Deci, un camp foarte larg de actiune, de control financiar-bancar.
Banca de Investitii, conform reglementarilor, avea deptul de a refuza finantarea, in cazurile in care nu erau respectate conditiile aratate mai sus sau alte dispozitii legale.
Investitiile, prevazute in ul national unic de dezvoltare economico-sociala, se finantau din fondurile constituite la bancile finantatoare de catre unitatile beneficiare, in conditiile reglementarilor in vigoare.
Un moment important, in activitatea de investitii, era deschiderea finantarii, in vederea inceperii obiectivelor respective.
Deschiderea finantarii si inceperea executiei lucrarilor de investitii se aprobau dupa cum urmeaza:
a) Consiliul de Ministri, pentru obiectivele de investitii ale caror proiecte de executie se aprobau prin decret prezidential sau de catre Consiliul de Ministri, ministere, celelalte organe centrale si comitetele executive ale consiliilor populare judetene m al municipiului Bucuresti;
b) Consiliul de Coordonare a Activitatii de Investitii, pentai obiectivele de investitii ale caroi proiecte de executie se probau de catre centrale si intreprinderi.
Era interzisa inceperea de lucrari, efectuarea de cheltuieli, inainte ca bancile sa fi comunicat admiterea la finantare.
Aprobarea deschiderii finantarii si inceperea executarii lucrarilor, in conditiile aratate, se dadea la solicitarea titularilor sau a beneficiarilor de investitii numai daca erau asigurate toate conditiile necesare pentru executarea, la termenele ificate, li lucrarilor.
Banca de Investitii analiza si controla, in prealabil, indeplinirea conditiilor necesare pentru deschiderea finantarii.
Toate resursele financiare pentru finantarea investitiilor, cuprinse in ul unic de dezvoltare economico-sociala, erau prevazute in ul de finantare, credite a investitiilor", anexa la bugetul ce venituri si cheltuieli al intreprinderii, centralei, ministerului, altor organe centrale si consiliilor populare.
Banca de Investitii controla si analiza, la inceput de perioada, componentele urilor de finantare, in scopul mobilizarii tuturor rezervelor care puteau contribui la acoperirea financiara a investitiilor.
Fiecare component, al ului de finanta re-creditare a investitiilor, necesita o analiza aprofundata, pentru a se putea trage concluziile cele mai corespunzatoare pentru silirea surselor pentru finantarea investitiilor.
La intreprinderile in functiune, la care resursele financiare pentru finantarea investitiilor, depaseau fondurile constituite in acest scop, bancile puteau acorda credite, in completare, rambursabile, cu prioiitate, fata de celelalte destinatii din fondurile proprii ce se constituiau i.i perioadele urmatoare.
Creditele nerambursate pana la sfarsitul anului se rambursau in anul urmator, cu prioriate, din fondul propriu de dezvoltare econom,ca, iar, dupa doi ani, restituirea se ifica a se efectua din fondurile pentru finantarea investitiilor, constituite la centrala, minister.
Pentru investitiile nepuse in functiune la termenele ificate, daca au fost luate masuri pentru recuperarea intarzierilor, Banca de Investitii putea aproba continuarea creditarii, insa cu dobanda majorata, pana la punerea in functiune a obiectivului respectiv.
La silirea resurselor de finantare a investitiilor, de o mare importanta era silirea mobilizarilor si a imobilizarilor" ce urmau sa fie cuprinse in ul de finantare".
Mobilizarile reprezentau valori (utilaje, materiale, piese de schimb etc.) achizionate in anii precedenti si care urmau a fi utilizate (valorificate) in anul de , influentand pozitiv totalul fondurilor necesare pentru realizarea investitiilor. La acest modul, se cuprind si cheltuielile aferente anului de , dar care se efectuau in anul urmator.
Imobilizarile reprezinta cheltuielie ce se efectuau in anul de (utilaje, piese de schimb etc.) si care se incorporau (utilizau) in anul urmator, cand acestea deveneau mobilizari.
Mijloacele financiare pentru finantarea investitiilor se constituiau la
bancile specializate in contul de finantare" si se utilizau, de catre beneficiari, sub controlul bancilor.
Banca de Investitii deconta investitiile pe masura realizarii lor, cu respectarea prevederilor ului anual de investitii si a bugetului de venituri si cheltuieli al beneficiarilor, pe urmatoarele destinatii:
a) Lucrarile de proiectare se plateau clin conturile de finantare ale beneficiarilor de investitii, dupa ce Banca de Investitii controla daca valoarea lucrarilor de proiectare s-a silit pe baza tarifelor legal aprobate, iar pentai lucra-ile respective s-au aplicat proiectele tip si celelalte indicatii referitoare la proiectare, prevazute in notele de comanda aprobate.
b) Lucrarile de constructii-montaj se plateau (decontau) clin conturile de finantare a beneficiarilor de investitii, claca acestea erau executate in concordanta cu proiectele de executie, respectiv detaliile si devizele de executie aprobate si cu normele si normativele in vigoare.
c » Asigurarea utilajelor la termen, care sa asigure realizarea volumului de investitii si punerea in functiu


ne a capacitatilor de productie, potrivit prevederilor de .
Potrivit prevederilor legale, furnizorii generali si ceilalti furnizori raspundeau de livrarea utilajelor la termenele silite in contracte, pe baza graficelor de livrare a acestora.
In conformitate cu reglementarile in vigoare. Banca de Investitii avea dreptul sa refuze finantarea, decontarea, in cazurile in care nu erau respectate prevederile contractuale.
In final, activitatea de finantare a investitiilor se incheia dupa punerea in functiune a capacitatilor de productie ificate, pe baza proceselor verbale de receptie, incheiate de catre Banca de Investitii impreuna cu beneficiarii de investitii si organizatiile de constructii, verificand justa determinare a fondurilor fixe ce se supun amortizarii, legalitatea cheltuielilor ramase de efectuat dupa punerea in functiune si silirea termenelor de inchidere a santierului si a finantarii.
Dupa expirarea termenului de inchidere a finantaii, bancile nu mai finantau nici o cheltuiala de investitii, iar fondurile ramase disponibile erau trecute la rezerva ele sau, dupa caz, la rezerva bugetara.
Creditarea activitatii de constructii-montaj se facea cu respectarea principiilor generale de creditare in economie, prezentate mai inainte, cu urmatoarele caracteristici specifice sectomlui:
Costurile de productie ale unitatilor de constructii reprezentau o particularitate si se deosebeau de cele ale productiei industriale. Productia de constructii-montaj nu este o productie de serie ca cea din industrie, lucrarile de investitii erau dispersate pe diverse amplasamente si se realizau de organizatiile de constructii, cu dotari si in conditii de executie diferite. Cu toate acestea, elementele componente ale costurilor de productie sunt, in general, identice (materiale, manopera, cheltuieli generale etc).
Cheltuielile de productie ale unitatilor de constructii-montaj se clasificau in functie de felul activitatii, locul de munca, structura acestora, continutul economic, de dependenta fata de volumul productiei si de modul de repartizare.
Din totalul cheltuielilor materiale, ponderea (circa 60%) o reprezentau materialele si prefabricatele, combustibilul, energia etc, ceea ce impunea respectarea, cu strictete, a normelor de consum aprobate, luand masuri pentru imbunatatirea tehnologiilor si extinderea folosirii inlocuitorilor, buna utilizare a utilajelor de constructii etc.
Resursele financiare ale intreprinderilor de constructii-montaj se asigurau de beneficiarii de investitii, care erau obligati sa acorde unitatilor executante, la inceputul fiecarei luni, avansuri fara dobanda.
Beneficiarii de investitii verificau daca avansul cuvenit, pentru luna in care se acorda, se incadra in nivelul prevederilor lunare din urile trimestriale de investitii (staictura constructii-montaj).In prima luna a fiecaaii trimestru (exceptie luna ianuarie.) se facea regularizarea avansurilor acordate in lunile din trimestru. Regularizarea avansurilor se facea pe baza dispozitiei de plata sau incasari, dupa caz, la care se anexa situatia lucrarilor executate".
Regularizarea avansurilor prin situatia de lucrari, Banca ele Investitii urmarea modul cum s-au realizat lucrarile, sub aspectul fizic si al legalitatii.
Principiile si regulile de baza ale decontarilor, aratate la operatiunile celorlalte banci, erau valabile si la unitatile care aveau conturi deschise la Banca de Investitii, cu unele particularitati, astfel:
' investitiile se decontau pe masura executarii lor, cu respectarea prevederilor ului anual de investitii si ale bugetului ele venituri si cheltuieli; era interzisa depasirea valorii documentatiei tehnico-economice aprobate pentru investitia respectiva;
' bancile finantatoare aveau dreptul sa refuze decontarea cheltuielilor care nu aveau o baza legala, in urmatoarele cazuri:
' lucrarile, la care se referea plata, nu indeplineau conditiile legale de angajare a cheltuielilor;
' erau apuizate prevederile ului anual ele investitii si nu se obtinusera aprobarile legale pentru depasirea acestuia sau ale ului de finantare si creditare a investitiilor;
- prin plata solicitata, se depasea valoarea documentatiei tehnico-economice aprobate sau se contravenea dispozitiilor legale.In cazul in care organizatiile de constructii-montaj, de prestari de servicii si de proiectare, precum si beneficiarii de investitii pentru lucrarile in regie incasau sume necuvenite, bancile aveau dreptul, daca in termen de 30 de zile de la constituire partea in cauza nu restituia sumele respective, sa emita, in vederea recuperarii lor, documente de plata care se decontau fara


acceptarea platitorului.
*
Punerea in functiune a investitiilor, la termenele ificate,
reprezenta o importanta deosebita in activitatea de investitii, cu efecte pozitive sau negative pentru intreprinderi, si, in final, pentru intreaga economie nationala.
Dupa terminarea lucrarilor de constructii-montaj, beneficiarii erau obligati, conform reglementarilor in vigoare, de a prelua de la antreprenorul general sau de specialitate - dupa caz - pe baza de receptie, obiectivele, instalatiile si lucrarile care conditioneaza intrarea in productie a capacitatii.
Investitiile se receptionau de catre comisii mixte.
Pentru obiectivele de investitii, a caror proiecte de executie se aprobau prin decret, comisia de receptie se numea de catre Consiliul de Ministri; pentru celelalte obiective, comisia de receptie era numita de catre unitatea care a aprobat proiectul de executie.
Receptia obiectivelor de investitii se efectua in trei etape (faze), in care organele bancare aveau un rol, din punct de vedere al finantarii si controlului, pe care trebuia sa-l exercite in toate fazele:
- Receptia preliminara avea loc pe tot parcursul executarii obiectivului de investitii, pe masura terminarii obiectelor componente sau a unor parti de obiecte ce puteau functiona independent.
- Receptia finala a punerii in functiune avea loc dupa expirarea perioadei de garantie a lucrarilor de constructii-montaj si terminarea probelor tehnologice si avea ca scop, verificarea indeplinirii conditiilor pentai exploatarea normala a utilajelor si instalatiilor tehnologice, in conformitate cu prevederile din documentatia tehnico-economica aprobata.In legatura cu acest important moment al investitiilor - punerea in functiune la termenele ificate - s-au manifestat importante lipsuri.In 1987, existau 283 capacitati clin diferite domenii care nu-si realizasera prevederile de , ceea ce reprezenta circa 10% din valoarea fondurilor fixe pe intreaga industrie.
- Receptia definitiva a obiectivului de investitii se facea la data aprobata pentru realizarea indicatorilor tehnko-economici.
Aceasta receptie avea drept stop confirmarea realizarii indicatorilor tehnico-economici aprobati si indeplinirea tuturor conditiilor care sa asigure exploatarea normala, la intreaga capacitate si la nivelul tuturor indicatorilor de eficienta, potrivit documentatiei tehnico-economice aprobate.
c) Controlul marilor santiere de catre Banca de Investitii sa impus, avand in vedere urmatoarele:
Se aproba inceperea de lucrari Iara existenta documentatiei tehnice si a studiilor pe care sa se bazeze executia (geotehnice, hidrologice, lesurse de materii prime, de marketing, organizare de santier, utilitati etc). ceea ce ducea la irosirea materialelor de constructii, la probleme in asigurarea utilajelor tehnologice, la necorelari care cauzau stagnarea si cresterea, fara corespondent in reali/ari, a costurilor la utilajele de constructii si, in final, la prelungirea cu ani de zile a duratelor de executie.
Toate aceste aspecte negative, provocate de centralismul excesiv si birocratic, in luarea celor mai elementare decizii, au dus la cresterea, an de an, a volumului de investitii nedate in functiune, cu alte cuvinte la imobilizarea unui volum tot mai mau; de mijloace materiale, de manopera si de fonduri banesti, care, in loc sa contribuie la cresterea productiei, afectau tot mai mult economia, productia bunurilor de consum si, in final, nivelul de trai al populatiei.
Acest aspect, cu totul negativ in realizai ea investitiilor, reiese din raportul dintre volumul investitiilor, nete rutinate la sfarsitul fiecarui an si volumul investitiilor, realizate in anul respectiv. Acest raport s-a prezentat astfel:

1966 1970 1978 1979


61,5 66,6 99,4 113,8



1983 1985 1988 1989
125.1 134,7 155,1 . 161

Rezulta ca, incepand cu 1979 s au imobilizat toate investitiile; realizate pana in 1979, plus 113,8% din realizarile acelui an, care reprezentau imobilizari din anii precedenti, nelichidate pana la finele anului ll)79- Dupa acest an, imobilizarile au crescut continuu (fiind inghetate de re\ olutia din decembrie 1989), si cu greu vor putea fi lichidate.
Fata de cursul alarmant al problemelor din activitata de investitii (care se acumulau an de an) si a constatarilor facute pe santiere de inspectorii Bancii de Investitii, incepand din anul 1965 au inceput sa se intocmeasca, de catre Banca impreuna cu alte organe de sinteza, informari decadale si lunare, pentru conducerea superioara de partid si de stat, cu privire la problemele ce se ridicau in mersul investitiilor.
Pe baza constatarilor de la mai multe santiere se sintetizau cauzele neajunsurilor ivite in procesul de realizare a investitiilor si se propuneau conducerii superioare masuri de inlaturare si prevenire a acestora. Dar, an de an, se faceau aceleasi constatari: lucrari incepute fara o pregatire temeinica, duiate de executie de 3-4 ori mai lungi decat se realizau concomitent in tarile vestice, necorelari in ajungerea pe santiere a utilajelor tehnologice in concordanta cu necesitatile de montaj, nerealizarea parametrilor proiectati la capacitatile de productie puse in functie si multe altele.
Cu tot efortul facut de aparatul calificat al Bancii, neajunsurile se repetau datorita faptului ca, in economia noastra, condusa centralizat si birocratic, domina voluntarismul, lipsa de stimulente materiale, dezinformarea etc.
Contractele si penalizarile contractuale nu functionau, deoarece partile isi gaseau fel de fel de actiuni neindeplinite reciproc, care duceau la compensarea sau anularea reciproca a penalizarilor.
\ceste activitati au impus aparatului Bancii sa cunoasca tot mai temeinic problemele de investitii, in vederea ieducerii costurilor acestora si cresterea eficientei economice. Numai in primii 10 ani, de la primirea sarcinilor aratate, apaiatul Bancii a inlaturat de la finantare achizitii si lucrari de investitii, nejustificate economic si social, de aproape 1,8 miliarde lei.
Cu toate ca aparatul Bancii de Investitii si-a imbunatatit in permanenta calificarea, transformandu-se intr-un organ operational complex si foarte operati in legatura cu fenomenele ce se constatau pe santiere, informand organele centrale beneficiare, executante, furnizoare sau de proiectare, s-au mentinut lipsuri importante in acest important sector al economiei nationale.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact