StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » bancile in economie » Activitatea bancara in perioada 1944 - 1989
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Economia romaneasca si bancile dupa 23 august i944, pana la etatizarea bancii nationale (i944-i946)



La 23 August 1944, Romania era o tara ruinata; industria dezorganizata se confrunta cu mari greutati; numeroase intreprinderi lucrau cu capacitate redusa, duceau lipsa de materii prime, iar in agricultura nu se puteau executa lucrarile din lipsa de utilaje si animale de munca.In anul 1944, productia industriala reprezenta doar 40-45%, fata de anul 1938; capacitatea de prelucrare a rafinariilor se redusese cu 80%, fata de nivelul antebelic; capacitatea de transport a cailor ferate era doar de 30%, fata de 1938, iar productia de cereale era redusa la jumatate, fata de anul 1939-
Bugetul de stat se gasea intr-o situatie deosebit de grea, importantele deficite trebuiau sa fie acoperite prin emisi



unea monetara a Bancii Nationale a Romaniei, din care cauza moneda se deprecia si isi facea loc, tot mai accentuat, inflatia.Imprumuturile acordate statului, de catre Banca Nationala, au crescut de la 180,5 miliarde lei, la 30 septembrie 1944, la 396,8 miliarde lei, in martie 1945. Moneda divizionara, emisa de Ministerul Finantelor, a crescut de la 16,8 miliarde lei, la 31 decembrie 1944, la 18,2 miliarele lei, la sfarsitul lui martie 1945, iar valoarea bonurilor de tezaur, aflate in circulatie in martie 1945, depasea 106 miliarde lei.Incercarea Bancii Nationale a Romaniei, prin punerea in circulatie a unei insemnate cantitati de aur, sub forma de medalii, care erau vandute subscriitorilor pentru „imprumutul refacerii nationale", nu a avut succesul scontat, dar a contribuit la accentuarea inflatiei-si urcarea generala a preturilor.
Anul 1944, caracterizat prin scaderea productiei industriale, reducerea rezervelor de marfuri si imposibilitatea de a se efectua aprovizionarea din afara, precum si lipsurile din transporturi, ele organizare a distributiei marfurilor, au avut drept consecinta cresterea rapida a preturilor, cu puternice influente negative asupra activitatii bancare si a creditului.
Excluse clin circuitul monetar, bancile nu au mai putut indeplini rolul colector al disponibilitatilor banesti. Datorita situatiei inflation.ste, aceste disponibilitati au fost plasate in bunuri materiale, aur sau devize pentai a li se mentine substanta.
Din aceasta cauza, unitatile bancare nu au mai putut asigura necesitatile de fonduri, fiind obligate sa apeleze, tot mai mult, la reescontul Bancii Nationale a Romaniei, care a insemnat, de fapt, o sporire a circul;.tiei banesti si o si mai puternica dereglare economicaIn aceste conditii, Banca Nationala a Romaniei a fost pusa in situatia de a largi dreptul bancilor particulare de a beneficia de reescont, prin prezentarea de cambii cu o singura semnatura, cu garantia statului.
Bancile prezentatoare la reescont au fost impartite in doua caiegorii:
- Banci care puteau prezenta la reescont cambii cu doua semnaturi, fara garantii si cambii cu o singura semnatura, plus garantia statului.
- Banci care puteau prezenta la reescont cambii cu doua semnaturi, cu garantii reale (gaj de actiuni, cesiuni, creante etc), altele decat cele prevazute in statutele Bancii Nationale a Romaniei.In a doua jumatate a anului 1944, din cauza starii deosebite in care se gasea economia, Banca Nationala a Romaniei a fost obligata sa utilizeze resursele proprii - emisiunea, disponibilitatile banesti ale populatiei, ale bugetului de stat - pentru creditarea unor actiuni impuse de situatie ca: inzestrarea armatei, actiunile cu armata sovietica, indeplinirea obligatiilor rezultate din conventia de armistitiu, refacerea distrugerilor pr cinuite ele razboi, sustinerea industriei, agricultura si aprovizionarea populatiei.
Ca urmare, al sfarsitul anului 19a i, creditele, puse la dispozitia economiei nationale, insumau 65,2 miliarde lei, elin care, 58,4% reveneau inzestrarii armatei si industriei, 23,4% agriculturii, 16,3% comertului, 1,32% meseriasilor si 0,48 % diversi.
Starea inflationista se accentua: din septembrie 1944 si pana in februarie 1945, preturile de detaliu au sporit cu 245%. Veniturile bugetului acopereau numai a treia parte din cheltuieli, restul de 2/3 fiind acoperite din imprumuturi ale Bancii Nationale a Romaniei, prin emisiuni de moneda hartie.
Situatia economica grea, mostenita ca urmare a „colaborarii" cu Germania hitlerista, dupa 23 August 1941, a continuat sa se accentueze datorita urmatoarelor cauze: sustinerea razboiului antifascist, inceputul luptei ele cucerire a puterii, ceea ce a dus la haos politic si economic, cu grave consecinte ulterioare.In aceasta etapa haotica si plina de incertitudini, sistemul bancar din Romania era format clin Banca Nationala a Romaniei si 232 de banci particulare active, din care 22 banci mari, cu capital de peste 60 milioane lei, 63 banci mijlocii si 147 banci mici.
Printre bancile comerciale mari. cu sucursale si agentii in orasele in care aveau nterese, erau: Banca Chriss< veloni, Banca Comerciala Italiana si Romana, Banca de Credit Roman, Banca de Credit a Meseriasilor, Banca Romaneasca, Banca de Scont a Romaniei, Banca Timisoara, Banca Urbana. Societatea Bancara Romana, Creditul funciar Rural, Creditul National Agricol, Creditul National Industrial, Casa de Finantare si Amortizare, Institutul de Credit Romanesc si Institui National al Cooperatiei. Banca Albina-Sibiu, Banca Centrala-Cluj, Banca Generala de Economii Sibiu si Brasov.
Bancile din tara noastra erau organizate si functionau pe baza „Legii pentru organizarea si reglementarea comertului de banca!', din 1939.
Banale, ca intreprinderi specializate, organizau si infaptuiau circulatia capitalului banesc de imprumut.
Bancile comerciale aveau ca mijloace financiare capitalul propriu, depunerile la termen, depunerile la vedere, depunerile in conturi curente, iar. suplimentar, prin reescontarea la Banta Nationala a Romaniei a unei parti din portofoliul de cambii (bilete la ordin).
Creditele bancilor comerciale reprezentau, de fapt, imprumuturi de capital purtator de dobanzi.
Consiliul Superior Bancar supraveghea comertul de banca, avea personalitate juridica si function


a pe langa Banca Nationala a Romaniei. Dupa 1948, Consiliului Superior Bancar i s-a schimbat denumirea in Curtea Superioara Bancara.
Dupa 23 August 1944, Banca Nationala a Romaniei a avut o importanta deosebita in activitatea economico-financiara a tarii si a miscarii de capital dintre Banca Nationala, bancile comerciale si beneficiarii de credit.
Banca Nationala a Romaniei, prin intermediul bancilor comerciale, a urmarit integritatea si siguranta plasamentelor. Bancile comerciale, care prezentau portofoliul la reescont. trebuiau sa prezinte modul cum sunt folosite, in primul rand. mijloacele proprii (capital si rezerve), daca sunt plasate intr-o exploatare viabila si producatoare de venit, precum si elementele care sa asigure restituirea imprumuturilor la scadentele silite.
Datorita scaderii productie: industriale, reducerii rezervelor de marfuri si imposibilitatii de a se efectua aprovizionarea din afara, precum si lipsurile din transporturi si de organizare a distribuirii bunurilor, preturile au crescut foarte rapid, cec ce a avut influenv negative si asupra activitatii bancare si a creditului. Depunerile si conturile creditoare (disponibilitatile) la banci si la Casa de Economii si Cecuri Postale au fost sub nivelul anului 1943; astfel, circulatia monetara a crescut intr-o proportie si mai mare.
Cea mai mare parte a disponibilitatilor, create prin cresterea circulatiei banesti, nu s-a reintors in banci pe calea depunerilor, ci s-a tezaurizat, ramanand in afara circuitului bancar.
Bancile nu au mai putut indeplini rolul de colector al disponibilitatilor banesti ale populatiei, in vederea utilizarii, pentru economia nationala, ca surse normale de creditare.
Din aceasta cauza, plasamentele unitatilor bancare nu au mai putut fi la nivelul solicitatilor, ceea ce a pus bancile in situatia de a apela, tot mai mult, la reescontul Bancii Natioanle, care a inseninat, de fapt, o sporire a circulatiei banesti si o si mai puternica dereglare economica.
Banca Nationala a Romaniei a fost neita sa utilizeze resursele proprii — emisiunea, disponibilitatile banesti ale populatiei, ale bugetului de stat — pentru creditarea unor actiuni impuse de situatie, ca: inzestrarea armatei, actiunile de colaborare cu armata sovietica si indeplinirea obligatiilor rezultate din conventia de armistitiu.
De asemenea, importante credite au fost acordate de catre Banca Nationala si pentru refacerea distrugerilor pricinuite de razboi, aprovizionarea populatiei civile cu produse agricole, a productiei industriale si alte actiuni legate de viata economico-sociala a tarii. Astfel, Institutul National al Cooperatiei a primit credite pentru aprovizionarea armatei romane si aliate, precum si pentru aprovizionarea populatiei civile cu produsele necesare traiului.
Creditul National Industrial a primit importante credite pentru a sprijini intreprinderile industriale, in scopul obtinerii unei productii sporite, necesare razboiului si indeplinirii conditiilor de armistitiu; Casa Autonoma de Finantare — pentru refacerea industriei petrolifere si metalurgice; Creditul National Agricol - pentru incurajarea agriculturii si viticulturii.
Cu toate ca pe piata existau disponibilitati de capital, nu se acordau credite pentru investitii, reparatii si achizitii de materii prime, deoarece, din aceste actiuni, posibilitatile de rambursare erau pe termene lungi, preferandu-se acordarea de credite de rambursare pe termene scurte. in asemenea conditii, ca urmare a cresterii preturilor si a scaderii puterii de cumparare a monedei, capitalurile disponibile erau plasate de catre banci in operatiuni care aduceau beneficii rapide.
Banca Nationala a aplicat si ea o politica de credite retinuta pentru productie si investitii. Astfel, la finele anului 1946, angajamentele destinate industriei reprezentau 41,69% , fata de 58.48% la finele anului 1944, iar cele destinate agriculturii 18,2%, fata de 23,42% la finele anului 1944. Aceasta, in timp ce creditele destinate sectorului comercial au crescvit de la 16.3%, cat erau la finele anului 1944, la 37,75%. la finele anului 1946.
Neile tot mai mari de fonduri pentru dezltarea industriei nu puteau fi acoperite de catre o banca sau alta, ceea ce a impus participarea mai multor banci, sub supravegherea Bancii Nationale, creditele capatand astfel un caracter consortial. in acest sens, este relevanta asigurarea fondurilor necesare productiei de ciment pentru export in URSS, fabricarii zaharului, finantarii filaturilor ce prelucrau bumbacul importat din URSS, finantarii economatelor, a unor exporturi etc.
Situatia grea, in care se afla piata capitalului, a impus unele masuri de inviorare a creditului pentai satisfacerea neilor statului in economie. in aceasta situatie, conducerea statului a fost neita sa sileasca masuri ca Banca Nationala si bancile particulare sa puna la dispozitie credite necesare pentru finantarea actiunilor economice care interesau statul. Ca urmare, bancile agreate au facut apel, din ce in ce mai mult, la reescontul Bancii Nationale. Aceasta politica a facut ca angajamentele de scont ale Bancii Nationale sa ajunga, la sfarsitul anului 1946, la 2.925 milioane lei.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact