StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » bancile in economie » Activitatea bancara in perioada 1944 - 1989
Trimite articolul prin email Casa de economii si consemnatiuni (c.e.c.) : Activitatea bancara in perioada 1944 - 1989 Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Casa de economii si consemnatiuni (c.e.c.)



In contextul general al actitatii bancare din Romania, un locImportant il ocupa si ificarea atragerii, la Casa de Economii si Consemnatiuni, a unei parti din veniturile banesti ale populatiei.
Planul de atragere a econominlor banesti ale populatiei era strans legat de ul de casa si de credite al Bancii Nationale a R.S.R.,
constituind o sursa de creditare a economiei nationale.Intocmirea judicioasa a ului de atragere a economiilor banesti ale populatiei necesita, din partea aparatului CEC, cunoasterea amanuntita a veniturilor si cheltuielilor banesti ale populatiei, respectiv sursele si volumul veniturilor in numerar, structura si volumul cheltuielilor. De asemenea, se impunea a fi cunoscuti si alti indicatori ai ului economic: numaail total al muncitorilor si functionarilor, volumul total al fondului de salarii, volumul productiei si circulatiei marfuri



lor, volumul circulatiei banesti etc. De mare imponanta era ca, la analiza cresterii veniturilor populatiei, sa se aiba in vedere si repartizarea acesto: crestei i pe categorii sociale (muncitori, tarani), pe regiuni si trimestre (pe diferite perioade ale anului).
La 1 septembrie 1948, a fost infiintata Casa de Economie, Cecuri si Consemnatiuni, al carui patrimoniu s-a format prin contopirea patrimoniilor Casei de Economii si Cecuri Postale si Casei de Depuneri si Consemnatiuni.
Prin decret, institutia a primit denumirea actuala de CASA‚ DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI.
Pe masura cresterii mijloacelor banesti ale populatiei, a crescut si participarea facultativa a populatiei, prin economisire, la satisfacerea nevoilor colectitatii sub forma creditului public, cu conditia rambursarii la prima cerere, la vedere sau la termen, dupa caz, a acestora.
Atragerea la Casa de Economii si Consemnatiuni a unei parti din veniturile banesti ale populatiei erau ificate, tinandu-se seama de factorii care determinau evolutia acestora: cresterea veniturilor banesti ale populatiei si repartizarea acestora pe grupe sociale, cantitatile de marfuri prevazute a se pune la dispozitia populatiei, disponibilitatile banesti, aflate asupra populatiei, rezultate in perioada precedenta etc.
Mobilizarea mijloacelor banesti disponibile ale populatiei ajuta la silirea unei corelatii corecte intre veniturile banesti ale populatiei, pe de o parte, si volumul circulatiei marfurilor si al prestatiilor catre populatie, contra plata, pe de alta parte, contribuind la ificarea si mentinerea unei circulatii banesti corespunzatoare.
La depunerile populatiei se acordau dobanzi silite prin dispozitii legale.
Statul asigura secretul depunerilor, iar personalul Casei de Depuneri si Consmnatiuni era obligat sa pastreze secretul in ceea ce priveste sumele depunatorilor, sumele economiste si orice alte date in legatura cu operatiile efectuate.
Casa de Economii si Consemnatiuni era condusa de catre un consiliu de conducere, alcatuit din presedinte, cepresedinti si membri ai consiliului. Presedintele si cepresedintii erau numiti de Consiliul de Ministri, iar membrii, de Ministerul Finantelor.
Consiliul de conducere indruma si controla intreaga actitate a institutiei; controla cum unitatile subordonate respecta legile statului, a ordinelor si instructiunilor cu prire la operatiunile pe care acestea le efectuau.
Consiliul de conducere aproba urile de atragere a economiilor banesti ale populatiei, urile de dezvoltare si de consolidare a retelei, urile de venituri si cheltuieli, de investitii si reparatii capitale. De asemenea, hotara asupra proiectelor de acte normative si instructiuni, prind operatiile, edentele, regimul dobanzilor si castigurilor ce se acordau depunatorilor si titularilor de conturi etc.
Hotararile consiliului de conducere al Casei de Economii si Consemnatiuni se puneau in aplicare prin ordin al presedintelui.
Casa de Economii si Consemnatiuni a R.S.R., ca institutie bancara
specializata in relatiile cu populatia, avea urmatoarele atributii, raspunzand de indeplinirea lor:
- organiza-atragerea economiilor banesti de la populatie, efectua operatii de primire spre pastrare a acestora si a sumelor consemnate;
- efectua operatii, prind executarea de casa a bugetului de stat si alte operatii de incasari si plati si asigura deserrea bancara a unitatilor si organizatiilor care isi pastrau mijloacele banesti in conturi la CEC;
- efectua operatii de creditare a populatiei pentru cazurile prevazute in reglementarile in goare;


- indeplinea si alte atributii prevazute in reglementari.
Atragerea economiilor banesti ale populatiei se realiza prin desfasurarea unei actitati perseverente a CEC, de educare a oamenilor muncii in spiritul economiei si bunei gospodariri a banilor, prin organizarea unei ample actiuni de lamurire cu prire la rolul economiilor pentru economia nationala si a avantajelor personale ale depunatorilor.
Actitatea de proanda a Casei de Economii si Consemnatiuni, adresandu-se unei largi mase de oameni ai muncii, necesita o organizare corespunzatoare, trebuind sa se desfasoare in forme variate, in functie de categoria depunatorilor carora li se adresa.
Proanda zuala si scrisa a luat o mare amploare, Casa de Economii si Consemnatiuni editand si difuzand pe retea, la unitatile proprii si mandatare, un numar mare de afise, panouri, calendare de perete, prospecte, brosuri etc, prin care se populariza ideea economisirii si diferite instrumente de economisire.
Casa de Economii si Consemantiuni primea un ajutor pretios din partea presei, prin publicarea de materiale de popularizare a foloaselor si avantajelor economisirii. Radioul, teleziunea si cinematografia erau, de asemenea, larg folosite in actitatea de proanda a CEC-ului.
Actiunea proandistica importanta era saptamana economiei" , pe care CEC o folosea, incepand din anul 1957, in fiecare an, in luna noiembrie.
Un rol important il ocupa, in cadrul proandei, cea constituita in scoli, care urmarea cultivarea, in randul elelor, a spiritului de economie si buna gospodarire a banilor, ceea ce a contribuit la formarea, in randurile acestora, a deprinderii de a economisii, nu a risipi.
Structura organizatorica a Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) a fost axata pe impartirea teritorial-administrativa a tarii, asigurandu-se conducerea unitara, de la centru, a intregii actitati de atragere a economiilor banesti ale populatiei, precum si un camp larg de actiuni si initiativa locala - de apropriere a retelei CEC de populatia de la orase si sate.<


br /> Casa de Economii si Consemunuuni. conform statutului, avea urmatoarea structura organizatorica:
- centrala Casei de Economii m Consemnatiuni;


- directii generale;
- directii orasanesti;


- agentii (filiale).
In afara unitatilor proprii, Casa de Economii si Consemnatiuni a organizat o larga retea mandatara, pe baza de conventii, cu PTTR, SMT. GAS, CAP, intreprinderi, mandatari etc.
Conducerea generala a Casei de Economii si Consemnati uni o avea Ministeml Finantelor, care anali/.a problemele mai importante din actitatea institutiei, aproba normele de baza, in legatura cu operatiunile CEC, aproba bilantul, dari de seama conile si operative etc.
Cunoscandu-se faptul ca veniturile banesti ale populatiei erau in permanenta crestere si ca realizarea acestora nu coincidea cu momentul cheltuirii lor, veniturile realizandu-se la anumite intervale, in cele mai multe cazuri la date fixe, in timp ce cheltuielile se efectuau treptat: pentru nevoi curente (hrana, chirie, lumina, apa etc); nevoi economice (imbracaminte, incaltaminte, combustibil, aprozionari de iarna); pentru folosinta indelungata (mobila, a paiate raclio-telezioare frigidere, motociclete, autoturisme etc); petrecerea concediului de odihna; constituirea unor rezerve, in vederea unor evenimente familiale prezibil (casatorii, nunti etc.) ' au fost luate masuri pentru dezvoltarea spiritului de economisire.
Cresterea ponderii cheltuielilor pentru procurarea unor obiecte de folosinta indelungata si, implicit, cresterea numerarului aflat asupra populatiei, au creat premisele economisirii, atragerii acestora la Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC).
In perioada 1965-l987, soldul general al economiilor pastrate la CEC a crescut de 20,8 ori. La finele anului 1987, exitau asupra populatiei 26,4 milioane librete active, de 57 ori mai multe decat in 1965, revenind, in medie, 1.087 librete la 100 de locuitori.In perioada 1965-l987 s-au produs importante mutatii in orientarea populatiei prind depunerile la CEC. Au crescut simtitor economiile depuse cu dobanda pe termen. Daca, in 1965. acestea detineau 9,4% din soldul general, la finele anului 1987, ponderea a crescut la 42,6%, prai reducerea corespunzatoare a ponderii economiilor cu dobanda de la 59,4% la 17,6%.
Ponderea importanta a economiilor, depuse cu dobanda pe termen, concretizata in durata de pastrare a acestora la CEC, a crescut de la 340 zile, in 1965, la 1.068 zile, in 1987, respectiv o crestere de 3,1 ori.
Indicatorii, care caracterizeaza actitatea de baza a Casei ele Economii si Consemnatiuni, sunt:
- soldul general al depunerilor, care reprezinta volumul total al economiilor banesti ale populatiei existente la CEC la o anumita data:
- cresterea anuala de sold, respectiv suma absoluta cu care creste soldul general in cursul unui an;
- soldul mediu pe locuitor - reprezinta raportul dintre soldul general al depunerilor si numarul locuitorilor;
- miscarea depunerilor - determina durata in cursul careia un leu depus la CEC ramane la dispozitia statului;
- gradul de patrundere a actiunii de economisire, respectiv la cati locuitori rene un libret de economii.
Dinamica indicatorilor de mai sus, in perioada 1965-l987, se prezenta astfel:


- in procente -
ldul liu pe uitor Soldul mediu pe libret Miscarea depunerilor (in zile) Gradul de patrundere a actiunii de econo-. . *') misire


100 100 100 100
470 205 203 232


511___, 321 339 481
.720 373 314 473
Anii Soldul general al economiilor Cresterea anulala de sold Sold met locui
1965 100 100


1975 528 248
1985 1.802 572 1


1987 2.076 368 1

In perioada amintita, numarul unitatilor operative a inregistrat, de asemenea, o crestere.
Numarul total al unitatilor a crescut de la 7.202 unitati la 10.470, din care, cele proprii au scazut de la 1.325 la 405, iar cele prin mandat au crescut de la 5.877, in 1965, la 10.065, in 1978.
In ceea ce priveste instrumentele de economisire, cele mai insemnate cresteri s-au inregistrat la libretele cu dobanda pe termen si conturile curente
personale.
Bancile specializate si-au continuat actitatea si dupa 1989, ca banci comerciale cu capital majoritar de stat. Aceste banci si-au reconsiderat actitatea si, intr-un termen scurt, s-au adaptat problemelor bancare specifice economiei de piata, ramanand cele mai reprezentative banci comerciale romanesti, cu o profiilitate ridicata.
Banca Romana de Comert Exterior, Banca Agricola si Banca Romana pentru Dezvoltare, cu o bogata experienta financiar-bancara in comertul exterior, agricultura si investitii, au toate conditiile create ca si in itor sa participe activ la solutionarea complexelor probleme financiar-bancare, impuse de economia de piata acestor sectoare prioritare ale economiei romanesti.
Aceste banci reprezentative in economia romaneasca, in plin proces de perfectionare a actitatii proprii, vor putea asigura clientilor o deserre exemplara, produse si sercii bancare moderne de cea mai buna calitate, la nivelul marilor banci occidentale.
Alaturi de Banca Nationala a Romaniei, prin actitatile proprii, aceste banci vor putea participa concret la mentinerea unei discipline valutare, a unei circulatii monetare corespunzatoare, la un nivel care sa ete inflatia si sa intareasca puterea de cumparare a leului.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact