StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie comerciala » Acordul general pentru tarife si comert (g.a.t.t.)
Trimite articolul prin email Principalele prevederi ale acordului general pentru tarife si comert : Acordul  general  pentru  tarife   si   comert (g.a.t.t.) Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Principalele prevederi ale acordului general pentru tarife si comert



Textul Acordului General pentru Tarife si Comert a suferit pe parcursul existentei sale o serie de revizuiri si completari impuse cu necesitate de conditiile internationale postbelice, in continua schimbare. in prezentarea principalelor prederi ale GATT-ului se au in dere si aceste revizuiri si completari.
Principiile de baza ale activitatii GATT-ului; exceptii si
derogari de la aceste principii
Din textul Acordului General se desprind o serie de principii fundamentale care trebuie sa stea la baza relatiilor comerciale dintre partile contractante si care au fost statornicite in practica activitatii GATT-ului. Acestea sunt urmatoarele:
a) Principiul nediscnminarii in relatiile comercial



e dintre partile contractante
Aceasta inseamna, in primul rand, ca partile contractante trebuie sa-si acorde reciproc clauza natiunii celei mai favorizate in forma ei neconditionata (art. I) , iar, in al doilea rand, ca trebuie sa-si acorde tratamentul national in materie de impozite si reglementari interne (art.III) pentru a exclude posibilitatea ca partile contractante sa poata limita importurile din tarile membre prin mijloace fiscale, altele decat taxele vamale. Ambele clauze se acorda in GATT pe cale multilaterala. Singura tara membra a GATT care acorda clauza natiunii celei mai favorizate si tratamentul national pe cale bilaterala este SUA.
b) Interzicerea de catre partile contractante, in relatiile reciproce, a restrictiilor cantitati, sau a altor masuri cu efecte similare la importul si exportul de marfuri (art. XI).
Aceasta inseamna ca partile contractante nu trebuie sa instituie sau sa mentina la importul si exportul reciproc de marfuri restrictii de ordin cantitativ, cum sunt contingentele, licentele de import si export, interdictiile sau orice alte masuri cu efecte similare.
De la aceste doua principii sunt admise, dupa cum se va dea, unele derogari.
c) Aplicarea nediscriminatorie a restrictiilor cantitati (sau altor masuri cu efecte similare) in relatiile comerciale dintre partile contractante, in masura in care, in anumite situatii, acestea sunt admise (ca derogari de la principiul "b") (art. XIII).
De aici rezulta ca, atunci cand, in anumite situatii, sunt admise restrictii de ordin cantitativ sau alte bariere netarifare, ele trebuie sa fie aplicate fara discriminare, adica in aceleasi conditii fata de toate partile contractante.
d) Eliminarea sau limitarea subntiilor la export in relatiile comerciale dintre partile contractante (art.XTV).
Din prederile art. XIV rezulta ca partile contractante trebuie sa elimine sau sa limiteze subntiile de export in masura in care acestea afecteaza serios, direct sau indirect, interesele comerciale ale celorlalte parti contractante. in astfel de situatii, partile contractante sunt obligate sa procedeze periodic la examinarea cazurilor concrete si daca se face dovada ca practicarea unor subntii de export de catre unele parti contractante aduce importante prejudicii altor parti contractante, primele sunt obligate sa inlature sau sa limiteze aplicarea subntiilor respecti.
e) Protejarea economiilor nationale de concurenta straina sa se faca, in principiu, numai cu ajutorul tarifelor vamale, care nu trebuie sa fie insa prohibiti (art. XI) si (art. VII)
f) Folosirea consultarilor de catre partile contractante ca o metoda fundamentala pentru evitarea prejudicierii intereselor comerciale ale acestora (ort. XXII).
Cu alte cuvinte, partile contractante au dreptul sa folosesca consultarile si obligatia de a raspunde la aceste consultari pentru a se rezolva pe aceasta cale diferendele de ordin comercial dintre ele.
g) Adoptarea deciziilor de catre partile contractante prin consens general; deciziile se supun la vot numai atunci cand nu se realizeaza consensul general sau la cererea uneia dintre partile contractante, fiecare dispunand de un singur vot.
Prederile Acordului, precum si practica indelungata a GATT-ului au statornicit si unele exceptii sau derogari de la principiile fundamentale, dintre care, mai importante sunt urmatoarele:
a/ Recunoasterea sistemului preferintelor vamale in vigoare la data semnarii Acordului, cu conditia ca limitele acestor preferinte in vigoare sa nu fie extinse ulterior de catre partile contractante (art.I, pct.2, Ut.a, b, c, d). Acestea vizau preferintele instituite anterior de catre metropole si imperiile coloniale.
b/ Admiterea crearii de zone de liber schimb si de uniuni vamale, cu tarife vamale externe comune, la care sa participe doua sau mai multe parti contractante (art. XXIV), cu conditia sa nu fie instituite noi bariere (tarifare si netarifare) fata de celelalte parti contractante.
c/ Negocierea de protocoale preferentiale intre tarile in curs de dezvoltare, parti contractante ale GATT, si instituirea Sistemului generalizat de preferinte vamale nereciproce si nediscriminatorii in favoarea tarilor in curs de dezvoltare (ca o derogare de la clauza natiunii celei mai favorizate); negocierea Sistemului Global de Preferinte Comerciale intre tari in curs de dezvoltare, membre ale "Grupului celor 77", tot ca o derogare de la clauza natiunii celei mai favorizate.
d/ Autorizarea tarilor in curs de dezvoltare - parti contractante la GATT - de a promova masuri de politica comerciala cu caracter protectionist pentru apararea economiei nationale si in special a industriei, de concurenta puternica a tarilor dezvoltate. Aceasta reprezinta o derogare de la mai multe principii fundamentale, intr-o anumita masura, prederile partii a patra din GATT se inscriu si ele ca derogari de la unele principii fundamentale in favoarea tarilor in curs de dezvoltare - parti contractante la GATT.
e/ Admiterea temporara de restrictii cantitati (sau alte masuri netarifare cu efecte similare) in relatiile comerciale dintre partile contractante la importul unor produse care ar periclita productia interna sau in scopul de a contribui la echilibrarea balantei de plati.
In afara acestor exceptii sau derogari, in articolul XXI din Acord sunt inscrise si o serie de exceptii cu privire la securitate (asa numita clauza a securitatii). Potrivit prederilor acestui articol, nici o parte contractanta nu poate fi obligata sa furnizeze informatii sau sa intreprinda actiuni care ar prejudicia interesele securitatii sale, sau ar insemna o incalcare a obligatiilor tarii respecti privind mentinerea pacii si securitatii internationale, obligatii ce deriva din prederile sectiunei ONU. Practica activitatii GATT-ului a aratat ca in imprejurari cu totul deosebite, altele decat cele prevazute in Acord, partile contractante pot beneficia de derogari de la unele obligatii ce deriva din Acord, cu conditia ca acestea sa nu lezeze interesele economice ale partilor contractante.
Membrii GATT; accesiunea la GATT; retragerea din GATT
Textul Acordului General pentru Tarife si Comert a fost autentificat, pe calea semnarii unui act final, de catre reprezentantii a 23 de tari (care l-au negociat) denumite membre fondatoare (Australia, Belgia, Brazilia, Birmania, Canada, Ceylon, Chile, Cuba, SUA, Franta, India, Liban, Luxemburg, Norgia, Noua Zeelanda, Pakistan, Olanda, Rhodezia de Sud, Anglia, Siria, Cehoslovacia, Uniunea Sud-Africana si China), fiind inscrise in preambulul Acordului. De la semnarea acordului (oct. 1974) si pana in septembrie 1993, numarul statelor participante la GATT, a crescut de la 23 la 133 din care: 111 parti contractante (adica membrii cu drepturi depline - inclusiv cea mai mare parte a fondatorilor) si 22 tari membri de facto. Drept de vot au numai partile contractante.
Membrii de facto sunt foste colonii pe teritoriul carora au inceput sa fie aplicate prederile Acordului General pentru Tarife si Comert inainte de castigarea independentei lor politice (prin intermediul metropolei - parte contractanta GATT) si care, in virtutea prederilor articolului XXVI din Acord, au dreptul, daca doresc, sa devina parti contractante dupa castigarea independentei politice.
Printre partile contractante se numara in prezent si sase foste tari socialiste: Cehoslovacia (1947), Cuba (1947), Iugoslavia (1966), Polonia (1967), Romania (1971), Ungaria (1973). Bulgaria a comunicat la 8 septembrie 1986 intentia sa de a adera la GATT in cadrul rundei Uruguay. Din anul 1969, ea a avut statut de observator la GATT si a participat la runda Tokio.
Dupa nirea lui M. Gorbaciov la conducere, URSS a inceput sa manifeste interes pentru activitatea GATT-ului, exprimandu-si oficial dorinta de a deni parte contractanta la acest Acord. in mai 1990, URSS a primit statut de observator la GATT. De acest statut beneficiaza in prezent numai Federatia Rusa care a inceput negocierea aderarii la GATT.
Cat priste China, ea a fost membru fondator la GATT, dar a fost inlaturata prin instituirea blocadei economice impotriva ei in 1950, locul sau fiind ilegal luat de Taiwan (provincie chineza). intre timp, China a redenit membru al ONU si doreste sa-si recapete si statutul de parte contractanta la GATT. Ca urmare, Consiliul reprezentantilor a numit un grup de lucru, inca din martie 1987, pentru a examina cererea Chinei si aide-memoire-ul ei asupra regimului comertului exterior. Ea a negociat reintrarea in GATT.
Cat priste accesiunea la GATT, textul Acordului a prevazut doua proceduri: accesiunea ordinara (obisnuita) si accesiunea la prezentare.
a) Accesiunea ordinara este calea obisnuita de aderare la GATT pentru orice tara independenta care doreste sa devina membra cu drepturi depline (art. XXXIII). Conditiile de aderare a unui stat cu drepturi depline la GATT se silesc pe baza negocierilor dintre statul respectiv si partile contractante. Aceste negocieri au ca scop reglementarea schimbului de concesii (tarifare si netarifare) intre partile contractante si tara care doreste sa adere la GATT. Cele connite cu privire la conditiile de aderare (schimbul de concesii) sunt inscrise intr-un protocol de accesiune.
b) Accesiunea la prezentare este reglementata de prederile articolului XXVI din Acord si poate fi folosita numai de catre membrii de facto care doresc sa devina membri cu drepturi depline. Aceste tari nu trebuie sa negocieze accesiunea la GATT, fiind suficienta doar o declaratie de aderare pe care o prezinta fosta metropola si in care se certifica faptul ca tara respectiva si-a cucerit independenta politica si dispune de autonomie deplina in desfasurarea relatiilor sale comerciale externe.In afara celor doua forme de accesiune reglementate de Acord, practica GATT-ului a mai consacrat si alte doua proceduri de accesiune, ca etape intermediare pana la aderarea ca membri cu drepturi depline si anume: accesiunea provizorie (de unde si denumirea de membri provizorii), care nu se mai foloseste; accesiunea pe baza de aranjament special (de unde si denumirea de membri pe baza de aranjament special) care n-a mai fost folosita in ultimul timp; aceasta din urma viza fostele tari cu comert de stat; prin aceasta cale intermediara a trecut Polonia.
Cat priste retragerea din GATT, articolul XXXI din Acord precizeaza ca orice parte contractanta are dreptul de a se retrage din GATT, atunci cand doreste acest lucru, cu conditia sa instiinteze in scris despre aceasta Secretariatul GATT-ului. Cererea de retragere intra in vigoare dupa expirar


ea a sase luni de la depunerea ei la Secretariat.
Prederile partii a patra a Acordului General pentru


Tarife si Comert (Comert si Dezvoltare)
Daca in primii ani de activitate ai GATT-ului pozitia tarilor in curs de dezvoltare a fost extrem de slaba si interesele lor comerciale au fost in mare masura sacrificate sau date uitarii, pe masura ce numarul acestora ca membri cu drepturi depline in GATT a crescut, pozitia lor a denit mai ferma si mai rendicativa, nemaiputand fi trecuta cu derea. Sub presiunea si la insistentele acestor tari a fost revizuit si completat in mai multe randuri textul Acordului General pentru Tarife si Comert, ultima si cea mai importanta fiind adaugarea partii a patra (denumita Comert si Dezvoltare) in 1964. Aceasta completare a textului Acordului a fost rezultatul unei aspre si intemeiate critici pe care tarile in curs de dezvoltare le-au adus GATT-ului la prima sesiune a UNCTAD (Geneva 1964) si la care au formulat o serie de rendicari, cum sunt:
- obtinerea de conditii mai echiile pe piata mondiala prin incheierea de acorduri internationale pe produse care sa le garanteze realizarea de preturi remuneratorii si echiile, precum si piete de desfacere sile pentru principalele lor produse de baza destinate exportului;
- obtinerea unui regim preferential vamal pe pietele tarilor dezvoltate care sa le permita impulsionarea exportului lor de produse manufacturate pe aceste piete;
- instaurarea unui sistem de "finantare internationala care sa impulsioneze dezvoltarea economiei si comertului lor exterior.
Desi partea a patra a GATT-ului, asa cum a fost redactata si pusa in aplicare (incepand din 1965), nu raspunde decat partial rendicarilor formulate de catre tarile in curs de dezvoltare, ea reflecta totusi unele concesii facute acestor tari de catre statele dezvoltate. Partea a patra cuprinde trei articole:


- articolul XXXVI: Principii si obiecti;
- articolul XXXVII: Angajamente;


- articolul XXXVIII: Actiunea colectiva.
Articolul XXXVI din acord consemneaza faptul ca partile contractante au connit asupra urmatoarelor obiecti care vizeaza dezvoltarea tarilor in curs de dezvoltare si anume:
- necesitatea asigurarii unor conditii de acces cat mai favorabil pe piata mondiala pentru produsele de export ale tarilor in curs de dezvoltare; silizarea preturilor si pietelor la produsele de baza exportate de acestea; asigurarea cresterii rapide si sustinute a incasarilor din exporturi;
- dirsificarea structurii economiei tarilor in curs de dezvoltare pentru a reduce dependenta lor de exportul unei game restranse de produse de baza;
- sporirea asistentei financiare destinata tarilor in curs de dezvoltare atat din partea tarilor dezvoltate cat si din partea institutiilor financiare internationale in derea accelerarii dezvoltarii lor economico-sociale.
Pornind de la aceste obiecti, in articolul XXXVII din Acord se consemneaza urmatoarele angajamente mai importantele care si le-au asumat tarile dezvoltate, parti contractante la GATT, fata de tarile in curs de dezvoltare si anume:
- sa nu majoreze obstacolele tarifare si netarifare la importul de produse ce prezinta sau ar putea sa prezinte un interes deosebit in exportul tarilor in curs de dezvoltare;
- in cadrul actiunilor de reducere a obstacolelor tarifare si netarifare ce vor fi negociate de catre GATT sa se acorde prioritate reducerilor la produsele pe care le exporta tarile in curs de dezvoltare (produse de baza si produse manufacturate);
- sa nu pretinda reciprocitate deplina din partea tarilor in curs de dezvoltare pentru concesiile (tarifare si netarifare) ce le vor acorda in cadrul negocierilor comerciale (se introduce pentru prima oara principiul nereciprocitatii concesiilor intre partile contractante).
Articolul XXXVIII din Acord consemneaza faptul ca partile contractante, actionand in colectiv, vor colabora in cadrul si in afara Acordului General pentru Tarife si Comert, dupa cum va fi cazul, pentru realizarea obiectilor si angajamentelor asumate.
Mecanismul negocierilor comerciale in cadrul GATT;
principii, etape
Negocierile comerciale initiate de catre GATT se desfasoara in cadrul unor conferinte, denumite si runde de tratati. Practica acestor conferinte a consacrat respectarea catorva principii in desfasurarea negocierilor tarifare si netarifare, care deriva, in general, din principiile fundamentale ale Acordului si anume:
a) fiecare parte contractanta are dreptul de a decide daca participa sau nu la negocierile comerciale initiate in cadrul GATT; cu alte cuvinte, participa la negocieri numai partile contractante interesate;
b) nici unei parti contractante nu i se poate cere sa faca concesii unilaterale, intre partile contractante trebuind sa se acorde concesii de egala valoare (principiul reciprocitatii concesiilor). Sfera de cuprindere a acestui principiu s-a restrans ulterior, ca urmare a acceptarii unor derogari de la principiile fundamentale ale GATT (prederile partii a patra si instituirea S.G.P.). Acest principiu vizeaza in prezent, raporturile dintre tarile dezvoltate - parti contractante ale GATT, iar in ce priste tarile in curs de dezvoltare - parti contractante ale GATT, acestea beneficiaza in mare masura de principiul nereciprocitatii concesiilor in raporturile lor cu tarile dezvoltate.
Cu alte cuvinte, tarile in curs de dezvoltare nu sunt obligate sa acorde concesii echivalente cu cele obtinute din partea tarilor dezvoltate;
c) toate partile contractante beneficiaza de rezultatele negocierilor tarifare, in virtutea aplicarii reciproce a clauzei natiunii celei mai favorizate (exceptand derogarile), indiferent daca participa sau nu la negocieri; cat priste alte acorduri negociate in cadrul GATT-ului (de ex. in domeniul netarifar sau al cadrului juridic), acestea nu se extind asupra partilor contractante decat numai in masura in care adera la ele;
d) retragerea concesiilor connite pe cale multilaterala in cadrul GATT nu se poate face de catre nici o parte contractanta pe cale unilateralala decat numai cu conditia acordarii altor concesii de egala valoare.
De la acest principiu a internit o derogare pe care o gasim legiferata intr-un acord negociat la runda Tokio in favoarea tarilor in curs de dezvoltare (Masuri de salvgardare in scopul dezvoltarii).
Concesiile tarifare ce se negociaza in cadrul GATT-ului imbraca trei forme: eliminarea totala a taxelor vamale de import la anumite produse sau grupe de produse; reduceri directe de taxe vamale de import (cu un anumit procent connit) la anumite produse sau grupe de produse; consolidarea taxelor vamale de import in vigoare la nilul existent pentru o perioada determinata de timp (in sensul mentinerii acestor taxe la acest nil); consolidarea se refera insa si la marfurile asupra carora nu se percep taxe de import, in sensul ca tarile participante la negocieri pot hotara ca si in continuare comertul cu produsele respecti sa se desfasoare fara a se percepe taxe vamale de import.In domeniul netarifar, concesiile negociate in cadrul GATT-ului pot imbraca doua forme: inlaturarea sau atenuarea obstacolelor netarifare din calea schimburilor comerciale dintre partile contractante; instituirea anumitor coduri de conduita privitoare la conditiile in care pot fi folosite anumite obstacole netarifare in relatiile comerciale dintre partile contractante, pentru a afecta cat mai putin interesele acestora.
Cat priste tehnicile de negociere, practica GATT-ului a aratat ca s-au folosit in decursul timpului urmatoarele tehnici: tara cu tara si produs cu produs, tehnica reducerii lineare si reciproce a taxelor vamale cu un anumit procent connit, tehnica armonizarii tarifare (menita sa reduca disparitatile tarifare), tehnica abordarii sectoriale sau o combinatie de mai multe tehnici.
Prederile Acordului, cat si practica activitatii GATT-ului au consacrat urmatorul mecanism al negocierii concesiilor tarifare:
- prima etapa in cadrul acestui mecanism este cea a inaintarii cererii (cererilor) de reduceri tarifare. Aceasta are loc cu cateva luni inainte de inceperea negocierilor propriu-zise.
Cererea este inaintata de "catre o parte contractanta catre alta parte contractanta si cuprinde lista produselor la care se solicita reducerea taxelor vamale de import si cuantumul acestor reduceri. in general, dreptul de a inainta cereri de reduceri tarifare revine tarilor care sunt principalii producatori si exportatori ai produselor respecti. Cererea este trimisa Secretariatului GATT care are obligatia sa o difuzeze tuturor partilor contractante. in felul acesta se creeaza posibilitatea ca si alte tari membre, in afara carora li se adreseaza cererea, sa poata lua parte la negocieri in cazul in care sunt interesate;
- a doua etapa in cadrul acestui mecanism este etapa inaintarii ofertelor de reduceri tarifare. Dupa primirea cererii de reduceri tarifare, tara (tarile) careia i se adreseaza cererea, precum si alte tari interesate, prezinta oferte care cuprind concesiile tarifare pe care sunt dispuse sa le faca. Ofertele de concesii tarifare sunt trimise tot Secretariatului GATT, care are sarcina sa le trimita tuturor partilor contractante si, in primul rand, celor care au inaintat cereri de reduceri tarifare, in felul acesta, toate partile contractante au posibilitatea sa cunoasca cererile si ofertele si sa participe la negocieri in masura in care sunt interesate;
- a treia si ultima etapa este cea a negocierilor propriu-zise si in cadrul acesteia tarile participante isi solicita una alteia informatii suplimentare asupra cererilor si ofertelor, in urma primirii carora are loc o reconsiderare a cererilor si ofertelor si desfasurarea negocierilor propriu-zise. care se incheie printr-un acord intre tarile participante. Concesiile tarifare negociate se inscriu intr-un protocol care este inaintat Secretariatului GATT si care intra in vigoare imediat si integral sau partial si treptat, in decursul unei anumite perioade de timp, dupa cum au connit partile contractante care au participat la negocieri.
Similar se desfasoara negocierile si in alte domenii care intra sub incidenta Acordului General pentru Tarife si Comert (netarifar, cadrul juridic etc.) si rezultatele lor se inscriu in anumite acorduri, memorandumuri de acorduri sau coduri de conduita.





Politica de confidentialitate
Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact