StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie comerciala » Teorii si modele privind comertul international
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Mercantilismul - primul curent de gandire economica moderna si dimensiunile protectionis-mului din secolele xvi si xvii



Renasterea spirituala (stiintifica, artistica, literara) din secolele XV si XVI, care a insotit inceputurile economiei moderne de piata in Europa, a favorizat importante schimbari si in domeniul gandirii economice. Asistam in acesta perioada la autonomizarea gandirii economice, la aparitia si raspandirea de lucrari specializate cu caracter economic.
Miscarea de innoire generala a societatii si, cu atat mai mult, de innoire spirituala, s-a manifestat cu putere pana si in domeniul in aparenta imobil al credintei, concretizandu-se in diferite feluri de reforma religioasa (Luther,



Calvin etc.) Inabil mai puternica a fost aceasta tendinta innoitoare in ramurile laice ale gandirii, printre care si gandirea economica.
Emancipate de sub tutela scolasticii mediele, lucrarile economice din aceasta perioada, au avut ca obiect central problemele practice ale administrarii judicioase, fie ale gospodariilor particulare, fie ale bunurilor publice. Pot fi citate in acest sens, cu titlu de exemplu, lucrarea italianului Diomede Carafa (sfarsitul sec. XV), intitulata "De regis et boni principis officio" sau lucrarea francezului Jacques Sary (1675) intitulata "Negustorul perfect".
Partea explicati din aceste lucrari este mai modesta, continutul lor teoretic mai redus, ele incadrandu-se in perioada prestiintifica a gandirii economice sau preistoria economiei politice ca stiinta, deoarece pune accentul pe descrierea fenomenelor economice si pe sfaturile practice sau masurile de politica economica ce puteau fi deduse din acestea.
Dubla semnificatie a termenului de mercantilism
Gandirea economica din epoca moderna a gravitat in jurul a doi poli contradictorii: individul ca agent economic si natiunea, respectiv statul ca exponent politic al acesteia. De indata ce a fost inlaturat principiul moderatiei, cultit timp de peste un mileniu de catre biserica crestina, steaua calauzitoare a agentilor economici au devenit castigul (profitul) si bogatia, respectiv stradania nelimitata de sporire a acestora.
Mirajul maximizarii profiturilor i-a stimulat considerabil pe negustorii moderni sa-si asume riscuri crescande si sa extinda rapid zona geografica a operatiunilor comerciale. Pentru a-i cointeresa pe puternicii zilei in sprijinirea activitatii lor, negustorii au finantat adeseori anumite actiuni ale statelor nationale moderne, ajungandu-se astfel la o aderata simbioza intre comert si politica, intre negustori si stat, reflectata din plin in literatura economica din secolele XV-XVIII.In monumentala sa "Istorie a analizei economice": (1954) J.A. Schumpeter relateaza, pe larg, despre literatura economica din secolele XVI - mijlocul secolului XVIII, extrem de eterogena prin continutul si nivelul ei, publicata mai ales de o serie de consilieri politici ("consultant administrators") si publicisti originali ("pamphleteers"). in masura in care acesti autori s-au referit \aproblema relatiilor economice internationale, pornind adeseori de la interesele marilor negustori, si la implicatiilor lor asupra politicii economice interne si externe a statelor nationale europene, ei au fost denumiti de catre urmasii lor cu termenul de "mercantilistii"1. Termenul avea pe acea vreme o conotatie negati, criticandu-i in mod global si dezaprobandu-i pe acesti publicisti moderni, pentru ca adversarii lor nu au cercetat cu suficienta aterntie gandirea lor si nu au delimitat erorile lor reale de unele idei juste si originale, potrivit conditiilor istorice in care au trait publicistii respectivi.In viziunea ostila a comentatorilor din secolele XVIII si XIX, termenul de "mercantilism" are o dubla semnificatie. Termenul deri de la cuvintele italienesti mercato (piata), mercante (negustor) si mercantile (avid de castig banesc), and in vedere, pe de o parte, doctrina economica sustinuta de negustorii moderni, potrivit careia forma ideala a bogatiei o constituie metalele pretioase, respectiv banii, iar, pe de alta parte, ansamblul masurilor practice de politica economica externa bazate pe interventia masi a statului si urmarind protejarea negustorilor autohtoni de concurenta straina (protectionismul mal).
Investigatiile mai recente asupra acestei literaturi (K. Marx, E.F. Heckscher, J.A. Schumpeter si J.M. Keynes) au risipit multe din prejudecatile acreditate de criticii mercantilistilor din sec. XVTII-XIX (inclusiv A. Smith) si chiar din secolul nostru (de ex. J. Viner), demonstrand utilitatea cunoasterii doctrinei economice mercantiliste si oportunitatea contemporana a unora dintre masurile preconizate de ei (Joan Robinson - "neomercantilismul").In cele doua volume ale lucrarii sale intitulata "Mercantilism" (1931 in lb. suedeza, 1935 in lb. engleza), Eli F. Heckscher subliniaza rolul pozitiv, unificator al politcii economice mercantiliste ca politica nationala, ca factor de consolidare a statelor nationale moderne ("mercantilismul ca sistem de protectie"), precum si principalele contributii teoretice ale mercantilistilor in ce priveste teoria cantitati a banilor si notiunea de surplus economic .
Esenta mercantilismului, evolutia si particularitatile lui


nationale
Ca doctrina economica menita sa explice si sa apere politica economica externa (protectionista) a statelor nationale moderne si mai ales interesele si orientarea burgheziei comerciale in plina ascensiune, mercantilismul a abordat cu precadere probleme economice legate de sfera circulatiei de marfuri, mai ales banii si metalele pretioase, respectiv a comertului, printre care: formele si izvorul bogatiei, sursa profitului, natura si rolul banilor, importanta cantitatii de bani in evolutia preturilor si a ratei dobanzii, politica economica externa, raportul dintre politica monetara si de credit, rolul comertului exterior, importanta balantei de plati, importanta nationala a protectionismului etc.
Ideea centrala a doctrinei economice mercantiliste a constituit-o aprecierea ca forma principala si ideala a bogatiei consta in metale pretioase, respectiv bani metalici cu loare intrinseca si ca izvorul profitului si, implicit, al sporului de bogatie s-ar gasi in circulatia marfurilor, mai precis in comertul exterior, reprezentand diferenta dintre pretul de nzare si pretul de cumparare ale aceleiasi marfi.
Concluzia practica, de politica economica, dedusa din aceasta idee a constituit-o necesitatea stimularii comertului exterior si a protejarii negustorilor autohtoni de concurenta negustorilor straini printr-un ansamblu de masuri luate de stat (interventia masi a statului in economie), atat pe intern, pentru dezvoltarea ramurilor de productie destinate cu precadere exportului, cat si pe extern, prin fixarea unor taxe male de descurajare a concurentei negustorilor straini si de incurajare a negustorilor autohtoni (protectionismul mal si subsidii bugetare).
De aceste optiuni doctrinare se leaga denumirea de mercantilism data acestor ganditori de criticii lor din secolul al XVIII-lea, cat si de identificarea ulterioara, fara suficienta acoperire, a mercantilismului cu protectionismul, respectiv cu neo-mercantilismul (J. Robinson).In dubla acceptiune a termenului, mercantilismul a cunoscut o anumita evolutie', respectiv maturizare in decursul secolelor XVI-XVII (chiar pana la mijlocul secolului al XVIII-lea).
Sensul major al acestei evolutii 1-a constituit trecerea de la mercantilismul initial sau primitiv denumit si sistemul monetar, caracteristic mai ales secolului al XVI-lea, cu precadere in Spania si Portugalia, la mercantilismul dezvoltat sau sistemul balantei comerciale, preponderent in secolele XVII si XVIII, mai ales in Franta si Anglia.
Deosebirea dintre cele doua trepte de maturizare ale mercantilismului consta in faptul ca mercantilismul timpuriu (sistemul monetar) punea accent pe afluxul de metale pretioase in interiorul statului respectiv, retinerea lor pe orice cale, recurgand la metode foarte drastice care stanjeneau adeseori comertul exterior, in timp ce mercantilismul dezvoltat (sistemul balantei comerciale) avea in vedere metode si masuri mai flexibile, compatibile cu fluxurile comerciale si monetare ~pre si dinspre tara respecti, cu conditia ca soldul sau diferenta dintre volumul si loarea exportului sa fie mai mari decat volumul si loarea importului, astfel incat respecti diferenta (balanta acti comerciala, respectiv de plati) sa intre in tara data sub forma de metale pretioase.In ambele etape, obiectivul consta in sporirea rezervei de metale pretioase, ca orincipala forma a bogatiei. Deosebirea se manifesta in legatura cu calea si »mtodele folosite: in prima etapa, accentul cadea pe atragerea unilaterala a metalelor pretioase prin orice metode (inclusiv neeconomice, ca de exemplu jaful direct al altor tari) si retinerea lor cu orice pret; in a doua etapa, accentul cadea pe metode economice, admitand comertul in multiple directii, deci atat intrarea cat si iesirea de metale pretioase din tara data, cu conditia sporirii exportului de marfuri fata de import, respectiv a cresterii soldului balantei de plati externe, in favoarea tarii in cauza, care urma sa fie acoperit sub forma de metale pretioase.
Pe fondul acestor trasaturu comune mercantilistilor se pot constata si unele particularitati nationale, legate de specificul conditiilor concrete dintr-o tara sau alta in care astfel de lucrari au putut fi publicate in decursul secolelor amintite in diferite zone ale Europei. Astfel, mercantilismul spaniol si portughez a fost numit bullionist intrucat accentul cadea pe metodele caracteristice etapei primitive a acestuia (bullion inseamna lingou in lb. engleza). Mercantilismul francez a fost denumit industrialist deoarece a pus accentul pe stimularea, dezvoltarea si protejarea industriei nationale ca o conditie prealabila a dezvoltarii exportului si a cresterii soldului activ al balantei comerciale si de plati. Mercantilismul englez si olandez a mai fost denumit si sistem comercial deoarece, pe langa dezvoltar


ea industriei nationale, a pus accentul pe comertul la mare distanta, colonialism si dezvoltarea navigatiei nationale. Publicistii germani care s-au ocupat de relatia dintre dezvoltarea industriei nationale si comertul exterior au fost numiti cameralisti pornind de la denumirea locului unde se pastra tezaurul de metale pretioase (Kamera).
Ganditori si idei reprezentative pentru mercantilismul timpuriu sau sistemul monetar
Tipica pentru aceasta etapa este, in practica, politica economica spaniola si portugheza de sporire excesi a cantitatii de metale pretioase aduse in tara prin cele mai diverse metode, inclusiv jaful fata de alte tari (Lumea Noua), nesocotind problema dezvoltarii fortelor productive interne, ceea ce a dus la saracirea lor masi si rapida. Prejudecata ca metalele pretioase ar fi forma ideala sau chiar unica forma a bogatiei sociale i-a determinat pe unii publicisti ai timpului sa treaca in titlul lucrarilor publicate ideea sporirii cantitatii de metale pretioase, pentru a atrage atentia puternicilor zilei, chiar daca, in fond, ei nu se refereau la aceasta problema. Acesta este cazul unor lucrari publicate de spaniolii Luiz Ortiz (1558) si Gonzales de Cellorigo (1600).
In schimb, lucrarea lui William Stafford (sec. XVI), intitulata "Analiza critica a unor geri ale compatriotilor nostri" (1581), este mai la obiect deoarece incearca sa argumenteze preocuparea de a retine banii si metalele pretioase din care erau ei confectionati in tara, justificand masurile prohibitive impotri scoaterii lor din tara pentru a nu micsora avutia tarii si solicitand sprijinul statului pentru activitatea negustorilor (masuri protectioniste impotri negustorilor straini si sprijin politic si diplomatic in colonii), corelat cu suportul financiar acrodat de negustori statului (imprumuturi).
Ganditori si idei reprezentative pentru mercantilismul dezvoltat sau sistemul balantei comerciale
Spre sfarsitul secolului XVI si in tot decursul secolului XVII au fost publicate numeroase lucrari si au fost adoptate importante acte legislative care au consacrat importanta comertului exterior pentru sporirea avutiei nationale si care s-au referit la metodele care trebuiau folosite in acest scop, respectiv la relatia dintre protectionism si dezvoltarea industriei nationale.
Pe publicistic este vorba mai ales de lucrarile francezului Jean Bodin (1530-l596) si M. de Malestroit, ale italianului Gionni Botero (1544-l617), aparute spre sfarsitul sec. XVI, dar mai ales de lucrarile lui Antonio Serra (inceputul sec. XVI), A. de Montchretien (1575-l621), Thomas Mun (1571-l641), T. Culpeper (1578-l662), G. de Malynes (1586-l641), Ed. Misselden. Gregory King (1650-l710), Thomas Gresham (1519-l579), Josias Child (1630-l699) si James Stewart (1712-l780), aparute in decursul secolelor XVII si XVIII, la care se adauga lucrarile cameralistilor germani, indeosebi J.H.G. von Justi (1717-l771) si J, von Sonnenfels (1732-l817), precum si ale unor mercantilisti tarzii, cum au fost: John Law (1671-l730) si Richard Cantillon (1680-l734).
Pe ul masurilor de politica economica inspirate de gandirea mercantilista atrag atentia doua evenimente deosebite: adoptarea legilor navigatiei in 1651 in Anglia pe timpul lui O. Cromwell si tariful mal protectionist extrem de riguros adoptat in Franta pe timpul lui J.B. Colbert (1667).
Pornind de la definjtia bogatiei, rolul metalelor pretioase si al comertului exterior, ganditorii din aceasta perioada au abordat numeroase probleme teoretice si practice. Dintre problemele teoretice se impun atentiei mai ales doua: in primul rand, rolul banilor, respectiv influenta afluxului de metale pretioase asupra evolutiei preturilor, iar, in al doilea rand, raportul dintre economiile nationale si comertul exterior, respectiv international, masura si metodele prin care acestea din urma pot contribui la sporirea bogatiei nationale.
Ca rezultat al controverselor si polemicilor desfasurate in aceasta perioada in jurul problemelor mentionate se poate constata inceputul teoriei cantitative asupra banilor ca si fundamentarea teoretica a politicii economice externe restrictive (protectioniste) ca o conditie obligatorie pentru consolidarea economiei tinerelor state nationale moderne, neluand in seama, pe acea vreme, consecintele negative ale acestei politici pentru statele discriminate.
J. Bodin a pus bazele teoriei cantitative asupra banilor cu prilejul unei rasunatoare controverse cu M. de Malestroit referitor la realatia dintre afluxul de metale pretioase si cresterea preturilor. in timp ce Malestroit sustinea ca era vorba numai de o crestere nominala a preturilor datorita deteriorarii banilor aflati in circulatie, J. Bodin sustine ca era vorba de o crestere reala a preturilor datorita afluxului de metale pretioase din America, ajungand la concluzia ca exista un raport invers proportional intre cantitatea de bani si loarea lor, precum si un raport direct proportional intre cantitatea de bani si nivelul preturilor marfurilor de pe piata. Pornind de la aceasta relatie, acceptata de unii si contestata de altii, teoria cantitati asupra banilor cunoaste amplificari si nuantari timp de peste patru secole, pana in momentul de fata.
Tot in legatura cu circulatia banilor merita sa fie mentionata obsertia pertinenta a financiarului englez Thomas Gresham (1519-l579) potrivit careia, atunci cand pe piata circula monede cu loare nominala egala dar cu continut metalic diferit, moneda "rea" (cu continut metalic mai redus) alunga de pe piata moneda "buna" (cu continut metalic mai ridicat), aceasta din urma fiind tezaurizata. Obsertia este cunoscuta sub denumirea de "legea lui Gresham".
La granita dintre secolele XVII si XVIII, dar mai ales in prima jumatate a secolului al XVIII-lea se fac progrese remarcabile in analiza circulatiei monetare si a legaturii ei cu creditul si nivelul dobanzii, atat din partea unor mercantilisti tarzii, cum au fost John Law si Richard Cantillon, cat si din partea unor ganditori care vor marca inceputurile liberalismului, cum au fost W. Petty, J. Locke si D. Hume.
In lucrarea sa "Consideratiuni asupra urmarilor scaderii dobanzii si a cresterii lorii banilor" (1691), John Locke (1632-l704) se ocupa de factorii care determina nevoia sau cererea de bani (mecanismul tranzactiilor si viteza de circulatie a banilor) si de influenta ratei dobanzii asupra cererii de bani (raport invers proportional). John Law (1671-l730) subliniaza in studiul sau "Consideratiuni asupra numerarului si comertului" (1705) antajele tehnice ale banilor de hartie in atie cu cei metalici (presupun cheltuieli mai mici de intretinere si circula mai rapid) si rolul stimulator al ofertei de bani asupra activitatii economice, iar Richard Cantillon (1697-l734) se ocupa in studiul sau din 1720 "Eseu asupra naturii comertului in general" (publicat insa abia in 1755) de necesarul de bani in circulatie pentru desfasurarea eficienta a activitatii economice, subliniind rolul pozitiv al cresterii cantitatii de bani, dar, in acelasi timp, precizand ca, in functie de originea acestui spor de masa monetara (sporirea productiei de metale pretioase sau existenta unui sold activ al balantei comerciale), sunt favorizate gTupuri diferite de agenti economici: in primul caz creste consumul proprietarilor de mine si al angajatilor acestora si ulterior activitatea in celelalte domenii, iar in al doilea caz sunt stimulate investitiile in diferite ramuri ale productiei si numai dupa aceea si cererea de consum. Specialistii au denumit aceste relatii cu termenul "efectul Cantillon"1.
De o atentie inabil mai mare s-a bucurat politica externa protectionista, atat in lucrarile lui A. Serra, Th. Mun, cat si in masurile de politica economica praticate de Franta si Anglia, respectiv de Colbert si Cromwell, ca si in modul cum au fost conduse afacerile unor mari societati pentru comertul exterior, cum a fost, de pilda, Compania Comerciala a Indiilor Orientale, in fruntea careia s-au gasit oameni de afaceri experimentati cum au fost Th. Mun si J. Child.
Preocupati in principal de problemele practice ale unui comert exterior eficient si bazandu-se pe experienta zilnica de afaceri, acesti autori au sustinut necesitatea extinderii comertului exterior ca o calc importanta de crestere a bogatiei nationale. In acest sens ei s-au pronuntat pentru dezvoltarea industriei nationale, interzicerea exportului de alimente si materii prime autohtone, preconizand lorificare lor superioara si exportul de produse prelucrate; ei au solicitat sprijinul si protectia statului atat pentru dezvoltarea mestesugurilor si industriei nationale (subventii de la buget, o politica fiscala favorabila), cat si pentru protejarea lor de concurenta straina pe piata interna si internationala (tarife male protectio-niste, atragerea de lucratori calificati din alte tari etc).
Acestor autori li se datoreaza elaborarea conceptului de balanta comerciala si balanta platilor externe ca instrumente de analiza a eficientei tranzactiilor de pe piata mondiala si ca instrumente curente de lucru in operatiunile de comert exterior. E. Misselden foloseste in mod sistematic notiunea de




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre teorii si modele privind comertul international

Aspecte specifice ale finantarii pe termen lung
Evolutia comertului international in perioada postbelica
Integrarea economica din diferite tari
Acordul general pentru tarife si comert (g.a.t.t.)
Conferinta natiunilor unite pentru comert si dezvoltare (unctad)
Sistemul generalizat de preferinte vamale (s.g.p)
Politica comerciala a romaniei in perioada postbelica
Impactul proceselor de reforma
Teorii si modele privind comertul international
Locul comertului in economia nationala
Implicatiile mecanismului de piata asupra activiatii comerciale
Cererea de marfuri
Preturile in comert
Coordonatele pietei bunurilor si serviciilor
Politica stocurilor de marfuri in comert
Politici privind aprovizionarea cu marfuri in
Cercetarea stiintifica in comert







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare