StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie comerciala » Teorii si modele privind comertul international
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Rolul comertului exterior si international in geneza si evolutia economiei moderne de piata



Epoca moderna se caracterizeaza prin tranzitia de la economia preponderent natural; au de subzistenta la economia de piata sau monetara si generalizarea acesteia, prin raspandirea folosirii banilor si cresterea neincetata a rolului negustorilor si al comertului, prin revolta crescanda a oamenilor impotri restrictiilor mediele in economie, politica si cultura. Are loc, in aceasta perioada, inceputul dezagregarii statelor formate prin reunirea fortata a unei multitudini de etnii fara o legatura organica intre ele, respectiv a imperiilor absolutiste mediele.

Formarea pietei interne a statelor nationale si progresul


economic
Dupa apro



ape un mileniu de dezvoltare lenta si faramitare mediela, secolele XIII-XVI marcheaza o anumita inviorare a activitatii economice, bazata atat pe aplicarea perfectionarilor tehnice si tehnologice anterioare, cat si pe stimularea lor de catre negustori, care s-au ocupat cu difuzarea acestora in zone mai mult sau mai putin indepartate de locul producerii lor. Fiind, in egala masura, rezultat si premisa ale dezvoltarii productiei si diversificarii serviciilor, comertul, la inceput cel interior si treptat, mai ales cel exterior, a jucat un rol important in unificarea pietelor locale intr-o piata nationala si in disolutia imperiilor bazate pe conglomerate de etnii, a contribuit la nasterea statelor nationale, bazate pe comunitatea de teritoriu, limba, cultura, traditii si nu, in ultimul rand, legaturi economice.
Piata moderna - la inceput, pietele nationale, si apoi, treptat, piata mondiala -a constituit un factor stimulator al diviziunii muncii la toate nivelele si implicit al cresterii productivitatii muncii si deci al sporirii volumului de produse destinate schimbului, nu fara riscuri si sacrificii decurgand din incertitudinile legate de functionarea ei.
Statele nationale, sprijinite de negustori sub aspect financiar, au oferit, la randul lor, o protectie crescanda acestora, prin canalele politicii economice si diplomatiei, contribuind, alaturi de si impreuna cu dezvoltarea pietei nationale la progresul economic vizibil de la inceputurile epocii moderne. Acesta s-a manifestat in adancirea diviziunii sociale si internationale a muncii, sporirea volumului tranzactiilor si a castigurilor obtinute din acestea, extinderea si generalizarea economiei moderne de piaf;a, denumita de unii autori economie capitalista, suport al unor insemnate innoiri si pe politic, social si cultural.
Rolul comertului indepartat sau la mare distanta in
acumularea de capital si transformarea capitalului comercial in capital industrial
In monumentala sa lucrare "Civilizatie materiala, economie si capitalism, iecolele XV-XVIII", istoricul francez Fernand Braudel evoca in mod convingator rolul esential, adeseori de-a dreptul revolutionar, al comertului ca factor de progres, care-si pune amprenta pe toate laturile existentei sociale, de la economie la politica si cultura. In acest context, autorul citat face distinctie intre comertul de rutina (mai ales comertul interior) bazat pe transparenta, pe reguli indeobste cunoscute si castiguri modeste, si comertul speculativ (de cele mai multe ori comert exterior), insotit de riscuri mari dar si de castiguri mari si bazat adeseori pe diferite monopoluri, pe facilitati inacesibile masei largi de negustori. "Marile jocuri capitaliste se situeaza in domeniul neobisnuitului - scrie F. Braudel -, al ineditului sau al conexiunii la distanta, de luni sau chiar de ani" .
De aceasta particularitate a comertului exterior se leaga insuficienta lui transparenta in ce priveste relatia dintre costuri si preturi, ca si aceea dintre riscuri si castiguri, precum si dintre costul si pretul serviciilor pe care le face el societatii si antajele pe care le culege el din anumite structuri si conjuncturi inerente dezvoltarii societatii moderne (externalitati, gratuitati, cistiguri fara contraprestatie) in diferite etape istorice.
Dincolo de incertitudinile care se leaga de aceste aspecte mai putin clare ale comertului la distanta, este neindoielnic faptul ca el a adus si aduce castiguri mult mai mari decat operatiunile de rutina care se deruleaza pe o arie geografica mai restransa. Aceste castiguri substantiale au permis marilor negustori-speculatori sa ocupe un loc-cheie in economia moderna, atat in raport cu statul, pe care-l finantau cand era nevoie, dar de la care solicitau protectie impotri concurentilor straini, cat si in raport cu intreprinzatorii mai marunti, pe care ii subordonau sau ii concurau, atunci cand transferau capitalurile acumulate din sfera comertului in sfera industriei.
Referindu-se la simbioza dintre stat si marii negustori la inceputurile epocii moderne, F. Braudel scria ca "Statul si capitalul sunt doua forte mai mult sau mai putin infratite Statul nu este niciodata absent; el este cel care distribuie si garanteaza privilegiile pe piata nationala, baza esentiala. Dar acestea nu sunt daruri gratuite. Orice companie (comerciala - n.ns.-SSS) raspunde unei operatii fiscale, legata de dificultati financiare care reprezinta o componenta perpetua a soartei statelor moderne"2.
Acelasi autor atrage atentia asupra structurii complexe si asimetrice in cadrul careia functioneaza aceasta simbioza in sensul ca "Monopolul unei companii (comerciale - n.ns. - S.S.S) depinde de confluenta a trei realitati: statul, in primul rand el, mai mult sau mai putin eficace, niciodata absent; lumea negustoreasca, altfel spus capitalurile, banca, creditul, clientii - o lume ostila sau complice, sau si una si alta in acelasi timp; in sfarsit, o zona comerciala de exploatat la distanta care, ea singura, determina o multime de lucruri"3.
Cand averile uriase pe care le acumuleaza negustorii-speculatori se impletesc cu politica externa a statelor respective, se ajunge la ceea ce F. Braudel numeste "dezastruoasa era a «tratatelor inegale»" care au dus la aderate "socuri exterioare" asupra unor economii altadata infloritoare. Aceasta 1-a determinat pe F. Braudel sa aprecieze ca "Europa a dereglat, in folosul sau, sistemele de schimburi ale Extremului Orient si vechiul lui echilibru".
Rezultatul pe termen lung al acestor procese 1-a constituit diferentierea tarilor si continentelor, conturarea unei vizibile superioritati tehnico-economice a Europei (mai precis, a Europei Occidentale) fata de restul lumii, "distanta care a crescut odata cu anii" si pe care F. Braudel o considera, pe buna dreptate, "problema esentiala a lumii moderne", respectiv problema decalajelor crescande dintre minoritatea tarilor industrializate si majoritatea tarilor subdezvoltate si in curs de dezvoltare, care se confrunta si in prezent cu grave dificultati, inclusiv in domeniul comertului exterior .
Din pacate, acest decalaj este prezent si in domeniul cunoasterii, inclusiv al istoriografiei mondiale, ceea ce 1-a determinat pe istoricul francez sa afirme ca "Exista, intr-ader, o inegalitate «istoriografica» intre Europa si restul lumii. Inventand meseria de istoric, Europa s-a slujit de ea in folosul sau. Si, drept urmare, este pe deplin edificata, gata sa aduca marturii, sa revendice. Istoria non-Europei este abia pe cale a se face. Si atata timp cat echilibrul cunostintelor si interpretarilor nu este resilit, istoricul nu se poate hotari sa taie nodul gordian al istoriei lumii, care este geneza superioritatii Europei". Recunoscand gravitatea problemei, ganditorul mentionat semnaleaza si complexitatea ei deosebita precizand ca "un lucru mi se pare sigur; distanta dintre Occident si celelalte continente s-a sapat tarziu (subl. autorului -n.ns.SSS) si a o atribui doar «rationalizarii» economiei de piata, cum au inca tendinta sa o faca prea multi contemporani ai nostri, este evident simplist".
And in vedere performantele deosebite ale comertului exterior, "victoria comertului la distanta", cum se exprima el, F. Braudel scrie ca "nu exageram atunci cand, referindu-ne la Anglia secolului al XVIII-lea, vorbim despre o revolutie comerciala, de o aderata explozie a negotului. in decursul acestui secol, indicele productiei industriilor care lucreaza exclusiv pentru piata nationala creste de la 100 la 150; in ceea ce priveste industriile care produc pentru export, indicele creste de la 100 la 550. Este limpede ca in fruntea plutonului, si la mare distanta, se plaseaza comertul exterior. Evident, aceasta «revolutie» trebuie explicata, ca atare, iar aceasta explicatie pune in discutie chiar lumea in intregul ei. Cat priveste legaturile ei cu Revolutia Industriala, ele sunt stranse si reciproce: cele doua revolutii isi acorda un puternic sprijin reciproc".
Circulatia monetara si revolutia preturilor la inceputul


epocii moderne
Descoperirile geografice din secolele XV si XVI au largit considerabil orizontul tranzactiilor comerciale, au favorizat difuzarea unor inventii si perfectionarea mijloacelor de transport si comunicatie, si toate acestea impreuna au stimulat dezvoltarea economiei moderne de piata, restrangand treptat aria economiei de subzistenta si a schimbului direct (trocul).In aceste conditii a crescut necontenit nevoia de bani, s-a amplificat rolul metalelor pretioase in comertul exterior, s-a intensificat preocuparea statelor care nu dispuneau de zacaminte proprii pentru exploatarea acestor metale de a si le procura din alte tari.
Insuficienta cunoastere a mecanismului de functionare a economiei de piata, ca si a naturii si functiilor indeplinite de bani, a legilor dupa care circulau diferite categorii de bani, a dus, in zorii epocii moderne, si la unele consecinte neprezute, care au socat nu numai marele public, dar uneori chiar si pe economisti. Una dintre cele mai spectaculoase consecinte ale dezvoltarii si raspandirii economiei moderne de piata a constituit-o asa numita revolutie a preturilor din secolul al XVI-lea, respectiv sporirea masi a preturilor marfurilor care constituiau obiectul tranzactiilor comerciale.Indelungatele controverse teoretice care au insotit a


cest proces dovedesc complexitatea si dificultatea problemei, caracterul incipient al cunostintelor teoretice in domeniul economic, impletirea frecventa a unor idei pertinente (legatura dintre cantitatea de bani necesara bunei functionari a economiei si volumul tranzactiilor comerciale) cu idei neclare, sau chiar confuzii (ca de ex: explicarea lorii banilor in functie de cantitatea lor, netinand seama de materialul din care erau confectionati etc).
De aceste carente teoretice s-au legat o serie de erori de politica economica urmate de consecinte negative pe termen lung, cum au fost: iluziile guvernantilor din Spania mediela ca afluxul din exterior si abundenta metalelor pretioase ar fi o garantie suficienta pentru prosperitatea tarii, nesocotind grija pentru dezvoltarea fortelor productive interne, sau esecul experientei facute in Franta de bancherul scotian John Law (1671-l729) care a emis fara discernamant o cantitate arbitrara de hartie moneda, netinand seama de nevoile reale de bani ale tarii in momentul respectiv.
Sinteza facuta de K. Marx referitor la "Teoriile asupra mijloacelor de circulatie si asupra banilor", expusa in finalul modulului II al lucrarii sale "Contributii la critica economiei politice" (1859), semnaleaza multiple dileme cu care s-au confruntat specialistii in probleme monetare timp de mai multe secole, la inceputul economiei moderne de piata, erori si confuzii care si-au pus amprenta asupra unor masuri practice de politica economica1. intelegerea si depasirea acestora este de natura sa ajute la explicarea multor probleme complicate ale circulatiei monetare din zilele noastre la scara nationala si mondiala.
inceputurile formarii pietei mondiale si politica economica


externa a statelor nationale. Protectionism si colonialism
Efectele comulative ale comertului - interior si exterior-, ca premisa/stimulent si ca rezultat al dezvoltarii economiei moderne de piata, s-au materializat, pe termen lung, pe de o parte, in formarea si consolidarea pietei si economiilor nationale, iar, pe de alta parte, in extinderea zonei de contact a celor mai dezvoltate economii nationale europene cu alte tari si continente sub multiple aspecte. Trei dintre aceste aspecte s-au dovedit esentiale pentru dezvoltarea in timp a tarilor europene cu economie moderna de piata si anume: cautarea si gasirea unor piete de desfacere antajoase pentru produsele industriale europene, aprovizionarea cu materii prime si produse exotice ieftine a tarilor europene si, legata de acestea, dezvoltarea considerabila a sistemului bancar-financiar, precum si a navigatiei maritime. Din impletirea masi si febrila a tuturor acestor activitati productive, comerciale si de servicii a rezultat o retea foarte densa si tot mai complicata de relatii comercial-bancare si financiare la scara intregului glob pamantesc. Aceasta a fost numita piata mondiala. Procesul constituirii pietei mondiale a durat cate secole, incepand in perioada marilor descoperiri geografice din secolele XV-XVI si incheindu-se, in linii mari, la granita dintre secolele XIX-XX.In acest interl de timp au avut loc schimbari importante in politica economica a statelor nationale europene. inceputul acestui rezultat a fost dominat de aspre masuri restrictive impotri concurentilor straini pentru producatorii si negustorii din tara respecti, desemnate in mod generic cu ajutorul termenului de protectionism.
Atractia crescanda a negustorilor europeni pentru zonele geografice mai indepartate, inzestrate cu ste resurse naturale ce puteau fi achizitionate la preturi scazute, i-a indemnat sa apeleze la sprijinul politic, diplomatic si chiar economic si militar al statului lor de bastina, pentru a imprima un caracter de silitate si siguranta operatiunilor de aprovizionare si desfacere in aceste indepartate zone geografice. Ansamblul masurilor luate de statele respective in aceste scopuri este cunoscut sub denumirea de colonialism, deoarece a avut drept urmare aducerea tarilor vizate intr-o stare de inferioritate fata de partenerii lor europeni si apoi nord-americani, cu consecinte imprevizibile pe acea vreme pentru destinul comunitatii mondiale, consecinte dramatice al caror deznodamant a brazdat intregul secol XX asemenea unor seisme de mare anvergura.
Continuand demersul stiintific al lui F. Braudel, economistul, politologul si istoricul nord american Immanuel Wallerstein arata in lucrarea sa "Sistemul mondial modern" (1974) ca la baza comertului international din ultimele cinci secole sta economia mondiala moderna, capitalista prin natura ei, cu o structura eterogena si in continua schimbare, dominata de preocuparea esentiala de sporire si impartire a surplusului in favoarea gruparilor si tarilor mai puternice si mai dezovltate.
Pe baza unei atii intre trecut si epoca moderna, I. Wallerstein ajunge i concluzia ca "Imperiile politice sunt mijloace primitive de dominatie economica. Piealizarea sociala a lumii moderne este aceea, daca vreti, de a fi inventat tehnologia care face posibila sporirea fluxului de plusprodus de la structurile inferioare la structurile superioare, de la periferie la centru, de la majoritate la minoritate, eliminand «risipa» unei prea imporatoare suprastructuri politice intr-o economie mondiala capitalista, energia politica este folosita pentru a apara drepturile de monopol (daca nu integral, macar atat cat este posibil). Statul devine mai putin o intreprindere economica centrala, cat mai ales un mijloc de a garanta un anumit raport de schimb in tranzactii economice straine. In acest mod, functionarea pietei (nu libera functionare, dar totusi functionarea ei) creeaza stimulente pentru o productivitate sporita, generand totodata un intreg acompaniament de consecinte ale dezvoltarii economice moderne. Economia mondiala este arena in care se desfasoara aceste procese".
Definind sistemul mondial modern, I. Wallerstein arata ca acesta se bazeaza pe "o diviziune extensi a muncii. Diviziunea nu este numai functionala - adica ocupationala - ci si geografica. Altfel spus, Sarcinile economice nu sunt egal distribuite in sistemul mondial. in parte, aceasta este desigur o consecinta a considerentelor ecologice. Dar, in mod predominant, ea este o functie a organizarii sociale a muncii, si anume a unei organizari care evidentiaza si legitimeaza capacitatea anumitor grupuri ale sistemului de a exploata munca altora, adica de a-si insusi o parte mai mare a surplusului" .
O particularitate a sistemului mondial modern este, in viziunea ganditorului nord-american, latura lui politica, compatibilitatea dintre economia capitalista si "o multitudine de sisteme politice", ceea ce a oferit agentilor economici o mare libertate de miscare si un sprijin substantial din partea statelor nationale. "Capitalismul este bazat pe absorbtia constanta a pierderii economice de catre entitati politice, in timp ce castigul economic este distribuit unor «maini prite». Ceea ce eu sustin despre capitalism - continua I. Wallerstein - este ca acesta, ca mod economic, este bazat pe faptul ca factorii economici opereaza in cadrul unei arene mai largi decat cea pe care o poate controla integral orice entitate politica. Aceasta da capitalistilor o libertate de actiune cu o baza structurala. Ea a facut posibila expansiunea economica constanta a sistemului mondial, in pofida unei distributii foarte inegale a profiturilor"2.
Inegalitatile in repartitia surplusului si implicit in dezvoltarea diferitelor grupuri sociale si zone geografice au generat tensiuni si conflicte permanente (state centrale si zone periferale) care se pot accentua in viitor, dupa aprecierea ganditorului citat. "Trasatura distincti a lumii moderne - scrie I. Wallerstein -o constituie imaginatia profitorilor sai si agresivitatea celor oprimati. Exploatarea si refuzul de a accepta exploatarea ca ineviila sau justa constituie antinomia continua a erei moderne, reunindu-se intr-o dialectica a carei miscare este departe de a fi atins apogeul in secolul al XX-lea"3.
Iata un subiect grav si complex de reflectie, important nu numai sub aspect istoric si teoretic, ci mai ales din punct de vedere pragmatic, in stransa legatura cu inmultirea si agrarea problemelor actuale globale care asteapta, iar unele preseaza insistent sa se inceapa rezolrea lor reala.
Subdezvoltarea si subalimentatia unei parti insemnate a omenirii, decalajele multiple, crizele si razboiale care au traversat acest zbuciumat secol sunt numai cate din consecintele neprezute ale politicii coloniale care s-au globalizat in decursul secolului XX. De intelegerea si solutionarea corecta a acestor probleme social-economice acute depinde nu numai asigurarea respectarii drepturilor omului si a identitatii popoarelor si natiunilor, ci chiar supravietuirea omenirii, impunand oamenilor de stiinta si celor politici responsabilitati sporite fata de trecut.
O trecere in revista a reflectiilor facute pe marginea unora dintre aceste probleme, inclusiv comertul international si politicile economice externe, in ultimele 4-5 secole, este de natura sa usureze considerabil demersul teoretic si practic in vederea solutionarii democratice a acestor probleme, dupa cum rezulta din cele ce urmeaza.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre teorii si modele privind comertul international

Aspecte specifice ale finantarii pe termen lung
Evolutia comertului international in perioada postbelica
Integrarea economica din diferite tari
Acordul general pentru tarife si comert (g.a.t.t.)
Conferinta natiunilor unite pentru comert si dezvoltare (unctad)
Sistemul generalizat de preferinte vamale (s.g.p)
Politica comerciala a romaniei in perioada postbelica
Impactul proceselor de reforma
Teorii si modele privind comertul international
Locul comertului in economia nationala
Implicatiile mecanismului de piata asupra activiatii comerciale
Cererea de marfuri
Preturile in comert
Coordonatele pietei bunurilor si serviciilor
Politica stocurilor de marfuri in comert
Politici privind aprovizionarea cu marfuri in
Cercetarea stiintifica in comert







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare