Formarea preturilor : Preturile in comert

Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR

ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie comerciala » Preturile in comert
Formarea preturilor
in economia de piata concurenta este un mediu permanent in cadrul caruia diferitii agenti economici isi desfasoara activitatea conform unor reguli de joc bine definite. Interesele lor se interfereaza si, in acelasi timp, se confrunta intr-un sistem de relatii concentrate asupra unor aspecte majore, precum: cantitatea, calitatea si pretul bunurilor economice. Concurenta este posibila cand preturile sunt libere, adica se formeaza pe piata. Daca piata cu concurenta perfecta are mai mult o existenta teoretica, piata cu concurenta imperfecta caracterizeaza realitatea economica si este intretinuta si sprijinita de interesele comerciantilor. Cu aceste doua tipuri mari de piete comertul se confrunta, atat la achizitionarea produselor, cat si la renzarea lor. Se poate schimba insa pozitia comertului in procesul schimbului. La achizitionare firma comerciala exprima cererea, clientul cumparator, in timp ce la renzare se plaseaza in rolul ofertantului. Lipsa atomicitatii sau redusa atomicitate in situtia rolului de client poate crea o stare de monopson, du opson sau oligopson, in timp ce acelasi fenomen in cazul interpretarii rolului de ofertant plaseaza comertul intr-o stare de monopol, duopol, oligopol ori intr-o stare de concurenta monopolistica. in fiecare din aceste rii situatii pretul se formeaza intr-un mod specific. Perfectiunea sau imperfectiunea concurentei fi inteleasa si tratata in continuare numai in contextul actionarii mecanismelor teoretice ale pietei si excluderii oricaror comportamente interzise de reglementarile interne si internationale, care actioneaza asupra formarii si manifestarii unei concurente loiale. Cele doua tipuri de piata, prin prisma concurentei, sunt caracteristice atat pentru piata interna, cat si pentru piata externa. Referindu-se la competitivitatea pe piata externa Michel Didier are in vedere urmatoarea ecuatie: competitivitatea unei tari este egala cu - » initiati si rigoarea din partea conducatorilor de firma + » eficienta administratiei + » disciplina personalului. Respecti ecuatie cere din partea statului sa utilizeze foarte bine prelerile fiscale, sa sustina si sa coordoneze eforturile pentru a realiza o echilibrare a balantei comerciale si a balantei de plati. Echilibrarea balantelor este o conditie minima in lupta de afirmare a competitivitatii externe, obiectivul esential fiind situatia realizarii unor balante - comerciale si de plati -excedentare, care sa consolideze pozitia tarii pe piata mondiala si sa favorizeze dezvoltarea interna. Suprimarea deficitului balantei comerciale este limitata si dificila daca se au in vedere doar actiunile directe asupra preturilor practicate, fie la import, fie la export, aceasta deoarece respectivele preturi sunt supuse constrangerilor pietei mondiale. Tinand seama insa de modul specific al formarii preturilor respective si de posibilitatea folosirii fiecarui element component al acestora, in functie de conditiile de piata din fiecare zona sistemul preturilor poate deveni extrem de eficace. Formarea preturilor in cadrul unei piete cu concurenta perfecta O piata cu concurenta perfecta pretinde ofertantilor si cumparatorilor sa fie intr-un numar mare, sa actioneze numai in temeiul unor principii de rationalitate si sa fie permanent si corect informati asupra raportului dintre oferta si cerere. intrunirea acestor conditii ofera ofertei si cererii un caracter fluid. Pe langa cerintele specifice unei piete proprii concurentei perfecte, intervin si o serie de cerinte si restrictii ce trebuie indeplinite de catre firmele care actioneaza pe o asemenea piata. In aceste conditii, o firma se spune ca este absolut concurenta daca nu are puterea de a modifica pretul pe care-l primeste pentru produsele ofertate. De aceea, o asemenea firma se numeste si primitor de pret. O firma perfect concurentiala accepta pretul asa cum este determinat de piata din doua motive :pentru ca vinde un produs care este nediferentiat fata de produsele celorlalte firme de pe piata si pentru ca ea detine o cota mica din totalul pietei. Datorita primului motiv, cumparatorii nu au nici o preferinta pentru produsul oferit de catre o firma in defavoarea alteia, ceea ce face ca fiecare ofertant - producator sau comerciant - sa trebuiasca sa se conformeze pretului pietei.In aceste conditii, potrivit regulii si ca efect al descendentei pantei curbei ce reda evolutia cererii pe piata, pretul pietei poate fi schimbat numai daca cantitatea de marfuri nduta se schimba; de pilda, cantitatea trebuie sa scada pentru a produce o crestere a pretului. Deoarece fiecare firma perfect concurentiala devine prin nzari doar o mica fractiune din totalul pietei, nici o firma nu poate modifica pretul oferind mai mult sau mai putin. Efectul unei asemenea actiuni, in cadrul ofertei, pe ansamblul pietei este imperceptibil. Operarea cu un produs nediferentiat si detinerea unei cote mici din totalul pietei echileaza cu lipsa puterii de a modifica pretul pietei. Caracteristic acestei piete este pretul de echilibru. Echilibrul, dupa cum am mentionat, este acceptat intr-o expresie relati. Cand se realizeaza egalitatea intre cantitatile cerute (C) si cele oferite (O), pentru un anumit bun economic, apare pretul de echilibru (PE). O abatere a pretului de piata fata de punctul de echilibru provoaca un exces de oferta - un surplus temporar de bunuri pe piata - ori un exces de cerere - situatie de penurie sau lipsa bunurilor de pe piata. Fortele pietei vor deplasa nivelul pretului, in fiecare caz, spre noi puncte de echilibru. - La pretul de echilibru PE0 punctul de echilibru intre oferta si cerere este E0 si corespunde cantitatii QE0. Curbele ofertei si cererii se intersecteaza in punctul E0. - Daca la PE0 pretul creste la P2 cererea se reduce la cantitatea corespunzatoare lui QCl5 echilibrul fiind compromis, realizandu-se doar corespondenta cu punctul C de pe curba cererii, unde cererea nu mai este egala, cantitativ, cu oferta. - La pretul P2 ofertantii sunt dispusi sa mareasca oferta pana la punctul 0'2. Deoarece cererea este echilenta cantitativ cu QCj se formeaza un exces de oferta. - Cand pretul Pj se plaseaza sub nivelul pretului de echilibru PE0, cereri: ii corespunde o cantitate QC2 in C"2, iar ofertei cantitatea din punctul QO (O"!). Cumparatorii sunt interesati sa cumpere o cantitate sporita (QC2) si pe piata, in raport cu oferta, apare un exces de cerere, o penurie de oferta. Dimensiunea ofertei se reduce la QO^ Are loc o epuizare a stocurilor. intre graficul pretului de echilibru pentru piata bunului (in general) si graficul aceluiasi pret de echilibru -7.3. - pentru firme perfect concurentiale - 7.4. -exista unele diferente. Piata pe care vinde firma bunul economic este reprezentata prin graficul 7-3 unde C este curba cererii, O - curba ofertei, PE - pretul de echilibru si QE -cantitatea corespunzatoare egalizarii cererii cu oferta (exprimata in milioane unitati cantitative). Catre pretul de echilibru - PE se orienta fiecare firma angrenata in ofertarea respectivului bun economic. Firma perfect concurentiala pe aceasta piata opera conform graficului 7-4 in care curba ofertei ei (0=MC) este curba costului marginal. Pentru bunul oferit firma primeste pretul PE determinat de oferta de pe piata si de cerere. Linia pretului P este o curba a cererii. Daca curba cererii este perfect orizontala (perfect elastica) inseamna ca firma poate oferi si vinde orice cantitate hotarata de acest pret. Piata este pregatita sa cumpere, de la respecti firma, orice cantitate rezonabila la pretul PE. De la o pozitie de echilibru la alta, linia pretului nu se deplaseaza instantaneu. in timpul reglarii, linia pretului care vizeaza firma individuala urca sau cobori in concordanta cu evolutia pretului existent pe piata. -Cantitatea QF din graficul 7-4 corespunde punctului in care pretul egalizeaza costul marginal, ofertantul maximizandu-si profitul. in timp ce unitatile de masura pe axa pretului sunt aceleasi in ambele grafice, unitatile de masurare a cantitatii oferite sunt diferite. Cantitatea oferita de o firma, este, conform restrictiilor mentionate la inceput, mica. Firma perfect concurentiala accepta pretul asa cum este el determinat de piata si decide daca oferi si cat oferi. Situatia profitului ei se poate inscrie in una din urmatoarele trei posibilitati: a) obtine profituri pure. Resursele investite in respecti afacere se lorifica mai mult decat investirea in orice alta afacere. Profitul se maximizeaza in punctul unde distanta dintre pret si costul mediu este cea mai mare; b) obtine un profit pur zero. Resursele angajate de firma aduc un castig identic cu cel care s-ar putea obtine prin angajarea intr-o activitate alternati; c) castigul este mai mic decat cel posibil de obtinut prin angajarea resurselor intr-o alta activitate. Uneori costurile unei asemenea firme sunt mai mari deoarece are alternative mai bune in raport cu alte firme pe piata. Echilibrul pietei, in functie de posibilitatea adaptarii ofertei la cerere se realizeaza in perioade diferite de timp. Din acest punct de vedere in practica se intalneste echilibrul pe termen scurt si echilibrul pe termen lung. La echilibrul pe termen scurt, firmele pot produce sau vinde mai mult prin folosirea echipamentelor, tehnologiilor existente. Curbele ofertei si, respectiv, cererii se deplaseaza ca urmare a aparitiei unor modificari. Curba ofertei inregistreaza mutatii in functie de productia fiecarui producator, aparitia unor noi combinatii ale factorilor de productie, de introducerea progresului tehnic etc. La randul ei si curba cererii se modifica datorita schimbarii preferintelor consumatorilor, preturilor la alte bunuri, a veniturilor si chiar a numarului de consumatori. Deplasarea uneia dintre curbe modifica punctul de echilibru, iar resilirea echilibrului se face la un alt nivel decat cel initial. Echilibrul pe termen lung determina abandonarea unor vechi capacitati -fie de productie, fie de comercializare - construirea unor noi capacitati, intrarea sau iesirea din ramura a unor firme. Pentru realizarea acestui echilibru, pretul trebuie sa asigure egalitatea ofertei cu cererea, obtinerea unui profit normal, daca costurile sunt identice, si sa asigure supraprofitul care ar atrage intrarea de noi firme. Formarea preturilor in cadrul pietelor cu concurenta imperfecta In economiile modeme oferta pietei, mai ales, deviaza de la conditiile concurentei perfecte datorita prezentei si actiunii unor multiple fenomene. Lipsa atomicitatii agentilor-ofertanti sau cumparatori si eterogenitatea pietei cauzata de diferentele calitative existente intre bunuri, precum si de gama mai larga sau mai restransa a serviciilor asociate, favorizeaza aparitia concurentei imperfecte. Imperfectiunea poate proveni, atat din partea ofertantilor, cat si din partea consumatorilor. Astfel, o firma puternica ce actioneaza pe o piata imperfect concurentiala, poate exercita un control asupra pretului pe care-l primeste pentru produsele oferite daca indeplineste una din urmatoarele conditii: produce si ofera o mare parte dintre produsele existente pe piata; ofera un produs care se distinge sau se diferentiaza de produsele concurentei. Pentru o asemenea firma abilitatea de a ridica pretul si de a vinde o cantitate mai mica sau de a scadea pretul si de a vinde o cantitate mai mare inseamna a avea de-a face cu o curba descendent inclinata a cererii. Si modul de manifestare pe piata al consumatorului contribuie la conturarea si dezvoltarea unei piete cu concurenta imperfecta. Aceasta deoarece comportamentul consumatorului, pe de-o parte, este o expresie a preferintelor sale, si, pe de alta pa rte, reprezinta o consecinta a unor factori obiectivi si subiectivi care ii imprima forme foarte eterogene de manifestare si materializare a sistemului de adaptare la anumite limite si conditii. Tinand seama de multitudinea conditiilor existente, in cadrul pietei cu concurenta imperfecta se manifesta mai multe tipuri de preturi, dintre care mai reprezentative sunt: pretul de monopol, pretul monopolistic si pretul de oligopol. Pretul de monopol Dupa cum se cunoaste, cand o firma ofera pietei un produs, ne confruntam cu situatia de monopol. intr-o asemenea situatie, firma face fata intregii cereri de pe piata. Cauzele situatiei de monopol se pot regasi in: motirea comportamentului altor firme; imposibilitatea intrarii pe piata a altor firme; bariere de ordin tehnic; stapanirea sau posedarea de resurse unice; stapanirea sau posedarea unor tehnologii (industriale, agrare, comerciale, de transport etc.) de rf; posedarea unor talente manageriale de exceptie; existenta unor conditii legale specifice. Analiza situatiilor enumerate scoate in evidenta ca in timp ce unele firme gasesc afacerea, domeniul, produsul neprofiile si, in consecinta, nu cauta intrarea pe piata, altora le lipseste posibilitatea intrarii din considerente de ordin tehnic, economic, organizatoric sau legal. De remarcat ca, din punct de vedere tehnic, in unele situatii intrarea pe o anumita piata solicita obtinerea unor costuri mai mici decat costurile altor firme si mai ales decat costurile firmelor existente, pe piata. Aceasta intrucat daca s-ar intra pe piata cu costuri mai ridicate, mentinerea ar cere la iesire preturi scazute, ceea ce reduce sau anuleaza profitul, facand neinteresanta intrarea unei firme pe piata respecti. Experienta tarilor cu o economie de piata dezvoltata este edificatoare in privinta abordarii si rezolrii conditiilor legale de intrare pe piata. Nu de putine ori a avea o singura firma este mai de dorit, decat a avea o piata deschisa. O astfel de optiune creeaza un monopol natural, unde costul marginal se diminueaza, iar costul mediu minim se poate obtine doar prin aceasta forma de organizare. Una din cele mai frecvente cauze ale situatiei de monopol (de exemplu, masinile Xerox, camera Polaroid etc.) este si protectia legala a tehnologiilor de catre stat. in asemenea cazuri, tehnologia de baza se da in mod unic unei firme. La fel actioneaza si acordarea unei francize exclusive pentru servirea unor piete. Standardele referitoare la performanta intervin ca restrictii in toate asemenea cazuri. Structura sau firma care detine monopolul isi fixeaza pretul alegand de pe curba cererii un punct cu care sa opereze. Ea poate alege, fie pretul pietei, fie cantitatea ofertei, nu insa pe amandoua. Fixarea pretului are anumite limite, deoarece un pret prea ridicat poate provoca pierderea clientilor, cum se intampla, de exemplu, in micile comunitati, cand unica structura comerciala existenta incepe sa practice preturi neobisnuit de mari, preturi ce nu pot fi suportate de cumparatori. Totusi, de regula, pretul de monopol pe termen lung este mai mare decat pretul rezultat din existenta unei concurente pe piata. Firmele monopoliste obtin maximizarea profitului prin oferirea unei cantitati la al carei nivel venitul marginal sa fie egal cu costul marginal. Profiturile realizate pe baza preturilor de monopol pot fi considerate drept o plata a factorului care formeaza baza monopolului (un patent, un loc favorabil, un intreprinzator capabil etc). Profiturile obtinute nu sunt, insa, foarte mari, nivelul lor depinzand de pozitia relati a curbei costului mediu si de curba cererii. Limitele efectelor pozitive pentru firma, ale pretului de monopol, se concretizeaza, mai ales, in excesul profiilitatii si dereglarea alocarii resurselor. Pretul monopolistic Pretul monopolistic se formeaza in contextul unei concurente imperfecte de tip monopolistic. intr-o asemenea situatie, pe piata exista mai multi ofertanti care detin, separat, o anumita cota din piata respecti; fiecare dintre ei isi diferentiaza produsele si creeaza o stare de "monopol" pentru produsul sau marca lui - marca de produs, ca marca a producatorului sau marca de comert, ca marca a distribuitorului. Produsele sunt prezentate intr-un mod care incurajeaza loialitatea consumatorului fata de marca ofertantului. Daca imaginea produsului oferit acopera o parte mai mare a pietei, ofertantul are posibilitatea de a sili astfel un pret ridicat. Se cunoaste, insa, deja faptul ca o crestere a pretului genereaza o restrangere a nzarilor, iar o scadere a nivelului pretului se concretizeaza intr-o sporire a cantitatii ndute. Drept urmare, in cazul unei concurente de tip monopolistic, reducerea pretului poate determina o crestere a nzarilor pe seama concurentilor. Trebuie remarcat insa ca ofertantul nu castiga toate nzarile concurentilor, cum se intampla pe piata cu concurenta perfecta. O asemenea limitare a expansiunii se datoreaza, in principal, diversificarii produselor sau serviciilor de catre ceilalti concurenti ofertanti, actiunile respective and menirea de a mentine, in continuare, drept clienti consumatorii "loiali". Caracteristica pentru concurenta monopolistica este influenta gradului de informare si de cunoastere. Multi nzatori si cumparatori nu detin insa in intregime informatiile necesare despre toate produsele si preturile concurentilor, in asemenea cazuri, de insuficienta a informatiei, profita nzatorii bine informati, care pot ridica nivelul preturilor fara riscul de a pierde ce din cota de piata detinuta. Legat de pretul monopolistic, in activitatea comerciala se ridica si o serie de probleme colaterale specifice. intre acestea mai importante aparand intrarea pe piata, circuitele de distributie si comportamentul consumatorilor. in general, intrarea pe piata monopolistica nu este libera. O noua firma, dornica sa intre pe piata, se confrunta cu numeroase restrictii de ordin economic, legislativ, financiar etc. De exemplu, costurile inchirierii ori construirii unor spatii comerciale sunt din ce in ce mai mari. Efortul financiar cerut este destul de apasator, tinand seama de riscul generat de conditiile unei puternice inflatii. intr-un circuit lung de distributie, in anumite conditii, pot aparea noi firme de productie sau de distributie. in asemenea situatii, panta ofertei nu mai fi intotdeauna egalata de cerere, ca urmare a existentei unei anumite diferentieri intre ofertanti si manifestarea loialitatii fata de marca. Cu toate acestea, firmele ofertante pot obtine sume mici de profit anormal prin fixarea preturilor la un nivel mai ridicat decat ar fi fost nivelul respectiv in situatia unei concurente perfecte. Readucerea la profitul normal apare numai prin intrarea pe piata a noi firme. Profitul anormal s-a datorat practicarii unui pret peste costul marginal. intr-un asemenea mecanism, curba venitului marginal nu este insa identica cu aceea a venitului mediu, deoarece cantitatea nduta riaza in functie de nivelul pretului. La un nivel ridicat al pretului se vinde o cantitate mai redusa de marfuri si invers. intrucat venitul marginal are o tendinta de scadere pe masura ce se nd mai multe cantitati, nzarea tinde sa devina descrescatoare, chiar h o scadere a nivelului pretului. . Multitudinea de firme angajate in comertul cu amanuntul se incadreaza, aproape perfect, in concurenta monopolistica. in aceasta situatie, localizarea magazinului creeaza anumite diferentieri. Acestui fenomen i se adauga structura si calitatea serviciilor aferente produsului. Intr-un asemenea context, unii consumatori prefera sa-si cumpere imbracaminte exterioara intr-un magazin mic si intim, unde personalul este prietenos si intotdeauna amabil. Altii fac aceleasi cumparaturi in mari magazine, cu putin personal in jur. Caracteristicile fizice ale confectiilor sunt aceleasi, dar clientul care doreste sa consume mai multe servicii (pe langa cumpararea hainelor) cauta magazinul mai mic unde pretul este mai ridicat. Prezenta si amplificarea serviciilor implica un cost mai ridicat, regasit in pretul de nzare. Pretul de oligopol Piata cu concurenta imperfecta de tip oligopol se caracterizeaza prin existenta a 2-4 ofertanti, fie producatori, fie distribuitori, care au posibilitatea de a influenta pretul, deoarece detin cea mai mare cota de piata. intre acesti ofertanti poate interveni o intelegere de impartire a pietei si de fixare a unor preturi mai ridicate. Un asemenea fenomen poate interveni deoarece este cunoscut faptul ca, existenta unor firme mari lorifica mai eficient factorii de productie, tehnologiile de productie si retelele de distributie, ele neand astfel obligatia de a produce bunuri diferentiate intre ele. La randul sau, fiecare firma are un anumit control asupra pretului produsului realizat, un control limitat insa, prin concurenta exercitata de produsele substituibile disponibile. Pentru produsele omogene de pe o asemenea piata, este mai putin indicat sa se practice o diferentiere a preturilor si, in consecinta, fiecare firma trebuie sa nda produsul pe care il realizeaza la un pret aliniat cu cel al concurentilor. In cadrul unei asemenea piete, unde concurenta se bazeaza pe anumite intelegeri tacite, cand are loc o modificare a pretului toate firmele efectueaza respecti modificare. Daca o firma sporeste pretul produsului sau peste nivelul de pret al celorlalte firme, clientii ei descopera repede produsele substituibile si se indreapta catre acestea, deoarece le asigura un spor de utilitate in raport cu sumele banesti folosite la plata achizitionarii lor. Diferente mari sau remarcabile apar insa intre preturile produselor pe care consumatorii le considera mai putin recomandate pentru substituire. Asa este, de pilda, cazul cu automobilele de lux sau cu acele marci de produse care atesta o anumita pozitie sociala. In situatia modificarii pretului unor resurse angrenate in procesul de prelucrare, in vederea obtinerii altor bunuri economice, curbele costului marginal, ale venitului marginal si ale costurilor medii totale se vor modifica in aceleasi proportii la toate firmele. O asemenea actiune atrage si modificarea pretului care maximizeaza profitul. in sfarsit, un ultim element important, specific pretului de monopol, se refera la faptul ca evolutia curbei cererii in cadrul pietei cu concurenta imperfecta de tip oligopol este mai putin elastica decat curba cererii din concurenta monopolistica, intrucat firmele, prin pozitia lor, sunt nevoite sa nda catre o parte mai mare din piata.

Politica de confidentialitate

Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact