StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie comerciala » Cercetarea stiintifica in comert
Trimite articolul prin email Tipologia activitatii de cercetare stiintifica desfasurata in comert : Cercetarea stiintifica in comert Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Tipologia activitatii de cercetare stiintifica desfasurata in comert



Abordarea tipologica a problematicii cercetarii stiintifice desfasurate in comert, precum si structurarea domeniala a acesteia, are in vedere, pe de o parte, locul comertului in cadrul mecanismului de piata si necesitatea cunoasterii complexitatii relatiilor sale cu mediul de afaceri, iar, pe de alta parte, necesitatea conturarii domeniilor de preocupari privind modernizarea manageriala a firmelor comerciale si a tehnologiilor folosite, perfectionarea sistemelor de prospectare a pietei, precum si cresterea capacitatii de a surprinde si lorifica profiil orice riatie conjuncturala aparuta in diversele zone de piata. Urmare a unei asemenea conceptii, lucrarea de fata se axeaza pe conturarea a trei importante domenii in cercetarea stiintifica comerciala: cercetari manageriale si elaborarea unor studii privind ma



nagementul firmelor comerciale; cercetari, diagnosticari, prospectiuni si elaborarea unor studii complexe de piata; cercetari si analize conjuncturale.


Cercetari si studii manageriale
Pentru comert, cercetarile manageriale au o dubla semnificatie: de a contribui la crearea mediului sau de actiune - piata; de a asigura orientarea procesului decizional din cadrul fiecarei firme comerciale in functie de specificul pietei create si obiectivele ce si le propune in cadrul pietei respective.
Cercetari si studii manageriale utilizate in crearea pietelor
Strategiile conventionale de transformare social-economica resping ideea de economie ificata, inlocuind-o prin sistemul initiativei particulare si descentralizate a agentilor economici . Alaturi de aceasta idee de baza, strategiile conventionale de transformare includ si o serie de alte elemente, precum: rolul proprietatii prite ca baza juridica a competentelor celor care detin puterea de a dispune si celor care sunt dependenti in productie, desfacere si finante; coordonarea initiativei prite descentralizate prin intermediul pietelor; restrangerea interventiei si reglementarii de catre stat a activitatilor economice; restrangerea interventiei statului in reglementarea lorii sile a banilor si a preturilor relative.
Cu toate ca exista un consens asupra viabilitatii ideilor si conceptelor pe care sunt construite strategiile conventionale de transformare, programele formulate si fundamentate pe asemenea strategii nu s-au dovedit viabile si in multe cazuri au fost sortite esecului. Aceasta deoarece s-a pornit de la premisa gresita privind aparitia spontana a economiei de piata, capitaliste, o data cu introducerea proprietatii prite, liberalizarea preturilor, silitatea monetara si introducerea pietelor libere competitive. Or, eroarea spontaneitatii are consecinte fatale, intrucat trece cu vederea faptul ca pietele sunt o constructie sociala si ca trebuie sa fie create prin actiuni constiente. Crearea pietelor este o sarcina care tine de esenta actiunilor antreprenoriale. in conditiile in care pietele nu apar prin actiuni antreprenoriale spontane, atunci ele trebuie sa fie create prin actiunea statului. Acesta are rolul, la randul sau, de a forma "creatori de piata". Cercetarile manageriale scot in evidenta faptul ca in lunga istorie a economiei capitaliste de piata, rolul de creator de piata a fost si este indeplinit de asa-zisul "mijlocitor" sau "intermediar", care are menirea de a sili legaturi intre firmele producatoare si cumparatori. in postura de intermediari si creatori de piata apar: comerciantii en-gros; negustorii de bani si credite, care pot fi banci sau persoane; cumparatorii si nzatorii din diferite intreprinderi sau de la diferite intreprinderi. in toate aceste posturi de intermediere, comertul este prezent in diferite ipostaze: angrosist, bancher sau detainst. Comerciantii, indiferent de natura si domeniul lor de actiune, sunt cei care silesc relatiile dintre diferitele firme producatoare de bunuri din industrie, agricultura, sectorul mestesugaresc sau al prestatiilor de servicii si cumparatorii acestora, pana la consumatorul final. Comerciantii, in calitatea lor de creatori de piata, sunt cei care incheie contracte in virtutea carora producatorul, angrosistul sau detailistul primeste credite in schimbul obligatiei de a plati dobanzi si de a rambursa creditul. Un asemenea mecanism creeaza necesitatea unor mecanisme specifice pietei, privind controlul reciproc al respectarii contractelor, necesitatea indeplinirii contractului prin plata dobanzii si rambursarea creditului din incasarile obtinute prin nzarea de bunuri pe piete libere si competitive. Or, tocmai aceste contracte creeaza pietele pentru care se desfasoara productia de bunuri sau servicii si desfacerea lor, piete care trebuie sa fie caracterizate prin capacitatea lor de a determina agentii economici sa creeze continuu noi lori si sa contribuie la formarea unui plus de avutie. Aceleasi fenomene demonstreaza ca piata, in cadrul careia se desfasoara procesele: credit-productie-desfacere si credit-investitii-venituri, nu poate sa apara in mod spontan.In contextul fenomenelor prezentate mai sus, cercetarea si studiile manageriale efectuate in vederea crearii de piete abordeaza, in primul rand, aspecte macroeconomice, cautand sa contribuie la eliminarea proceselor de comercializare organizate doar in scopuri pur speculative si de a crea stimulente pentru procese de productie si de investitii. in al doilea rand, respecti cercetare este nevoie sa se ocupe de contextul socio-economic, a carui formare constituie premisa necesara a productiei si repartitiei de bunuri si, prin aceasta, a cresterii economice in general. Crearea constienta a unui context socio-economic cade in sarcina legiuitorului si reprezinta una dintre principalele sale responsabilitati. Acesta, pe baza conceptelor, informatiilor si metodologiei oferite de studiile manageriale, facilitand introducerea economiei de piata, trebuie sa asigure crearea unui context socio-economic care sa promoveze reconstructia si cresterea activelor productive ale unei economii nationale -singurele creatoare de bunastare materiala, specialistii avertizand ca nu se poate astepta ca din situatii de joc de suma negati sau de suma zero, sa se poata gasi o cale de iesire rapida prin procese spontane.In scopul asigurarii posibilitatilor de realizare a unor contexte socio-economice stimulatoare a cresterii productiei si veniturilor, cercetarile si studiile manageriale elaborate trebuie sa ofere un minimum de elemente care sa contribuie, in profil macroeconomic, la solutionarea problemelor generate de programele de transformare pe care le presupun crearea pietelor si introducerea economiei de piata. intre acestea, un rol deosebit revine urmatoarelor aspecte:
- conturarea si oferirea solutiilor pentru asigurarea unei lute suficient de sile pentru a putea functiona ca unitate de cont adecta in contracte in care sunt consemnate drepturi asupra castigurilor viitoare, precum si garantiile creditului;
- asigurarea unor posibilitati de aplicare csinelimitate a prevederilor contractuale, comensurate in bani;
- identificarea posibilitatilor de pritizare a managementului in intreprinderile publice, astfel incat managerii sa poarte raspunderea rezultatelor si sa fie platiti in functie de respectivele rezultate;
- cercetarea si silirea coordonatelor unui cadru propice existentei si aparitiei continue a creatorilor de piata, care sa sileasca noi relatii intre producatori si cumparatori, in special a angrosistilor si a sectoarelor de nzari din intreprinderi, precum si a bancilor comerciale si de dezvoltare, care sa acorde producatorilor si comerciantilor imprumuturi in schimbul dobanzilor si rambursarii lor;
- identificarea si prezentarea unor solutii cu privire la promorea unei politici monetare si fiscale moderat expansi, care sa stimuleze o crestere a productiei prin asigurarea unei cereri de marfuri efective, suficiente;
- conturarea elementelor de fundamentare a unei politici privind veniturile care, acceptata de sindicate si organizatiile patronale, sa sustina reconstructia si transformarea socio-economica . %In ceea ce priveste perspecti, cercetarile si studiile manageriale efectuate in domeniul comercial trebuie sa contribuie, de asemenea, la asigurarea perceperii corecte a realitatii si a unei largi acceptari potrivit careia transfor-marea socio-economica trebuie sa fie dorita, posibila si realizabila. In acest sens, cercetarea manageriala si studiile ce urmeaza a fi elaborate vor trebui sa conceptualizeze ideea potrivit careia un proiect economic sau social, daca este asociat pozitiv cu cat mai multi oameni, cu ste schimbari structurale, modernizari si cresteri economice, daca se realizeaza prin initiative personale si este ancorat in gandirea si interesul personal al oamenilor, creeaza un climat in care cooperarea sociala se realizeaza cu un efort moderat de coordonare . Un asemenea concept prezinta o importanta deosebita pentru dezvoltarea si modernizarea activitatii comerciale. Aceasta deoarece, asa cum s-a aratat, respectivul comert, in calitatea sa de creator de piata, presupune intreprinzatori care, actionand ca intermediari, trebuie sa sileasca si sa fluidizeze relatiile intre mari mase de producatori si cumparatori, relatii care, pe de o parte presupun multiple initiative si interese personale, iar, pe de alta parte, ste schimbari structurale, modernizari si cresteri economice.
Cercetari stiintifice comerciale si studii manageriale utilizate in perfectionarea procesului decizional din cadrul structurilor comerciale
Integrarea functionala a tuturor structurilor comerciale in mecanismele pietei presupune prezenta diferitelor elemente ale cercetarii stiintifice in cadrul intregii activitati desfasurate. intr-o asemenea viziune, conceptiile manageriale moderne urmeaza a fi aplicate in domeniile de activitate prin care tranzactiile comerciale sunt operationalizate si pentru realizarea carora se silesc anumite obiective si programe. Activitatea manageriala, la randul sau, presupune un proces complex, dat de ansamblul de decizii si actiuni prin intermediul carora se determina si se realizeaza obiectivele departamentelor implicate in activitatea de comert, a organelor de specialitate ale administratiei locale, precum si a firmelor comerciale si a subsistemelor acestora. Mai mult, lorificarea obiectivelor respective presupune procese de munca, o anumita integrare a muncii personalului, prin folosirea unui ansamblu de metode si tehnici in vederea cresterii gradului de profiilitate a fiecareia dintre actiunile intreprinse. La aceasta se adauga faptul ca piata, prin mecanismele sale, impune firmelor din structurile comerciale sa devina inotoare si competitive, sansele lor de dezvoltare fiind conditionate in mod decisiv de potentialul creativ in domeniul comercial, precum si de dimensiunile performantelor in ceea ce priveste calitatea activitatii comerciale si marimea costurilor.
Realizarea intregii activitati la nivelul unor asemenea exigente implica o noua viziune in ceea ce priveste structurarea intregului sector comercial, precum si in ceea ce priveste tehnologia conducerii, toate componentele sistemului -departamente, administratie locala, firme comerciale, asociatii profesionale, asociatii patronale etc. - trebuind sa-si defineasca si redefinesca continuu strategia dezvoltarii, procedand la transformari in modul de organizare si conducere in functie de conditiile oferite de piata zonei in care actioneaza.
Multilateralitatea procesului respectiv, precum si complexitatea problemelor cu care se confrunta astazi structurile comerciale - indiferent de natura lor - in universul operational, promorea stiintei si indeosebi a solutiilor preconizate de catre aceasta ridica multe aspecte si, indeosebi, noi exigente cu privire la perfectionarea continua a actului de decizie. Dintre acestea, un interes aparte, prin complexitatea lor, prezinta: inlaturarea principalelor deformari inoculate de vechiul sistem centralizat si dirijist in cultura manageriala, utilizarea corespunzatoare a specialistilor de care dispun structurile comerciale, conturarea directiilor de pregatire a decidentilor, structurarea problematicii logisticii comerciale cu care se confrunta diferitele firme din structurile comertului.
Fiecare dintre aspectele prezentate mai sus implica, in scopul structurarii problematicilor sale si al silirii cailor de solutionare a problemelor respective o cercetare stiintifica riguroasa, bazata pe elaborarea unor studii manageriale specifice, capabile sa ofere elementele de fundamentare a proceselor decizionale ce au loc in cadrul structurilor comerciale.
» Asigurarea unui proces decizional pragmatic si competitiv, corespunzator economiei de piata, bazata pe mecanismul concurential, implica in primul rand cercetari si studii manageriale strategice care sa asigure schimbarea in insasi conceptia si modul de abordare a problematicii comerciale, in general, si a afacerilor, in special, atat de catre specialistii care contribuie la fundamentarea politicilor macrocomerciale, cat si de catre patronii sau managerii firmelor comerciale care actioneaza ca operatori de piata. Asemenea studii trebuie sa aiba in vedere ca in conditiile specifice economiei de comanda s-a produs o simplificare accentuata a functiei manageriale, axate preponderent pe gestionarea situatiilor de criza. in aceasta privinta, apar edificatoare rezultatele unei cercetari sistematice, intreprinse in anul 1996 de catre Fundatia internationala de management Bucuresti, in scopul eluarii cererii interne si a capacitatii de training autohton in management. Respecti cercetare, prin studiile efectuate, a reliefat doua aspecte edificatoare pentru orientarea conceptiilor privind asigurarea unui proces decizional pragmatic si competitiv. Primul are in vedere principalele deformari pe care le-a introdus vechiul sistem social-politic in cultura manageriala, cum ar fi lipsa unui "limbaj" adect pentru un dialog cu partenerii externi, datorita faptului ca tranzactiile erau intermediate de intreprinderi specializate in comert exterior; incapacitatea de a introduce un comportament organizational centrat pe performanta, in lipsa parghiilor clasice de motire; subordonarea criteriilor calitate si pret, celui de volum al productiei; lipsa preocuparii pentru pozitionarea intreprinderii in mediul economic si formularea unei strategii competitive; inlocuirea criteriilor de pregatire profesionala si capacitate a managerilor prin cel de relatii clientelare in raport cu puterea. Cel de-al doilea se refera la esuarea multora din programele finantate fie din fondurile Uniunii Europene - PHARE si Tempus, fie de catre organizatii internationale - Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, Banca Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare - sau prin asistenta bilaterala, esuare care s-a datorat faptului ca firmele din SUA sau Europa de Vest chemate pentru asistenta au incercat sa utilizeze programe gata pregatite, neintelegand cultura locala si mediul economic specific, ceea ce a generat lipsa impactului necesar al dialogului managerial, astfel ca organizatiile beneficiare sa poata absorbi si utiliza cunostintele transmise.
- intr-un asemenea context este necesar sa se apeleze la studii de specialitate care, pe baza diagnozelor asupra pietei manageriale (cerere-oferta de training), sa permita ajustarea corespunzatoare a filozofiei asistentei structurilor comerciale, care in plenul lor sunt in curs de restructurare, astfel incat programele de training sa fie bazate pe nevoile reale ale organismelor guvernamentale, administratiei locale, organisme nonguvernamentale implicate in activitati de comert, asociatii patronale si, in special, a firmelor comerciale.
- in acelasi context, cercetarea stiintifica, prin studiile elaborate in domeniul managerial, trebuie sa asigure si posibilitatea identificarii nevoilor si prioritatilor structurilor comerciale, pentru a se putea formula cereri articulate si relente partenerilor de afaceri, conturand astfel structura pachetului de servicii care trebuie sa insoteasca orice program de training pus la dispozitia firmelor. Asemenea programe ar trebui sa cuprinda: consultanta in elaborarea obiectivelor de management, audit strategic, schimbarea organizationala si perfectionarea functiilor de marketing, cercetare-dezvoltare, comunicare, finante-conilitate, managementul resurselor umane etc .
» O alta latura importanta a cercetarii stiintifice comerciale utilizata in perfectionarea procesului decizional, care genereaza necesitatea realizarii anumitor studii specifice, se refera la silirea cailor de utilizare corespunzatoare, eficienta a specialistilor de care dispune fiecare modul din structurile comerciale. O astfel de utilizare ridica, in conceptia acestei lucrari, doua aspecte: asigurarea realizarii unei diviziuni stiintifice a muncii specialistilor de care dispun structurile comerciale si implicarea totala in procesul de decizie a respectivilor specialisti. Ambele aspecte formeaza obiectul unor studii privind conducerea resurselor umane si sunt specifice marilor firme comerciale, organelor administratiei locale abilitate in solutionarea problemelor teritoriale ale comertului, unor organisme nonguvernamentale implicate in activitatea de comert - camere de comert si industrie, organizatiile centrale si teritoriale cooperatiste, asociatii profesionale de tipul "lanturilor voluntare", precum si organismelor guvernamentale insarcinate cu formularea si fundamentarea politicilor macrocomerciale. Elaborarea lucrarilor de cercetare integrate tipului de studiu privind conducerea resurselor umane are in vedere cele doua aspecte amintite, formuland solutii adecte in functie de natura modulului cercetat - departament guvernamental, cooperatie, camera de comert, mare firma comerciala etc.
- in ce priveste primul aspect care, asa cum s-a aratat, se refera la asigurarea realizarii unei diviziuni stiintifice a muncii specialistilor de care dispun structurile comerciale, trebuie subliniat ca studiile privind conducerea resurselor umane pornesc de la premisa ca natura foarte diversa a fenomenelor ce dau conturul unei activitati comerciale, indiferent de nivelul la care aceasta se realizeaza, reclama un aparat de specialisti, cu o structura foarte riata, care trebuie sa fie implicati in proiectarea si derularea activitatii respective. Astfel, extinderea activitatii comertului, dezvoltarea retelei comerciale si introducerea unor noi forme de nzare, modernizarea si utilizarea corespunzatoare a tehnologiilor comerciale, imbunatatirea calitatii serviciilor comerciale, gestionarea corespunzatoare a resurselor materiale si financiare, realizarea unor costuri scazute la comercializare, penetrarea pe diverse piete, elaborarea politicilor macrocomerciale, silirea strategiilor corespunzatoare diferitelor tipuri de firme comerciale reprezinta doar o parte din actiunile ce sunt intalnite in activitatea structurilor comerciale, dar care reclama prezenta acti a marketologului, inginerului, arhitectului, designerului, ecologistului, finan-tistului etc, care, prin cunostintele lor de specialitate, trebuie sa aiba un rol activ in elaborarea masurilor pentru fundamentarea, derularea si cresterea gradului de profiilitate a proceselor respective. in asemenea conditii, desfasurarea corespunzatoare a activitatii presupune, pe de o parte, respectarea riguroasa si folosirea corecta a competentelor fiecarei categorii de specialisti si, pe de alta parte, asigurarea unei colaborari si cooperari sistematice si functionale intre diferitele categorii de specialisti, pentru ca, prin conjugarea competentelor lor sa se asigure, in permanenta, efectul de sinergie a respectivelor forte, efect materializat in asigurarea eficientei activitatilor desfasurate.
- Cel de al doilea aspect - implicarea totala a specialistilor in procesul de decizie - apare ca o latura importanta a perfectionarii si modernizarii sistemului managerial, stiut fiind ca eficienta oricarui sistem modern de conducere este legata nemijlocit de calitatea deciziei. in aceasta privinta lucrarile de cercetare stiintifica privind conducerea resurselor umane trebuie sa contureze si sa ofere solutii privind asigurarea cadrului necesar ca decizia sa fie luata acolo unde se cunosc cel mai bine conditiile de desfasurare si se hotaraste soarta realizarii oricarui tip de activitate, cu participarea nemijlocita a celor ce urmeaza si sa o realizeze. In acelasi context, trebuie sa se asigure o cunoastere temeinica a mecanismelor pietei, in aceasta privinta cercetarea trebuind, pe de o parte, sa contribuie la o buna delimitare si prezentare a cerintelor si exigentelor unor asemenea mecanisme, iar, pe de alta parte, la antrenarea specialistului in analiza fenomenelor respective in toata complexitatea si dinamica lor, spre a depista cat mai multe si mai bune posibile riante de solutionare a problemelor decizionale. Un alt fenomen ce vine sa sublinieze necesitatea implicarii functionale a specialistului in procesul de decizie se refera la faptul ca luarea unei decizii eficiente trebuie sa tina seama nu numai de situatia existenta in momentul respectiv, ci si de efectele posibile ale acesteia in viitor. O asemenea cerinta presupune ca in luarea oricarei decizii sa se aiba in vedere ca aceasta sa nu contravina deciziilor ce vor urma, ci, dimpotri, sa le pregateasca si sa asigure competitivitatea crescanda a masurilor intreprinse.
» Modernizarea procesului managerial presupune importante contributii din partea cercetarii stiintifice comerciale si in ceea ce priveste silirea directiilor de pregatire a decidentilor. Studiile efectuate pana in prezent, atat in strainatate, cat si la noi, cu privire la respectivele probleme, au in vedere, pe de o parte, psihologia gandirii si aptitudinilor manageriale, trasaturile de caracter ale decidentilor, comportamentul si modul de actiune al acestora, iar pe de alta parte, silirea posibilitatilor de generalizare a experientei mai multor manageri in scopul decuparii principalelor virtuti ale gandirii si aptitudinilor concrete manageriale necesare in procesul de decizie ce se desfasoara atat la nivelul firmelor, cat si in cadnil oricaror altor structuri publice sau prite. Una dintre principalele laturi ale problematicii respective, conturata de Federatia Europeana pentru Dezvoltarea Managementului, in cadrul unor seminarii organizate la inceputul anului 1997, o constituie directiile in care vor trebui pregatiti decidentii, viitorul scolilor de afaceri si contributia acestora in cadrul societatilor in schimbare din cadrul secolului XXI. in aceasta privinta, cercetarea stiintifica, inclusiv cea comerciala, prin diferitele sale tipuri de studii, ramane sa caute si sa schiteze masura in care respectivele scoli de afaceri pot, sau nu, deveni agenti ai schimbarii in sistemele de intamant, care vor fi exigentele ascendentului intelectual si social pentru a indeplini asemenea misiuni, precum si structura problematica a unui astfel de intamant al afacerilor. Sub aspect structural, problema care ar trebui sa preocupe, in principal, cercetarea comerciala, consideram ca o asemenea cercetare ar putea fi axata pe urmarirea si solutionarea urmatoarelor probleme cadru: schitarea mai clara a mediului global al afacerilor sub raportul lorilor sale si al eticii care ar urma sa fie promota; modul de abordare a pietelor tinandu-se seama continuu de noii concurenti ce pot sa apara, dezvoltarea de noi produse si impactul acestora asupra diverselor piete, posibilitatea crearii a noi zone de comert liber; evolutia managementului sub impactul noilor schimbari social-politice si economice, accentul urmand a fi pus pe delimitarea viitoarelor structuri ale principalilor actionari, determinarea strategiilor educationale, asocierea profesionala, modalitatile de finantare; fundamentarea tehnologiei intamantului de afaceri, prin cercetarea implicatiilor promorii intamantului multimedia, specificitatea metodelor si tehnicilor posibil a fi utilizate, controlul calitatii, costuri etc .
» Unul dintre domeniile specifice ale cercetarii stiintifice, cu importante implicatii asupra economiei comerciale, il constituie structurarea problematicii logisticii marfurilor. Specificitatea respecti este data, pe de o parte, de faptul ca se refera la aspecte exclusive ale comertului, iar, pe de alta parte, ca asemenea probleme apar doar la nivelul firmelor - cu ridicata sau cu amanuntul - ce fac parte din structurile comerciale.
Pornind de la complexitatea logisticii comerciale, natura foarte diferita a diverselor etape sau operatiuni ce intra in alcatuirea procesului respectiv, cat si de la importantele influente pe care aceasta le are asupra intregii economii comerciale, cercetarea stiintifica comerciala se poate implica, atat prin asigurarea unor structurari si clasificari metodologice cu privire la gestiunea procesului respectiv, cat si, in special, cu solutii care sa duca la optimizarea fiecarui tip de operatiuni si categorie de costuri si in final la cresterea nivelului de profiilitate a diferitelor afaceri ale intreprinzatorilor implicati.
Respectand succesiunea si natura operatiunilor logistice prin care se caracterizeaza distributia marfurilor se considera ca cercetarea stiintifica comerciala este in masura sa ofere studii cu privire la imbunatatirea proceselor de aprovizionare, stocare si pastrarea produselor, formarea sortimentului comercial si nzarea acestuia catre consumatori.
- in cadrul procesului de aprovizionare, prin intermediul caruia se asigura intrarea produselor din industrie si agricultura - din tara sau strainatate -apar probleme privind cercetarea si conturarea solutiilor privind: modernizarea transporturilor de marfuri (pachetizare, containerizare, mecanizarea si automatizarea manipularilor etc); silirea tipurilor de transport adecte naturii produselor si geografiei furnizorilor; determinarea specificitatii mijloacelor de transport, a directiilor si cailor de modernizare a acestora; schitarea tehnologiilor corespunzatoare de receptie a marfurilor; determinarea modalitatilor de codificare a marfurilor si a cailor de asigurare a compatibilitatii acestora cu sistemele logistice internationale; conturarea cailor de informatizare a intregului proces logistic, in scopul promorii tehnicilor informatice pentru fluidizarea si gestiunea corespunzatoare a intregului circuit comercial al produselor.
- in ceea ce priveste procesele de stocare, pastrare si formare a sortimentului comercial, structura aspectelor cu care se confrunta intreprinzatorii este mai complexa, studiile comerciale urmand a fi axate, in principal, pe solutionarea unor probleme legate de: proiectarea si realizarea unei retele de spatii privind depozitarea marfurilor, amplasata in functie de principalele fluxuri de produse si dimensionate potrivit naturii si volumului marfurilor tranzactionate in mod curent; proiectarea si silirea cailor de dotare a retelelor de depozite cu utilaje moderne privind mecanizarea si automatizarea operatiunilor de manipulare interioara a marfurilor, utilaje si tehnologii de pastrare, preambalare si pachetizare a marfurilor; proiectarea sistemelor informatice specifice fiecarui tip de depozite, cu ajutorul caruia sa se realizeze, in conditii eficiente, toate operatiunile de formare a sortimentului comercial, precum si a celor de formare si expediere a loturilor comandate de terti beneficiari; silirea structurii aparaturii posibil a fi utilizata pentru receptionarea si controlul calitatii produselor.
- Procesul de nzare a marfurilor, ca parte componenta cu o pondere ridicata in cadrul logisticii comerciale, ridica si el importante probleme care reclama, solutii din partea cercetarii stiintifice comerciale. in legatura cu acest domeniu al logisticii comerciale, de mentionat, insa, faptul ca in abordarea problematica, specialistii implicati in actiunile de cercetare trebuie sa analizeze in mod diferentiat orice aspect luat in studiu, pornind de la puterea economica a fiecarei firme si pozitia acesteia in cadrul pietei. O asemenea precizare are in vedere, pe de o parte, incapacitatea financiara a unor firme de sustinere a unei logistici modeme, iar, pe de alta parte, lipsa specialistilor si chiar a cunostintelor de specialitate de care ar trebui sa dispuna patronii respectivelor unitati, pentru promorea unei asemenea logistici. intr-un asemenea context, studiile intreprinse pot aborda si supune cercetarii domenii de interes general privind caile de perfectionare a logisticii nzarilor, formuland, atat solutii posibil a fi aplicate de marea majoritate a intreprinzatorilor, cat si o serie de solutii ce urmeaza a fi utilizate de marile firme comerciale, pentru care modernizarea continua a logisticii nzarilor reprezinta principalul mijloc de competitivitate in lupta concurentiala.
Pornind de la asemenea situatii, printre principalele probleme ale logisticii nzarilor, la care se cauta in permanenta noi solutii, apar: proiectarea, introducerea si extinderea unor noi tipuri de unitati comerciale, ca principale puncte de atractie a cumparatorilor; imbinarea corespunzatoare, atracti si eficienta a produselor cu serviciile comerciale, atat in timpul nzarii, cat si post nzare; proiectarea si promorea unor tehnologii comerciale modeme de mare atractivitate si eficienta, sub aspectul organizarii interioare, a formelor de nzare, a serviciilor comerciale incluse etc; inzestrarea cu utilaje comerciale necesare mentinerii calitatilor merceologice si tehnice ale marfurilor; dotarea cu aparatura moderna pentru usurarea muncii personalului comercial, cresterea randamentului acestuia si ridicarea nivelului servirii cumparatorului, andu-se in vedere, in mod deosebit, instrumentarul automat de masurat si cantarit, casele de marcat conectate la calculatoarele dispeceratelor de aprovizionare, diverse tipuri de dozatoare etc; silirea directiilor de actiune privind dotarea cu mobilier multifunctional si posibilitati sporite de crestere a gradului de incarcare cu marfuri a salii de nzare si de etalare moderna si eficienta a produselor; dotarea unitatilor de alimentatie publica cu utilaje de productie de inalt randament, inzestrarea cu aparatura moderna pentru dozarea si portionarea preparatelor culinare si a bauturilor etc.
Prospectiuni si studii de piataIn cadrul mediului, fata de care studiile comerciale se afla in relatii de interdependenta, piata detine, incontesil, locul si rolul principal, inscriindu-se ca element de referinta al oricarei activitati economice. Atat in etapa prealabila a elaborarii programelor, respectiv a silirii dimensiunilor si structurii activitatii, cat si, in continuare, in desfasurarea ei concreta si, apoi, in procesul final al verificarii rezultatelor in care activitatea a fost materializata, piata serveste, indeosebi firmelor comerciale, in mod succesiv ca sursa de informatie, teren de confruntare si ca un veriil "barometru" al realizarilor efective si al sanselor viitoare12. in consecinta, fie ca este vorba de actiuni strategice privind orientarea intr-o perspecti larga a activitatii, fie ca se au in vedere actiuni tactice, permanente, de mai mica anvergura, structurile comerciale folosesc, in mod permanent, piata ca sursa de inspiratie, ceea ce face ca in toate asemenea cazuri cunoasterea profunda a pietei sa devina o conditie sine qua non. Aceas


ta inseamna ca, la randul sau, cercetarea pietei si, in cadrul acesteia, prospectiunile si studiile de piata, trebuie avuta in vedere ca un proces continuu, oricarei firme fiindu-i necesar sa cunoasca in permanenta pulsul pietei si sa dispuna de suficiente informatii asupra tuturor parametrilor pietei.
Natura si sfera prospectiunilor comerciale
Prospectiunile de piata realizate in domeniul comercial - indiferent de obiectul lor concret - reprezinta procese de cunoastere ce cuprind atat investigatii asupra unor fenomene derulate in prezent sau in trecut, cat si previziuni asupra evolutiei lor viitoare. Este aderat ca si in comert, ca si in alte sectoare, prin scopul lor final, prospectiunile de piata vizeaza incontesil viitorul, evolutia viitoare a fenomenelor de piata. Dar abordarea viitorului in acest domeniu are loc intr-o maniera indirecta, respectiv printr-o cunoastere a prezentului si trecutului. De aceea, pentru buna desfasurare a oricarei activitati comerciale, prospectiunile si studiile de piata au un rol deosebit de important, oferind intreprinzatorilor intreaga baza informationala necesara derularii proceselor decizionale.
Prospectarea pietei presupune, inainte de toate, receptionarea semnalelor pe care piata le lanseaza sistematic si in forme extrem de riate. Pentru comert, astfel de semnale apar, in cele mai frecvente cazuri, sub forma unor abateri sau a unor oscilatii fata de cursul anterior al pietei, ori fata de cursul ei normal. Respectivele semnale lansate de piata nu sunt insa decat forme exterioare de manifestare a fenomenelor si, de obicei, ele urmeaza fenomenelor cu un anumit decalaj de timp. De exemplu, urcarea pretului pe o piata oarecare sau scaderea stocurilor pot urma unor modificari nesincronizate ale cererii si ofertei si, bineinteles, ruperii echilibrului dintre acestea. Cu toate ca sunt despartite insa, cu un anumit decalaj de timp, de momentul efectiv al declansarii fenomenelor, loarea informationala a respectivelor semnale este foarte importanta. Astfel, in masura in care anticipeaza evolutia altor fenomene economice, unele dintre asemenea semnale, cum ar fi, de exemplu, miscarea dobanzilor, modificarea taxei de scont, a taxelor male, a indicelui pretului au o loare deosebita pentru elaborarea previziunilor de piata, tinandu-se seama tocmai de inlantuirea dintre fenomene, de cauzalitatea si cronologia lor.
Concomitent, structurile comerciale - firme, cooperative, uniuni, asociatii patronale, departamente comerciale etc. - utilizeaza piata si ca laborator de cercetari, analizandu-i structura, cuantificandu-i principalii parametri, stimulandu-i evolutia ulterioara, toate acestea in scopul anticiparii reactiilor posibile ale pietei, cum ar fi; de exemplu, atitudinea consumatorilor, a concurentei, in cazul unor viitoare actiuni ofensive ale diverselor unitati din cadrul structurilor comerciale.
a™¦ Complexitatea activitatii comerciale, prin nevoia de informatii tot mai ample si mai proaspete, sporeste continuu aria, frecventa si profunzimea cercetarilor de piata. in acelasi timp, respectivele cercetari devin, ele insele, mai complexe, datorita dinamismului pietei si elasticitatii crescande a fenomenelor de piata. Aceasta ca urmare a faptului ca piata se largeste si se diferentiaza continuu, structurile si formele de manifestare ale cererii devin tot mai insile, migratia cererii creste in intensitate, oferta isi schimba cu o frecventa sporita compozitia sortimentala, iar aparatul comercial, la randul sau, isi schimba structurile, amploarea, metodele de nzare si sistemul de relatii cu publicul. Asemenea fenomene determina, pe de o parte, cresterea gradului de perisabilitate a informatiilor si,drept urmare necesitatea reinnoirii lor cu o frecventa ridicata, iar, pe de alta parte, largirea considerabila a tematicii cercetarilor de piata. Se au in vedere, in aceasta privinta: identificarea fenomenelor, prospectiunile de piata fiind realizate pana la descoperirea cauzelor acestora; evidentiearea relatiilor directe dintre fenomene si reliefarea legaturilor lor mai indepartate, indirecte; deplasarea cercetarilor din zona realului si a dimensiunilor efective, catre zona posibilului si a dimensiunilor potentiale ale pietei etc.
» Este aderat ca, pentru comert, principalul element din cadrul campului supus investigatiei, in cadrul pietef, este cererea de marfuri, respectiv capacitatea de absorbtie a pietei. Dar cunoasterea acesteia implica astazi obsertii mult mai intense, care sa surprinda mobilitatea nevoilor si gusturilor, precum si posibile substituiri in consum. in acelasi timp, trebuie avut in vedere ca piata nu este amorfa, iar cererea - fie a populatiei, fie a intreprinzatorilor - nu se grupeaza masiv in jurul unei marimi medii. in aceasta situatie, cercetarea trebuie sa delimiteze segmentul de piata si tipurile de consumatori si sa surprinda sensul si amploarea modificarilor in structura pietei. La toate acestea se adauga faptul ca cererea trebuie sa formeze obiect al investigatiei nu numai in masura prezentei ei in cadrul pietei, dimpotri cercetarile trebuind continuate, in cele mai frecvente cazuri, in afara pietei, asupra consumatorului ca purtator efectiv sau numai potential al cererii, asupra nevoilor de consum - indiferent de natura sau gradul lor de solbilitate -, asupra motitiei de consum, precum si asupra altor cauze generatoare de nevoi, exigente sau conditii specifice de consum. Pornind de la asemenea premise, apare necesar a se sublima faptul ca in cadrul domeniului comercial, cercetarile cuprind, pe langa prospectiunile economice, si o serie de investigatii sociologice, psihologice, demografice, tehnologice, urbanistice, culturale etc.
Aria cercetarii stiintifice comerciale este extrem de larga si in cazul cererii intreprinzatorilor prezenti in cadrul pietei, indiferent de natura activitatii pe care o desfasoara; si in domeniul respectiv, sub influenta progresului tehnologic, a diversificarii productiei si a serviciilor etc, cererea de produse a diferitelor firme se schimba continuu in ritmuri deosebit de ridicate, cunoscand , concomitent, un accentuat proces de diferentiere.
» De o atentie similara cu cea acordata cererii, in prospectiunile de piata, se bucura si investigatiile asupra ofertei de marfuri, care au menirea de a intregi imaginea pietei si de a contura mai clar informatiile privind cererea. Cercetarile comerciale, efectuate in diferitele ramuri si forme de comert, evidentiaza faptul ca oferta trebuie studiata cu aceeasi atentie ca si cererea de marfuri. Se are in vedere ca, pe de o parte, soarta produselor unor intreprinderi poate fi hotarata de oferta firmelor concurente, iar, pe de alta parte, faptul ca activitatea comertului consta in primul rand in cumparari de marfuri, pentru a le vinde. Or, pentru aceasta, firmele comerciale trebuie sa-si cunoasca bine sursele de aprovizionare, structura ofertei posibile, aria geografica si localizarea acesteia, dinamica sa, facilitati acordate de furnizori etc.
In legatura cu prospectarea ofertei, pentru cercetarile comerciale apare ca un element specific faptul ca obiect al investigatiei il constituie nu numai oferta tertilor, ci chiar propria oferta constituita din stocurile alcatuite din diversele produse prezente in unitatile sale. Aceasta deoarece in conditiile lumii contemporane, caracterizata printr-o aderata explozie a produselor noi, prin tendinte de largire nelimitata a gamei sortimentale si de sofisticare a bunurilor si serviciilor, respectivele produse se supun in cadrul pietei unor "legi demografice" foarte aspre, scazandu-le continuu "speranta de viata". intr-un asemenea context, firmele comerciale sunt interesate de a sili modul in care sunt primite pe piata produsele comercializate, segmentele de piata pe care au patruns, "rsta" pe care au atins-o, sansele de a supravietui si actiunile care se impun cu privire la structurarea stocurilor, ca oferta pasi. Toate acestea cer din partea structurilor comerciale realizarea unor studii aprofundate asupra statutului produselor pe piata, studii care sa ofere posibilitatea silirii cu anticipatie a momentului optim al retragerii unora dintre respectivele produse si al inlocuirii lor cu altele noi, in functie de specificitatea fiecarei zone de piata.
» Alaturi de investigarea cererii si ofertei de marfuri, in comert, prin prospectiunile si studiile de piata, o atentie deosebita se acorda cercetarilor asupra "imaginii" firmei comerciale si a unitatilor sale, efectuate in randul consumatorilor si, in general, in opinia publica. Asemenea cercetari au menirea de a furniza informatii asupra modului cum este privita firma, magazinele, alte tipuri de unitati ale sale, de catre consumatori, de public si de a sugera masurile ce trebuie luate pentru consolidarea prestigiului intreprinderii, crearea unui climat favorabil produselor comercializate sau serviciilor asigurate, cultirea increderii cumparatorilor in magazinele si personalul comercial folosit, fenomene al caror impact se rasfrange pozitiv asupra nzarilor.
» Un alt aspect important de semnalat cu privire la orientarea prospectiunilor si studiilor de piata se refera la faptul ca cererea si oferta - ca obiect al cercetarilor de piata - intereseaza nu numai luate separat, ci si in confruntarea lor, in relatiile de influentare reciproca. Aceasta deoarece, tocmai raportul lor dinamic clarifica, in ultima analiza, contururile pietei potentiale, posibilitatile de imbunatatire a locului ocupat de orice firma pe piata. Concomitent, cercetarea raportului respectiv poate explica si procesul miscarii preturilor si al substituirilor in consum, fenomene foarte importante pentru activitatea comerciala, intrucat asigura fundamentarea politicilor de aprovizionare,stocaj si desfacere, precum si fundamentarea strategiilor promotionale.
- economice, sociale, politice, demografice etc. - care determina direct sau indirect, dinamica cererii, a ofertei, miscarea preturilor, evolutia nzarilor etc.
Structura studiilor de piata - ca instrumente de realizare a cercetarilor comerciale
Structura metodologica a studiilor de piata utilizate in cercetarea stiintifica comerciala, indiferent de aria si natura problematicii abordate, trebuie astfel orientata incat sa poata contribui atat la asigurarea capacitatii de surprindere a celor mai caracteristice aspecte de piata, cat si la usurarea lorificarii informatiilor oferite de studiile respective, in elaborarea deciziilor si a programelor de actiune implicate de realizarea acestei decizii.
Potrivit cadrului metodologic, studiile de piata pot fi structurate in cinci sectiuni: sectiunea introducti; analiza si diagnoza pietei; previziunea fenomenelor ce dau profilul pietei bunurilor industriale; masuri privind productia si comercializarea; concluzii finale .
» Sectiunea introducti a studiilor efectuate in cadrul pietei cuprinde, in principal, referiri la:
- obiectul studiului;
- sursele de informare utilizate, care pot proveni din lucrari ale organelor centrale si teritoriale de statistica, lucrari ale unor firme si societati comerciale, statistici realizate de anumite organizatii de profil (camere de comert si industrie) sau asociatii patronale, date statistice si informatii tehnice provenite din cadrul diferitelor unitati industriale, publicatii tehnice si economice de specialitate din tara si strainatate cuprinzand date statistice sau alte informatii privind productia si comercializarea produselor studiate, cercetari selective -efectuate in special - in randul populatiei.
- principiile metodologice ale cercetarilor selective efectuate de unitatile de cercetare (localizarea cercetarilor, marimea si structura esantionului, instrumentarul si metodele de recoltare a informatiilor, sistemul de prelucrare a informatiilor obtinute).
» Partea privind analiza si diagnoza pietei examineaza:
- fiecare componenta a pietei (cerere, oferta, pret) prin prisma caracteristicilor tehnico-functionale ale produselor si gamei lor sortimentale, calitatii si gradului de innoire;
- stadiul la care s-a ajuns (dimensiuni globale, indicatori de raport, louri structurale, grad de concordanta dintre cerinte si resurse etc);
- tendintele si mutatiile intervenite pe termen scurt, mediu si lung;
- caracterul dezvoltarii anterioare a pietei produselor, magazinelor, firmei;
- particularitatile teritoriale ale pietei;
- dimensiunile si caracteristicile diverselor segmente de piata;
- corelatiile dintre factorii de influenta, nivelul si structura cererii si ofertei;
- efectele pe care le-au avut, in perioadele anterioare, actiunile diferitilor factori de influenta asupra cererii si ofertei etc.
» Sectiunea studiilor de piata privind previziunea fenomenelor ce dau cadrul si continutul pietei are drept scop estimarea dimensiunilor probabile ale cererii, ofertei, precum si a factorilor de influenta ce actioneaza asupra pietei respective. Orizontul de previziune a acestor estimari riaza in functie de obiectivul urmarit prin cercetare si natura fenomenelor studiate. Important, de asemenea, de remarcat ca nivelurile si ritmurile previzionate nu se limiteaza doar la aspecte generale ale pietei, ci trebuie estimate si elemente de structura -sortimente, modele etc.
» Partea referitoare la masurile care s-ar face necesare pentru producerea si comercializarea produselor in concordanta cu cerintele prezente si viitoare ale pietei are in vedere urmatoarele aspecte:
- propuneri cu privire la crearea de noi magazine si capacitati de desfacere sau dezvoltarea unora dintre cele existente;
- diversificarea si innoirea sortimentala, ridicarea parametrilor tehnico-functionali si estetici ai produselor comercializate, printr-o buna selectare a furnizorilor si marfurilor achizitionate;
- diversificarea structurii de pret a ofertei;
- stimularea cererii si extinderea nzarilor, prin perfectionarea sistemului nzarilor, actiuni promotionale si diverse programe publicitare;
- dezvoltarea corelata, amplasarea si profilarea mai adecta a retelei comerciale, modernizarea formelor de servire si ridicarea pregatirii personalului din timentele de nzari.
» Ultima sectiune a studiului, cea referitoare la concluziile finale, este mult mai restransa si are drept scop:
- reliefarea unor probleme deosebite, de rezolrea carora depinde evolutia de perspecti a pietei;
- sublinierea si cuantificarea unor relatii de interdependenta dintre fenomenele cercetate in cadrul pietei si evolutia de ansamblu a societatii;
- unele recomandari cu privire la modul de aplicare a programului silit prin studiu;
- unele elemente strict specifice firmei comerciale sau altor unitati din structurile comerciale, beneficiare ale studiului de piata elaborat.
Cadrul metodologic privind elaborarea studiilor de piata are in vedere ca in silirea structurii tematice a studiilor prin care se cerceteaza diverse piete sau zone de piata se porneste de la premisa existentei unor deosebiri pronuntate intre studiile macroeconomice, care cuprind doar analiza indicatorilor generali ai unei tari sau zone economice, si studiile de piata realizate in profil microeconomic, pentru o firma comerciala locala, pentru un anumit sortiment de produse sau servicii bine precizate. Data fiind aceasta diferentiere, firmele comerciale, cu un nomenclator foarte larg, bazat pe o structura riata de produse, nu pot apela la "studii generale de piata privind produsele comercializate". intr-o asemenea situatie sunt necesare studii individuale sau secventiale de produs sau grupa de produse, care sa asigure omogenitate si logica atat in cercetarea fiecarui fenomen ce caracterizeaza piata prospectata, cat si in orientarea programului de masuri ce s-ar impune in cazul in care firma abordeaza o asemenea piata.
Studiile de piata astfel concepute permit formularea unor concluzii deosebit de importante pentru activitatea firmelor comerciale. Dintre acestea, mai importante apar: definirea consumatorilor pe zone de piata si chiar localitati; volumul si importanta pietei totale a firmei, pe zone si sectoare de marfuri; silirea nivelului nzarilor, volumului stocurilor, cantitatilor si perioadelor de aprovizionare; determinarea mijloacelor necesare in selectarea produselor si a furnizorilor prezenti in cadrul pietei; asigurarea conditiilor necesare in vederea optimizarii distributiei in cadrul fiecarei zone de piata; efortul publicitar necesar, natura, argumentele, suportul tehnic specific fiecarei firme si fiecareia dintre unitatile acesteia; posibilitati deosebite de desfacere oferite de anumite zone de piata; utilizari noi pentru anumite produse mai vechi; cauzele scaderii volumului nzarilor pe anumite piete, necesitatea modificarii unor preturi etc.
Analize conjuncturale
Complexitatea activitatii comerciale si A«indeosebi,desfasurarea fluida a activitatilor curente organizate de intreprinzatorii ce opereaza in diverse domenii ale comertului implica, alaturi de prospectiunile si studiile periodice, cu un statut bine definit in cadrul procesului de fundamentare a politicilor comerciale si cercetarile operative asupra conjuncturilor curente specifice diferitelor zone de piata.
Consideratii metodologice generale privind studiile conjuncturale comerciale
» Pentru definirea aspectelor conjuncturale trebuie pornit de la recunoasterea posibilitatilor coexistentei in timp a mai multor fenomene interdependente si deosebit de mobile, atat in ceea ce priveste sensul evolutiv, cat si in ceea ce priveste intensitatea evolutiei de la o perioada la alta. Pomind de la o asemenea premisa, studiile conjuncturale s-au conturat ca unul dintre cele mai importante mijloace de surprindere a fenomenelor ce dau cadrul de actiune a firmelor comerciale, cat si de anticipare a evolutiei activitatii lor viitoare.
Tinand seama de faptul ca activitatea comerciala este omniprezenta in structurile societatii contemporane, fiind afectata de - si afectand in acelasi timp - o paleta larga de fenomene economico-sociale, conceptualizarea notiunii de conjunctura are in vedere faptul ca in functie de natura fenomenelor abordate, amploarea si aria de cuprindere a aspectelor cercetate se poate vorbi de conjunctura unei ramuri sau a unei zone teritoriale, conjunctura economiei nationale sau de conjunctura Economiei mondiale. De subliniat, de asemenea, ca in procesul de conceptualizare a conjuncturii este necesar a se avea in vedere ca, din punct de vedere practic, se considera ca evolutia imui fenomen este rezultatul a trei riatii elementare: orientari ce se contureaza ca tendinte de lunga durata, riatii sezoniere si riatii conjuncturale . Orientarile care desemneaza noile tendinte in structura pietei apar ca rezultat al unor factori ce actioneaza in profunzime si in mod progresiv. Oscilatiile sau riatiile sezoniere, care sunt generate de o serie de fenomene climatice, ce isi pun amprenta pe evolutia, fie a productiei, fie a consumului; asemenea riatii se desfasoara cu un ritm aproximativ constant si se regasesc an de an in aceeasi perioada. in sfarsit, riatiile conjuncturale care materializeaza influente foarte eterogene si cu frecvente intamplatoare cum ar fi: o serie de evenimente politice, interventia unor masuri administrative, aparitia unor conditii meteorologice exceptionale, ivirea anumitor greutati in aprovizionarea cu marfuri, inregistrarea unor calamitati accidentale, precum si altor asemenea fenomene perturbatoare care pot antaja sau deregla activitatea comerciala din anumite zone; asemenea influente pot avea, in anumite situatii, o intensitate deosebita, generand atat modificarea trendului de orientare a activitatii comerciale, cat si curba de reprezentare a oscilatiilor sezoniere. In literatura de specialitate sunt consemnate si concepte potrivit carora evolutia diferitelor fenomene din cadrul pietei ar fi rezultatul a patru categorii de riatii elementare - tendinta de lunga durata, riatia sezoniera, riatia accidentala si riatia conjuncturala . intr-o asemenea acceptiune, riatia conjuncturala este interpretata ca o riatie reziduala, fenomenele legate de anumite evenimente interne si internationale importante, de conditiile atmosferice deosebite etc, fiind considerate accidentale si ca atare generand o riatie caracteristica proprie acestor categorii de fenomene - riatia accidentala. Oricare ar fi insa gruparea incercata, este clar ca in cazul analizei conjuncturale, pentru a indeparta influentele celorlalte categorii de riatii si a desprinde riatia conjuncturala, este nevoie de un bogat material informational, care sa oglindeasca evolutia, atat in timp, cat si in profil teritorial, a factorilor care influenteaza dezvoltarea fenomenului cercetat.
» in ceea ce priveste comertul, tinand seama de natura activitatilor ce-i pot fi afectate de catre fenomenele incadrate in riatiile enuntate mai sus, se poate spune ca prin notiunea de conjunctura trebuie avuta in vedere totalitatea trasaturilor caracteristice ale economiei unei zone administrative, a unei tari sau a tuturor tarilor care formeaza piata pe care actioneaza diferite firme comerciale, in diferitele momente ale ciclului economic zonal, national sau mondial. in asemenea conditii, cercetarea operati a conjuncturii trebuie sa surprinda miscarea si fluctuatiile totalitatii proceselor economice curente sub aspectul repartizarii geografice, rietatii si ritmicitatii lor, exprimate prin cazuri concrete.
Tot ca un element specific domeniului comercial, apare si faptul potrivit caruia cercetarea aspectelor conjuncturale trebuie asigurata pornindu-se de la urmarirea miscarilor si fluctuatiilor care caracterizeaza evolutia principalilor factori ce compun la un anumit moment situatia conjuncturala concreta luata in analiza. In general, determinarea conjuncturii comerciale pentru o anumita piata, pentru anumite firme de comert sau pentru anumite grupe de produse si chiar pentru un produs, se fundamenteaza pe cercetarea productiei, consumului, stocurilor si a preturilor produselor respective in cadrul economiei unei tari, a unei anumite regiuni economice sau chiar a intregii economii mondiale .
Cunoasterea diferitelor aspecte ce contribuie la determinarea conjuncturii comerciale se poate realiza prin diferite studii si abordari, care sa aiba in vedere:
- analiza dinamicilor si influentelor exercitate de evolutia productiei asupra nivelului de dezvoltare economica a diferitelor zone sau tari ce formeaza piata firmelor comerciale sau a produselor comercializate;
- area nivelului progresului tehnic inregistrat de diferite tari in realizarea produselor ce formeaza obiectul activitatii comerciale, precum si a modului de organizare a procesului de productie;
- studierea sistemelor de distributie si a modului de promore a produselor in cadrai diferitelor zone de piete; pentru anumite situatii, influenta monopolurilor si oligopolurilor cu implicatiile lor asupra dirijarii produselor;
- analiza consumului pe grupe de produse si tari si eluarea elasticitatii cererii fata de preturi, precum si modificarea preferintelor consumatorilor sau utilizatorilor; grade de complementaritate si posibilitati de substituire;
- cercetarea schimburilor comerciale pe grupe de produse analizate sau intre acestea si alte categorii de marfuri;
- urmarirea si cunoasterea continua a tuturor evenimentelor politice ce au loc in diferite zone ale lumii, masurile economice ce se iau in anumite tari, masurile politice sau monopoliste, aderarea la diferite grupari sau tratate internationale etc. ;
- cunoasterea riatiei sezoniere a diferitelor aspecte de piata care, cu toate ca nu tin de fenomenele conjuncturale, prezinta o importanta deosebita in determinarea conjuncturii comerciale pentru o serie de produse cum ar fi: cerealele, legumele, diferite tipuri de conserve, anumite materiale de constructii, combustibili, anumite produse textile naturale, articole vestimentare sau serviciile si turismul; asemenea riatii pot contribui la diminuarea sau accentuarea efectelor conjuncturale dintr-o perioada sau alta.
» O latura importanta a procesului de cunoastere a conjuncturii comerciale de pe diferitele zone de piata o reprezinta determinarea si analiza influentelor exercitate de factorii componenti ai situatiei conjuncturale. Un asemenea proces se deruleaza pentru fiecare zona de piata si pentru fiecare grupa de produse, cautandu-se a se desprinde principalele orientari in cadrul pietei, cat si legaturile ce pot aparea intre diferitele evenimente - identificate ca factori conjuncturali - si evolutia nzarilor. Prin intermediul unor astfel de studii se pot determina conditionarile reciproce ale unor fenomene de piata foarte complexe si deseori contradictorii, asigurandu-se in acelasi timp o interpretare corespunzatoare a consecintelor ce le au pentru activitatea comerciala desfasurata in cadrul diferitelor zone de piata.
Tinand seama, pe de o parte, de complexitatea fenomenelor de piata, in general, iar pe de alta parte, de specificitatea riatiilor conjuncturale, precum si de posibilitatea folosirii informatiilor oferite de analizele conjuncturale, o importanta deosebita prezinta cunoasterea dinamicii si nivelului atins de o serie de indicatori cum ar fi volumul productiei industriale, dimensiunile activitatii de constructii, volumul nzarilor de marfuri realizate in cadrul diferitelor piete locale sau zone de piata, volumul schimburilor de marfuri de pe pietele externe, volumul si evolutia veniturilor si cheltuielilor cuprinse in bugetele de stat, volumul venitului national si evolutia acestuia, volumul si evolutia produsului intern brut, aportul diferitelor sectoare la crearea venitului national, evolutia preturilor si tarifelor in cadrul fiecarei piete locale sau zone de piata etc.In vederea utilizarii lucrative a indicatorilor conjuncturali, acestia pot fi grupati in functie de natura informatiilor oferite cu privire la fluctuatiile economice generale, in diferite categorii.
- O prima categorie este formata din indicatorii care privesc o serie de actiuni ce preced anumite faze ale ciclului conjunctural pe o anumita piata; pot fi avuti in vedere aici indicatorii privind evolutia investitiilor, evolutia volumului si structurii comenzilor referitoare la anumite categorii si partizi de marfuri etc.
- O a doua categorie de indicatori o formeaza cei ce se refera la procese sau fenomene ce au loc concomitent cu mutatiile din cadrul pietei si care oglindesc in cea mai mare masura situatia prezenta; respectivii indicatori se mai numesc si indicatori concomitenti, inscriindu-se in aceasta grupa: volumul productiei industriale, nzarile realizate in cadrul diferitelor piete locale sau zone ale acestora, miscarea dobanzii sau a taxei de scont, fluctuatiile de preturi etc.
- In sfarsit, a treia categorie este formata de indicatorii care se refera la consecintele unor orientari si actiuni intreprinse pe anumite piete, aparand ca un fel de concluzii cuantificate ale diverselor activitati desfasurate; este vorba, in principal, de indicatorii ce oglindesc miscarea stocurilor, volumul nzarilor pe credit, fluctuatiile monetare etc.
O asemenea grupare a indicatorilor conjuncturali si calculul lor intr-o conceptie sistemica prezinta o deosebita utilitate practica, intrucat ofera firmelor comerciale posibilitatea de a cunoaste din timp noile orientari ce pot interveni in cadrul proceselor de aprovizionare si nzari, in sistemul relatiilor financiar-bancare sau lutare, cat si in conditiile de competitivitate carora trebuie sa le faca fata in procesul concurential.
» in contextul creat de existenta unor asemenea indicatori si incarcatura lor informationala, o alta problema a analizelor conjuncturale o formeaza crearea unui cadru operativ de lorificare a informatiilor referitoare la complexul de fenomene care caracterizeaza la un moment dat conjunctura comerciala. in legatura cu acesta problema apar cate aspecte referitoare la: organizarea cercetarii conjuncturilor comerciale, silirea criteriilor de eluare a folosirii optime a acesteia si conturarea principalelor etape care apar in organizarea studiilor conjuncturale.
- Referitor la organizarea cercetarii conjuncturilor comerciale, se remarca faptul ca este necesar sa se aiba in vedere ca acestea trebuie sa abordeze piata atat in profil macroeconomic, cat si in profil microeconomic, luand in analiza fiecare piata locala sau zona a acesteia, trebuind sa analizeze toate fenomenele care compun profilul pietei abordate si factorii sai de influenta. In acest context vor fi luati in analiza si cerecetati indicatorii referitori la productia si la evolutia acesteia pe grupe de produse si zone de piata; structura si modul de lorificare a resurselor naturale; structura si modul de utilizare a fortei de munca; nivelul tehnologiilor practicate in fiecare zona de piata si progresul tehnic inregistrat; eventualele influente monopoliste, precum si toate aspectele de complementaritate si substituire, care apar in desfasurarea proceselor de nzare pe diferite piete avute in vedere; sistemele de distributie folosite in cadrul A«fiecarei piete; modalitatile de promore; implicatiile generate de existenta sau aparitia unor grupari economice sau politice asupra sistemului de preturi sau de distributie.
Amploarea si complexitatea indicatorilor ce urmeaza a fi construiti sau analizati, precum si conturarea orientarilor care apar in cadrul diferitelor piete, separarea acestora in functie de modul cum pot contribui la realizarea programului de nzari al diferitelor firme si silirea actiunilor capabile sa lorifice la nivel optim riatiile favorabile, impun, din punct de vedere metodologic, o permanentizare a studiilor conjuncturale, o anumita etapizare a acestora si un anumit sistem de abordare.
- in legatura cu silirea unor criterii privind modul de eluare a posibilitatilor de folosire optima a conjuncturilor comerciale, subliniem faptul ca este necesar a se avea in vedere perioadele in care urmeaza sa aiba loc lorificarea diferitelor fenomene conjuncturale. Astfel, intr-un or





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact