StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
economie ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » piata bursiera

Indicii bursieri



INDICII BURSIERI

DEFINIREA SI ALCATUIREA


Ca urmare a necesitatii de a obtine informatii exacte si complete de catre investitor, si in mod special de catre intermediari sau marile societati financiare, acestia au impus o analiza permanenta asupra evolutiei cotatiilor bursiere la marfuri, valori mobiliare sau active derivate, cat si o cunoastere a evolutiei de ansamblu la nivelul pietei.



Astfel ca, odata cu dezvoltarea tranzactiilor bursiere la nivelul pietei la disponibil, dar mai ales ca urmare a dezvoltarii pietelor reglementate, s-au impus calcule matematice si statistice laborioase, care sa redea trendul pietei. Un mijloc eficient de reflectare a evolutiei pietei bursiere, pornind si de la factorii 222c29c care o pot modifica, a dus la crearea si dezvoltarea unor metode de evaluare si de previziune printre care se regasesc indicii bursieri.

Semnificatia acestor indici este data si de amploarea fenomenului pe care il oglindesc, structura variabilelor luate in calcul, fapt pentru care vom asista si la o evolutie a semnificatiei acestora, urmand miscarea acestor piete bursiere. Daca la inceput indicii aveau un grad scazut de cuprindere, asa cum au fost elaborati indicii bursieri din prima generatie, ulterior au fost elaborati indicii cu grad de agregare mai amplu sau chiar indicii bursieri care au devenit active bursiere, care fac obiectul contractelor futures pe piete bursiere reglementate.

Activitatea intermediarilor bursieri este cea care a creat premizele aparitiei indicilor bursieri, care, de fapt, oglindesc efervescenta activitatii de tranzactionare a acestora, raporturile intre cerere si oferta, iar prin actiunea acestora, reusesc sa stabileasca un echilibru de moment concretizat prin cotatia de echilibru (care tin de cotatia teoretica).

Cotatia de echilibru rezultata din activitatea de tranzactionare, privita in interdependenta cu raportul dintre cerere si oferta (volumul tranzactiilor realizate), reusesc prin intermediul acestui instrument de masurare a indicilor bursieri, sa evalueze piata si sa reflecte cateva aspecte ale pietei bursiere, cum ar fi:

. Adancimea - presupune existenta unui numar suficient de mare de ordine de vanzare/cumparare cu preturi peste si sub cursul de echilibru de la un moment dat.

. Largimea marimea ordinelor atat in volum, cat si in calitate, prin care se exprima cererea si oferta.

. Consistenta este data de influenta ce o exercita modificarile de pret/cotati, datorate unor dezechilibre temporare in fluxul de ordine de vanzare/cumparare, care atrag rapid alte ordine, pe piata.

Pentru ca preturile/cotatiile sa reflecte situatia reala a cererii si ofertei, dincolo de dezechilibrele temporare, activitatea de pe piata bursiera nu trebuie sa se bazeze numai pe reglarea automata si spontana a cererii i ofertei. Piata bursiera va fi reglementata si dirijata de catre o autoritate bursiera care, prin masurile stabilite, va urmari sa revina si sa corecteze dezechilibrele artificiale si tendintele de destabilizare ale pietei, limitand variatia preturilor intre anumite limite de maxim si minim, iar atunci cand acestea sunt depasite, se va proceda chiar la suspendarea tranzactiilor la momentul respectiv.

Pentru ca indicii bursieri sa reflecte cat mai fidel evolutia, trendul pietei bursiere, este nevoie de o metodologie de elaborare, care va respecta cateva etape in alcatuirea lor:

Ø selectarea esantionului de firme incluse in structura indicelui bursier, tinand seama de faptul ca acesta trebuie sa exprime evolutia pietei in general;

Ø atribuirea unei anumite importante prin:

- pondere egala pentru toate valorile mobiliare din structura indicelui;

- pondere cu capitalizare bursiera, adica ponderea titlului in structura indicelui este cu atat mai mare cu cat dividendele pe actiune sunt mai ridicate;

- fara pondere, prin luarea in considerare numai a cursurilor valorilor mobiliare.

Ø alegerea datei de referinta pentru care indicele se echivaleaza cu 100, 1.000 sau 10.000 puncte, in functie de reglementarile pietei. Indicele aferent oricaror alte perioade exprima o crestere sau o diminuare fata de perioada de baza.

Criteriile de selectare a valorilor mobiliare ce compun indicele bursier sunt:

. grad de capitalizare bursiera ridicat;

. grad mare de dispersie, adica difuzia valorilor mobiliare randul detinatorilor sa fie foarte ridicat;

. cotarea valorilor mobiliare sa se realizeze prin sistemul bursei informatizate;

. structura valorilor mobiliare ce compun indicele sa urmeze repartitia pe sectoare de activitate a titlurilor inscrise in cota oficiala a bursei.

Introducerea unei valori mobiliare in structura indicelui reprezinta pentru emitent o consacrare, titlul respectiv fiind considerat o valoare sigura


CATEGORIILE DE INDICI BURSIERI


Evolutia calculelor legate de indicii bursieri, asa cum am mai spus, este strans legata de dezvoltarea pietelor bursiere, fapt pentru care vom grupa aceasta evolutie de nivelul de elaborare a acestora .


a)    Indicii bursieri care au la baza calculul indicilor statistici clasici:

indicele "Laspeyres" - indice al preturilor in care ramane constanta cantitatea si variaza pretul.




Sq0Pn

IP = x 100

Sq0P0

indicele "Paasche" - este constanta cantitatea din perioada curenta.

SqnPn

IP = x 100

SqnP0

indicele "Fisher":


Sq0Pn SqnPn

IP = x x 100

Sq0P0 SqnPn



Indicii calculati de publicatii de specialitate sau de marile burse de valori au cunoscut modificari si in ceea ce priveste gradul de cuprindere al indicilor calculati. Activitatea complexa a unei burse de valori implica cu necesitate existenta unui sistem de indicatori statistici care sa cuantifice, cantitativ si calitativ, procesele tranzactionale, impactul dintre cerere si oferta, precum si tendintele in viitorul apropiat pe respectiva piata.

Indiferent insa de tipul bursei, sistemul include indicatori cu referire la aceleasi activitati:

. Indicatorul general al activitatii bursiere (indicele bursei);

. Indicatori sintetici pentru sectoarele economiei nationale (indicatori sectoriali: industrie, agricultura, turism, servicii, finante, asigurari sociale);

. Indicatori cantitativi referitori la: numarul de titluri rotate, numarul de titluri cumparate/vandute, preturile de vanzare/cumparare, numarul de contracte incheiate, volumul tranzactiilor, nivelul capitalizarii bursiere;

. Indicatori calitativi: rata rentabilitatii, riscul unui titlu mobiliar, valabilitatea unui titlu mobiliar.


b) Indicii din prima generatie elaborati si publicati de reviste de specialitate:

Bursele de marfuri

. Indicele 'Moody', se calculeaza in Statele Unite ale Americii si este media aritmetica ponderata a cotatiilor zilnice de la Bursele de marfuri din SUA pentru 15 produse. Are ca data de referinta 31.12.1931 si se publica in 'Financial Times'.

. Indicele 'Renters' se calculeaza la fel ca indicele 'Moody', dar exprima cotatia a 17 produse de la Bursele de marfuri din Londra. Are ca data de referinta 18.09.1931 si este difuzat zilnic de 'Agenda Reuters'.

2) Bursele de valori

In cadrul lor, cel mai important este indicele 'Dow-Jones' - indicele Bursei din New-York; aceasta denumire provine de la numele a doi importanti analisti Charles Dow fondatorul 'Wall Street Journal' si Edward Jones.

Indicele a fost conceput in 1896 si reprezinta cursul mediu a 11 actiuni ce se cotau atunci la Bursa 'New York Exchange'; in 1916 reflecta cursul a 20 de titluri, iar in 1928 reflecta cursul a 30 de titluri. Acest din urma indicator se calculeaza prin impartirea sumei celor 30 de titluri la un coeficient stabilit la Bursa NYSE. Nu arata cotatia medie, ci reflecta nivelul pretului la un moment dat fata de perioada de referinta.




In principal, avem 4 indici de tipul ' Dow Jones' :

- Indicele 'Dow Jones Industrials'- exprima tendinta a 30 de titluri financiare componente din valoarea de capitalizare a Bursei;

- Indicele 'Dow Jones al transporturilor'- reflecta nivelul pietei la 20 de titluri ale diferitelor companii de transport (feroviar, rutier, aviatic). Acest indice a fost publicat pentru prima oara in 1896.

- Indicele 'Dow Jones al serviciilor publice', creat in 1926, - exprima nivelul pietei pentru 15 titluri financiare care sunt cele mai reprezentative; selectate de la Bursa din New-York.

-'Indicele compus' - cuprinde 65 de titluri financiare si reprezinta suma celor 3 indicatori de mai sus.

De remarcat ca in componenta indicilor Dow Jones exista si o fluctuatie de titluri, data fiind nereprezentativitatea la un moment dat US Steel Corporation). Acesti indici se calculeaza si la alte burse de valori.

Indicele 'TOPIX' (Bursa de Valori Tokio) - data de referinta este 4.01.1968. Indicele TOPIX - exprima valoarea agregata rezultata din numarul de actiuni cotate pentru fiecare companie listata si pretul de echilibru rezultat la titlul respectiv. Valoarea agregata este raportata la cea de baza.

Acesti indici bursieri din prima generatie aveau limite, intrucat nu puteau reflecta dinamica pietelor bursiere, inovatiile aparand mai ales dupa 1970, fapt pentru care s-a simtit necesitatea elaborarii unor indici bursieri care sa detina o cuprindere mai mare, atat a activelor ce fac obiectul tranzactiilor, dar si a tipurilor de operatiuni bursiere aparute.

Astfel apar indici bursieri compoziti si indici bursieri calculati de organisme de specialitate ale pietelor bursiere, cum ar fi: consultanti de plasament intermediar, institutii financiare si de raiting si pietele bursiere propriu-zise.

In aceasta directie se inscriu indicii bursieri din generatia a doua, calculati de marile burse sau institutii de specialitate in domeniul financiar care sa asigure inflatiei o acuratete si un grad de cuprindere cat mai mare.


c)        Indicii bursieri din generatia a doua calculati si publicati de marile piete bursiere sunt:

- Indicele "New York Stock Exchange" - compozit care reflecta capitalizarea bursiera a celui mai larg segment al pietei de capital al bursei de pe Wall Street. Acesta reflecta tendinta pietei si are in compozitie cele mai intens cotate valori mobiliare (actiuni, titluri de credit) de pe aceasta piata.

- Indicele "Standard & Poor's 500" care reflecta capitalizarea bursiera a 500 de titluri intens cotate pe piata bursiera de capital cotate in America, respectiv NYSE, AMEX si OTC. Este considerat cel mai reprezentativ indice bursier al pietei din U.S.A., care face obiectul tranzactiilor bursiere, respectiv contracte futures pe indici bursieri.

- Indicele "NIKKEI 225" care prin insasi titlu reflecta media celor 225 de titluri mai cotate (aprox. 50% din capitalizarea bursiera) a primei sectiuni de la Tokyo Stock Exchange (T.S.E.).

- Indicele "TOPIX" calculat la T.S.E. care are o cuprindere mai larga, respectiv are in compozitie toate titlurile tranzactionate la prima sectiune a bursei.

De remarcat ca si indicele bursier NIKKEI 225 se tranzactioneaza la Bursa de Valori de la Singapore.

- Indicele bursier "F.T.S.E.-100" care exprima capitalizarea bursiera a celor mai mari 100 de companii cotate la Bursa de la Londra.

- Indicele bursier "DAX-30" care reprezinta media cursurilor bursiere a 30 de titluri a celor mai mari companii, ponderate cu valoarea nominala si care este de referinta pentru piata de capital germana.

- Indicele bursier "CAC 40", care reprezinta capitalizarea bursiera pentru primele 40 de titluri intens tranzactionate la Bursa de la Paris.

La bursele de capital de la Londra, Frankfurte, Paris, sunt calculati si indicii generali ai pietelor respective pentru a exprima tendinta de ansamblu a pietei, respectiv: F.T. 30; FAZ CAC - general. Insa ceilalti descrisi mai sus sunt indici bursieri, care fac obiectul tranzactiilor reglementate pe pietele bursiere respective si sunt utilizati de intermediari pentru operatiuni de acoperire sau de catre speculatori.


d)   Indicii bursieri calculati si publicati pe piata de capital din Romania:

- Indicele bursier BET (Bucharest Exchange Trading), data de referinta pentru acest indice este 19.09.1997, data de start este 22.09.1997, iar valoarea de start a fost de 1.000 puncte.

Indicele BET este un indice ponderat cu capitalizarea bursiera si este creat pentru a reflecta tendinta de ansamblu a preturilor celor mai lichide 10 actiuni tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti.

Prin constructie (metodologie de calcul, reguli de selectie a actiunilor si actualizare), el are scopul de a furniza o baza adevarata pentru tranzactiile derivate pe indici.

Indicele BET permite managerilor de portofoliu calcularea coeficientului beta, avand astfel la dispozitie o masura mai precisa a volatilitatii actiunilor cotate.

Coeficientul beta este un indicator al volatilitatii cursului actiunii (mai exact covarianta unui tip de actiuni in raport cu ansamblul pietei).



Indicele BET este exprimat in USD (engl. dollar terms), prin convertirea preturilor in lei la cursul Bancii Nationale a Romaniei din ziua respectiva, fiind un indiciu si o orientare pentru clientii/investitorii straini.

- Indicele bursier BET - C (engl. BET - Compozit)

La data de 17.04.1998, Bursa de Valori Bucuresti a dat publicitatii al doilea indice oficial al sau, si anume indicele compozit. Denumirea abreviata a acestuia este BET - C, data de referinta , iar valoarea de start, ca si in cazul indicelui BET, este de l..000 puncte

Indicele BET - C este calculat ca si indicele BET, si anume este egal cu media ponderata cu capitalizarea bursiera a preturilor titlurilor aflate in portofoliul indicelui.

- Indicele pietei extrabursiere - RASDAQ Compozit

Piata nationala de valori mobiliare RASDAQ, a lansat la data de 3.08.1998, propriul indice cu caracteristici bursiere. In acest sens, 'Raportul de tranzactionare' din 3 august a cuprins prima calculatie a variatiei indicelui RASDAQ Compozit, data de referinta la care indicele a luat valoarea de start de 1.000 puncte fiind 31.07.1998.

Indicele RASDAQ Compozit include in calculatie toate societatile listate pe piata RASDAQ. El urmareste sintetizarea tendintei globale a preturilor actiunilor emise de societatile listate pe piata RASDAQ.

Elementele ce definesc calculatia indicelui sunt:

Ø C0 = capitalizarea bursiera initiala a unei societati comerciale

Reprezinta valoarea de piata a numarului total al actiunilor emise de respectiva societate in momentul de referinta. Se calculeaza ca produs intre pretul de inchidere al actiunilor societatii respective in ziua de referinta si numarul total de actiuni emise de respectiva societate.

Ø Cc = capitalizarea de piata curenta a societatii comerciale

Reprezinta valoarea de piata curenta a numarului total de actiuni emise de respectiva societate in momentul de referinta. Se calculeaza ca produs intre pretul ultimei tranzactii realizata cu actiunile societatii respective si numarul total de actiuni emise de respectiva societate.

Ø D0 = divizorul in momentul de referinta

Ø I0 = valoarea initiala a indicelui (1.000 puncte)

Ø I = valoarea curenta a indicelui

Ø N = numarul de societati comerciale cuprinse in portofoliul indexului

Ø Ci = capitalizare initiala

Valoarea divizorului in momentul de referinta se calculeaza astfel:

D0 = (åC0)/Io

Valoarea curenta a indexului se calculeaza astfel:

I = (åCi)/D0

Acesti indici bursieri, calculati de analistii pietei respective, pun in evidenta performantele produsului/titlului financiar vizat in raport cu tendintele generale ale pietei, astfel incat, daca actiunea scade in timp ce trendul pietei stabilit este in crestere, inseamna ca firma emitenta este evaluata negativ de catre piata, devenind purtatoare de riscuri.

Indicii se pot calcula la nivel de agent economic si ei vor arata, la un moment, dat atractivitatea firmei, randamentele actiunilor tinute, raportand dividendele la cotatia de la bursa. Daca randamentul este mai mare decat rata dobanzii bancare, actiunea este activa, respectiv raportul pret/castig (PER) este egal cu raportul dintre costul actiunii si profitul obtinut pe actiunea respectiva.

Informatiile publicate prin intermediul indicilor bursieri fac sa diminueze caracterul imprevizibil al pietelor bursiere si un mod de constientizare a riscurilor, dar, in acelasi timp, si o declansare a motivarii pentru realizarea de tranzactii bursiere cu scopul de castig.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2023 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact