StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Trimite articolul prin email Sursele sl bugetul de finantare a investitiilor : Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Sursele sl bugetul de finantare a investitiilor



in realizarea unui proiect de institii, un rol important are rezolvarea unor probleme, intre care :


' asigurarea resurselor financiare ;
' alegerea izvoarelor de finantare in conditiile asigurarii unui cost cat mai redus al capitalurilor ce se vor folosi pentru realizarea institiilor :
' recuperarea fondurilor instite si reducerea duratei acestei recuperari;
' rambursarea creditelor si plata dobanzilor la termen ;
' asigurarea unei renilitati cat mai mari de pe urma lucrarilor de institii.
Atragerea capitalului si alocarea acestuia in diferite obiecti de institii reprezinta o problema fundamentala. Alocarea fondurilor in dirse variante de institii se face pe baza eficientei obiectilor; in mod asemanator obtinerea fondurilor trebuie sa tina seama de eficienta, adica de cheltuielile ati si riscurile pe care le implica dirsele izvoare ale acestora.
Intr-o economie de piata, sursele principale de finantare a institiilor sunt :
' capitaluri proprii ;
' capitaluri imprumutate (pe termen lung si mediu).In acoperirea financiara a institiilor, intreprinderile trebuie sa-si mobilizeze mai intai fondurile proprii ce se degaja din autofinantare si apoi sa apeleze la resurse externe, spre a obtine un cost cat mai redus al capitalului. Trecerea la economia de piata, conectarea economiei romanesti la cea mondiala, cresterea nilului ei de competitivitate, impune inlocuirea si formarea in acest scop a unor resurse financiare corespunzatoare.In etapa actuala, la noi in tara, este necesara stimularea agentilor economici in efectuarea de institii, ceea ce se poale obtine, intre altele, prin scutirea sau reducerea impozitului asupra beneficiului alocat in acest scop, iar creditul bancar ca principala sursa imprumutata trebuie sa devina o parghie riila de sustinere a dezvoltarii. Creditele trebuie sa fie acordate numai pentru proiecte cu eficienta ridicata, spre a se crea conditii optime de rambursare si dezvoltare. Acordarea de credite bancare este necesar sa fie conditionata de participarea intreprinderii cu fonduri proprii la finantarea institiilor (intr-o anumita proportie).
Tot in aceasta perioada se impune ca statul ' prin bugetul sau ' sa intervina intr-o masura mai mare in finantarea institiilor concomitent cu procurarea de fonduri prin emisii de actiuni si obligatiuni.
Izvoarele concrete de finantare a institiilor, la noi, in etapa actuala, in regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat, pot fi grupate astfel :
' surse proprii, care la un loc alcatuiesc fondul de dezvoltare ;
' surse imprumutate, care apar sub forma creditelor bancare ;
' surse care provin de la bugetul statului.In cadrul surselor proprii, care formeaza fondul de dezvoltare, se includ : profitul, fondul de amortizare, sume din lichidarea si vanzarea actilor fixe si alte resurse proprii.
Toate resursele de finantare a instii iilor se reflecta intr-o sectiune de previziune financiara, denumita in regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat ..fondul de dezvoltare" si care nu este altceva decat un buget de finantare a institiilor sau un anual de finantare a acestora.
Mai precizam faptul ca, in previziunea financiara a institiilor se mai utilizeaza in tarile cu economie de piata un de institii si de finantare pe o baza multianuala (pe termen lung), care inntariaza resursele de finantare si utilizarea lor si care reflecta politica financiara a intreprinderii si modul in care se va asigura echilibrul global.In ceea ce priste bugetul de finantare a institiilor, ce se elaboreaza la noi, in unitatile aratate mai sus, se cuvine a se arata ca, el reflecta, pe o perioada de un an, cheltuielile de institii si sursele de acoperire a lor si din care se degaja si modalitatile de realizare a echilibrului financiar. in mod concret, aceasta sectiune de previziune financiara cuprinde, in ordinea in care urmeaza, sursele si cheltuielile de institii cum sunt :


' disponibil la inceputul anului ;
' sume din valorificarea materialelor prin dezmembrarea actilor fixe scoase din functiune ;


' sume din vanzarea actilor fixe ;
' amortizarea actilor fixe ;


' alte surse proprii ;
' profitul.


Total resurse proprii :
' rambursarea creditelor, plata comisioanelor si altor servicii ;
' plata dobanzilor la credite utilizate in anul curent ;
' resurse proprii ramase pentru finantarea institiilor (calculate ca diferenta intre total resurse proprii si posturile de cheltuieli aratate mai sus) ;


' cheltuieli de institii ;
' excedent (+) deficit ( ') de resurse pentru acoperirea cheltuielilor de institii (diferenta in plus sau in minus intre resursele proprii ramase pentru finantarea institiilor si cheltuielile de institii) ;
' acoperirea deficitului de resurse (din credite si alte imprumuturi pentru institii, precum si din alocatii de la bugetul statului).In finantarea institiilor si elaborarea bugetului corespunzator, este necesar sa se tina seama si de mobilizarile sau imobilizarile resurselor interne, cu mentiunea ca primele sunt asimilate izvoarelor de acoperire financiara, iar ultimele se asimileaza cheltuielilor. Mobilizarile si imobilizarile pot apare atat la elemente de activ (stocuri de utilaje, materiale, piese de schimb etc), cat si la elemente de pasiv (obligatii fata de furnizori, antreprenori etc). La elementele de pasiv, mobilizarile reprezinta descresterea stocurilor intr-o perioada fata de cea precedenta, iar imobilizarile sunt o crestere a acestora. La elementele de pasiv, situatia este inrsa, adica descresterea soldului datoriilor dintr-o perioada fala de cea precedenta reprezinta o imobilizare, iar cresterea acestui sold echivaleaza cu o mobilizare a resurselor interne. Imobilizarile se aduna la cheltuielile de institii, iar mobilizarile se scad din acestea.
Mobilizarile si imobilizarile apar ca efect al achizitionarii anticipate a elementelor de activ fata de introducerea lor in opera si a platii ulterioare a unor obligatii generate de efectuarea institiilor. De fapt, mobilizarile si imobilizarile opereaza o redistribuire temporara intre perioadele calendaristice ale fondurilor ce se formeaza la dispozitia beneficiarului lucrarilor de institii. Se mai cuvine a se arata ca in finantarea institiilor efectuate in regie este necesar a se lua in consideratie si o entuala resursa ce se degaja din reducerea costurilor aferente lucrarilor.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare