StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Trimite articolul prin email Principii generale ale impunerii : Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Principii generale ale impunerii



Pentru a putea fi considerat rational, sistemul fiscal trebuie sa indeplineasca mai multe cerinte, sa aiba la baza o serie de principii. Aceste principii au in vedere ca asezarea si incasarea impozitelor, sa corespunda atat obiectivelor social-eeonomice ale politicii fiscale a statului din perioada respectiva, cat si intereselor platitorilor.
Determinarea bazei impozabile si calcularea impozitului presupun efectuarea ' pe baza prevederilor legii ' a unui complex deoperatiuni atat de catre subiectele impozabile, cat si de catre organele fiscale.
Silirea impozitului de plata are o latura politica si Ana de ordin tehnic (care cuprinde metodele si tehnicile folosite pentru de terminarea bazei impozabile si a sumei impozit



ului).
Sub aspectul politic, fiecare impozit trebuie sa raspunda unor cerinte, sa concorde cu anumite principii. Pentru prima data asemenea principii au fost formulate de Adam Smith1, reprezentant de frunte ai economiei politice clasice, din secolul al XVIII-lea si primul sfert al secolului al XlX-lea. Aceste principii sunt:
' Justetea impunerii (echitatea fiscala), care consta in aceea ca platitorii trebuie sa contribaie cu impozite ' pe cat posibil ' in functie de veniturile pe care le realizeaza. Aplicarea acestui principiu avea ca scop anularea privilegiilor de care beneficiau nobilii si clerul cu privire la impozitele directe si, in acelasi timp, participarea tuturor supusilor statului la acoperirea cheltuielilor publice in raport cu veniturile realizate.
Echitatea sociala presupune dreptate si justitie sociala in repartizarea sarcinilor fiscale pe clase si categorii sociale. Aplicarea echitatii sociale presupune impunerea diferentiata a veniturilor si a averii, precum si silirea unui minimum de venit neimpozabil. De asemenea, echitatea fiscala presupune ca sarcina fiscala absoluta si relativa a fiecarui platitor sa fie silita pe baza puterii contributive, adica in functie de marimea venitului sau averii contribuabilului ; impunerea sa fie generala, ceea ce inseamna ca ea trebuie sa cuprinda toate paturile si clasele sociale care realizeaza venituri din aceeasi sursa sau poseda un anumit fel de avere.
' Certitudinea impunerii, potrivit caruia marimea impozitelor datorate statului de catre fiecare persoana trebuie sa fie certa si nu arbitrara. Principiul certitudinii impunerii reclama ca termenele, modalitatile si sumele de plata sa fie clare pentru fiecare platitor. Acest principiu a urmarit lichidarea arbitrariului, a bunului plac in silirea si incasarea impozitelor. Formuland acest principiu, A. Smith aprecia ca un mic grad de nesiguranta constituie un defect mai mare decat un considerabil grad de nedreptate.
' Comoditatea < perceperii impozitelor, potrivit careia impozitele trebuie sa fie percepute la termenele si dupa o procedura cat mai convenabila pentru platitor.
' Randamentul impozitelor, ceea ce inseamna ca sistemul fiscal sa faca posibila incasarea impozitelor cu cheltuieli cat mai mici si in acelasi timp sa fie cat mai accepil pentru platitori. Principiul randamentului impozitelor este o expresie a guvernului ieftin", ceea ce inseamna ca aparatul pentru incasarea impozitelor, ca si tot aparatul de stat, trebuie sa fie cat mai putin costisitor. De asemenea, aparatul fiscal nu trebuie sa stinghereasca activitatea economica a platitorilor si nici sa-i indeparteze de la indeletnicirile lor.
Principiile mentionate mai sus au avut un caracter progresist, deoarece erau indreptate impotriva arbitrariului care se manifesta in perioada descompunerii feudalismului.
Adaptate la conditiile politice, social-economice si financiare, aceste principii, cu anumite retusuri, sunt sustinute de o serie de economisti contemporani. Acesti economisti argumenteaza ca pentru o buna structura a impozitelor se cere :


' repartizarea cat mai echiila a sarcinilor fiscale ;
' impozitele trebuie sa fie selectionate in asa fel, incat sa reduca la minimum influenta asupra deciziilor economice ce se iau pe alte piete eficiente. Concomitent, impozitele trebuie folosite pentru a corecta ineficienta diversilor agenti economici;
' sistemul fiscal trebuie sa faciliteze o administrare eficienta, nearbitrara si sa fie clar pentru contribuabili;
' costul administratiei fiscale si al metodelor de constrangere trebuie sa fie cat mai redus cu putinta.
Orice impozit nou legiferat trebuie sa fie in concordanta cu principiile de echitate fiscala, de politica economica si sociala, precum si de politica financiara.
Principii de eehitate fiscala. in decursul timpului, echitatea in domeniul impozitelor a fost inteleasa si interpretata in mod diferit de la o tara la alta, de la un guvern la altul, de la o perioada la alta.
Principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor este consfintit de art. 16, alin. 1. din Constitutia Romaniei, care prevede : Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari". De asemenea, Constitutia Romaniei prevede, la art. 53, ca :
Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si taxe, la cheltuielile publice.
Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale.
Orice alte prestatii sunt interzise, in afara celor silite prin lege, in situatii exceptionale"1.
Echitatea fiscala este definita ca dreptate, justitie sociala in domeniul impozitelor, taxelor etc. Daca teoretic notiunea de echitate fiscala este usor de inteles si de explicat, aplicarea sa in practica intalneste multe dificultati datorita inexistentei unor instrumente si metode clare de cuantificare si exprimare.
Aplicarea principiului echitatii fiscale necesita impunerea diferentiata a veniturilor, a averii si, in acelasi timp, reducerea si scutirea de plata impozitelor si taxelor a persoanelor cu venituri mici, silirea unui minimum de venit neimpozabil.
Echitatea fiscala reclama realizarea simultana si cumulativa a mai multor conditii, cum sunt:
' aplicarea impozitelor si taxelor sa'fie generala, adica sa afecteze toate categoriile sociale care realizeaza venituri din aceeasi (aceleasi) sursa, ori care poseda acelasi fel de avere. in opozitie cu aceasta poate exista si impunerea partiala, situatie in care unele categorii sociale se bucura de reduceri si chiar de scutiri de impozite. Echitatea fiscala necesita delimitarea notiunilor de egalitate in fata impozitului si cea de egalitate prin impozit. Egalitatea in fata impozitelor (neutralitatea impozitelor) reclama ca impunerea sa se efectueze in acelasi fel pentru toate persoanele juridice si fizice, fara deosebiri de mod de impunere de la o zona la alta a statului respectiv. De asemenea, egalitatea in fata impozitelor presupune ca impunerea sa se faca la fel pentru toate activitatile economice, fara a se tine seama de forma juridica in care sunt organizate si functioneaza : intreprinderi de diferite marimi, producatori individuali s.a. in acelasi timp, egalitatea prin impozite presupune diferentierea sarcinii fiscale de la un subiect impozabil la altul, avandu-se in vedere o serie de criterii politice, economice, sociale etc, cum ar fi : natura si cuantumul materiei impozabile, situatia sociala si personala a contribuabilului etc. Prin urmare, egalitatea prin impozit presupune aplicarea unui tratament fiscal diferit, dupa cum este rba de persoane bogate sau sarace, de cei care realizeaza venituri din capital, proprietati sau din munca, de persoane necasatorite, cu copii, invalide, in varsta s.a.m.d.In aprecierea echitatii fiscale trebuie facuta o neta deosebire intre egalitatea matematica (aparenta) a sarcinilor fiscale si egalitatea reala (efectiva) a acestor sarcini. in aceste privinte nu este suficient sa se aplice un impozit egal la venituri egale, ci este necesar ca la calcularea si incasarea impozitului sa se aiba in vedere situatia fiecarei persoane in parte (necasatorit


a, casatorita, cu sau fara copii, cate persoane are in intretinere, varsta acestora etc).
Pentru aplicarea corecta a echitatii fiscale se pot folosi in mod corespunzator cotele de impunere ; sarcinile fiscale ale persoanelor fizice si juridice sa fie silite in functie de puterea contributiva a fiecareia ; reglementarea si acordarea unui minim neimpozabil in functie de natura venitului ce cade sub incidenta impozitului, precum si silirea unor reduceri si scutiri de impozite care sa permita satisfacerea cerintelor decente de viata.
Principii de politiea economica. in concordanta cu principiile de politica economica, prin instituirea unui impozit statul urmareste nu numai incasarea de venituri bugetare, ci si folosirea impozitului ca instrument cu care influenteaza dezltarea sau restrangerea activitatii unor ramuri sau subramuri economice, pentru stimularea sau reducerea productiei sau consumului unor produse, pentru dezltarea sau limitarea relatiilor comerciale cu anumite state.
Spre exemplu, in vederea stimularii consumului unor produse, statul reduce sau desfiinteaza impozitele indirecte care le greveaza, in timp ce pentru a restrange consumul altor produse, statul majoreaza impozitele ce se incaseaza asupra lor si chiar instituie noi impozite.In vederea stimularii dezltarii unei ramuri economice, statul poate
sili taxe vamale ridicate la import, reduce sau scuteste de plata impozitelor indirecte marfurile care se produc in tara, reduce sau micsoreaza impozitele directe pentru intreprinzatorii care isi plaseaza capitalurile in ramura respectiva, legifereaza amortizarea accelerata a activelor fixe, fapt ce conduce la micsorarea profitului impozabil al intreprinzatorului in primii ani de activitate. De asemenea, statul poate acorda subventii intreprinzatorilor din anumite ramuri economice, poate influenta concurenta prin impunerea mai accentuata a marilor comercianti, poate combate inflatia prin majorarea impozitelor etc.
Principii social-politiee. Politica fiscala elaborata si aplicata de catre unele state urmareste si realizarea diferitelor scopuri social-politice. Partidul de guvernamant aplica o politica fiscala diferentiata avantajand categoriile sociale pe care le reprezinta. De asemenea, practicand o serie de masuri cu caracter fiscal, partidul de guvernamant urmareste sa-si mentina influenta asupra diferitelor categorii de alegatori.
Politica fiscala practica, in multe tari, acordarea de inlesniri la plata impozitelor persoanelor cu venituri mici si celor care au de intretinut copii, batrani, in unele tari se aplica un impozit special celibatarilor si persoanelor fara copii pentru a stimula natalitatea. Unele impozite si taxe se folosesc si pentru limitarea consumului produselor care au urmari daunatoare asupra sanatatii oamenilor, cum sunt tutunul, bauturile alcoolice etc. Anumite impozite sunt folosite ca mijloace de limitare a constituirii de averi mari pe calea succesiunilor si pe alte cai.
Principii ale politieii financiare. Politica financiara reclama ca la instituirea unui impozit sa fie asigurat randamentul lui fiscal ridicat; de asemenea, este necesar ca impozitul sa aiba silitate si elasticitate.
Prin randamentul ridicat al impozitului se intelege caracterul sau universal, ceea ce inseamna ca el sa fie platit de catre toate persoanele fizice si juridice care dobandesc venituri din aceeasi sursa sau detin aceeasi avere, sa cuprinda toata materia impozabila, sa fie exclusa posibilitatea practicarii evaziunii sau fraudei fiscale si sa nu reclame cheltuieli mari cu asezarea, urmarirea si incasarea impozitului.
Cu toate ca aceste cerinte sunt rationale, in practica ele sunt greu de realizat, fiind aplicabile doar impozitului pe salarii. Pentru cele mai multe impozite, ca urmare a practicarii evaziunii fiscale, o parte din materia impozabila este sustrasa de la impunere.
Silitatea impozitului consta in mentinerea constanta a randamentului sau in toate fazele ciclului economic. Altfel spus, randamentul impozitului sil nu trebuie sa creasca simultan cu cresterea productiei si a veniturilor in fazele de inviorare si avant si nici sa nu scada in fazele de criza si depresiune ale ciclului economic. Practic insa se constata ca incasarile din impozite nu au silitate ca urmare a elutiei produsului national brut, a productiei si desfacerilor, fapt ce se reflecta de facto automat si in lumul incasarilor din impozite.
Elasticitatea impozitului reclama ca acesta sa se poata adapta in permanenta cerintelor bugetare, respectiv sa poata fi majorat atunci cand cheltuielile bugetare cresc si sa poata fi redus cand aceste cheltuieli scad. Elasticitatea impozitelor actioneaza cu deosebire in directia cresterii impozitelor.In domeniul politicii financiare mai multi economisti au abordat problema utilizarii unui singur impozit sau a mai multor impozite in acelasi timp. Astfel, la timpul lor, fiziocratii au sustinut ideea introducerii unui impozit funciar unic, asezat si incasat asupra produsului net al agriculturii. Odata cu dezltarea marii industrii s-a sustinut teza asezarii unui impozit unic asupra materiilor prime. Dupa al doilea razboi mondial, in Franta s-a sustinut ideea aplicarii unui impozit unic asupra energiei, care urma sa se substituie tuturor impozitelor declarative (care se calculau pe baza declaratiei platitorilor). Impozitul pe energie urma sa se aplice asupra surselor de energie ' hidrocarburi, carbune, gaze naturale, electricitate, energie hidraulica, atomica etc, justificandu-se prin aceea ca nici o marfa nu se poate obtine decat prin consum de energie si ca astfel impozitul respectiv ar fi cuprins in pret si, prin urmare, ar fi platit de catre toti consumatorii.
Sustinatorii impozitului pe energie considerau ca prin acest, impozit unic s-ar simplifica si ieftini aparatul fiscal (deoarece s-ar renunta la declaratiile de impunere), ca ar fi mai bine cuprinsa materia impozabila, ca s-ar efectua mai usor si mai eficace controlul fiscal, ca s-ar preintampina evaziunea si celelalte fraude fiscale.
Impozitul unic, cum era de asteptat, nu s-a putut aplica in practica. Motivarea ca impozitul pe energie ar preveni evaziunea fiscala s-a dovedit a fi neintemeiata deoarece sunt numeroase posibilitati de a ala consumul de energie, de a substitui o sursa de energie cu alta. Dar impozitul unic putea prezenta si multe alte neajunsuri, si anume : nu se putea aseza si incasa un impozit progresiv pe venit, in functie de cuantumul venitului impozabil, ceea ce inseamna ca in fapt devenea un impozit regresiv,ar fi fost mult dezavantajate persoanele cu venituri mici etc.
Numarul de impozite practicate de un stat depinde de conditiile politice, economice si sociale existente in tara respectiva, de nivelul de dezltare economica, precum si de politica economico-sociala si financiara a statului in perioada data. Nu numarul de impozite este important, ci modul cum sunt ele reglementate, influenta lor asupra dezltarii economice, sociale, asupra situatiei finantelor tarii, asupra echilibrului bugetar etc.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare