StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale ˇ Fise fiscale ˇ Situatii financiare ˇ Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Asigurarile sociale de stat
Trimite articolul prin email Sursele de formare a fondurilor asigurarilor sociale de stat : Asigurarile sociale de stat Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Sursele de formare a fondurilor asigurarilor sociale de stat



Izvoarele de formare a fondurilor asigurarilor sociale sunt contributiile ce se platesc, in general, de catre agentii economici, ca procente aplicate asupra fondului de salarii brut al acestora, insa si pe baza unor contributii individuale platite de asigurati.
Cuantumul fondurilor asigurarilor sociale de stat depinde, in principal, de marimea niturilor realizate de personalul incadrat in munca, deoarece agentii economici platesc contributiile pentru asigurarile sociale in functie de aceste nituri. Cresterea niturilor personalului a determinat si sporirea continua a niturilor asigurarilor sociale de stat.
Contributia pentru asigurarile sociale de stat o platesc lunar agentii economici cu capital de stat, mixt si privat, institutiile publice pentru personalul lor, intreprinderile micii industrii pentru



salariatii lor, asociatiile cu scop lucrativ, persoanele autorizate sa desfasoare o activitate independenta, precum si persoanele fizice care angajeaza personalul casnic sau pentru ingrijirea blocurilor de locatari.
Nilul contributiilor pentru asigurarile sociale de stat a evoluat in timp de la 9'14% cat era pana in anul 1989, la 20% in anul 1990. Din aprilie 1991, prin introducerea unei prestatii de natura compensatorie, si anume compensarea partiala a cresterii preturilor la medicamente, s-au adaugat doua procente contributiei de asigurari sociale (care in acest mod denea 22%), banii rezultati constituindu-se intr-un fond special la dispozitia Ministerului Sanatatii.Incepand din anul 1992 unitatile romanesti care presteaza activitate in afara granitelor tarii, firmele straine care calculeaza contributii de asigurari sociale pentru personalul lor cuprins in asigurarile sociale romanesti, indiferent daca acestea exercita activitatea pe teritoiiul Romaniei sau in strainatate, societatile mixte de pe teritoriul Romaniei pentru personalul lor salariat, reprezentantele firmelor comerciale, ale organizatiilor internationale si ale organizatiilor economice straine, reprezentantele diplomatice straine care functioneaza in Romania, precum si membrii acestora, pentru personalul lor, cetatenii romani sau straini cu domiciliul sil in Romania platesc o contributie la asigurarile sociale de stat majorata de la 25 la 30%.
De asemenea, din anul 1992 contributiile pentru asigurarile sociale de stat ce se platesc de catre agentii economici si institutii au fost majorate si diferentiate. Majorarea cotei de contributie a fost determinata de necesitatea pastrarii echilibrului bugetului asigurarilor sociale de stat, in conditiile noi create de efectele tranzitiei spre economia de piata.
Silirea unei cote diferentiate a fost necesara pentru realizarea unei' echitati sporite, prin legatura mai stransa intre contributia platita in timpul' activitatii si prestatiile obtinute la vaista pensionarii, tinandu-se seama de grupa de munca in care s-a lucrat. in acest mod contributia a fost silita diferentiat pe grupe de munca astfel : 35% pentru salariatii din grupa I de munca ; 30% pentru salariatii din grupa a 11-a de munca si 25% pentru ceilalti salariati. Aceste cote diferentiate includ si contributia de 2% pentru compensarea preturilor la medicamente, care incepand cu 1 ianuarie 1993 se vireaza de catre agentii economici direct la Ministerul Sanatatii.
Se poate aprecia ca exista o contributie medie pentru asigurarile sociale de stat de 27,5%, care include si cota de 2% pentru compensarea partiala a pretului medicamentelor.
Pentru personalul casnic, angajat la persoane fizice, cota de contributie este de 15%, calculata la salariul minim pe economie.
Nilul procentelor contributiilor pentru alimentarea fondurilor asigurarilor sociale de stat este determinat de urmatorii factori principali : importanta ramurii economice sau a domeniului de activitate sociala, culturala, stMntifica, de ocrotire a sanatatii ; conditiile de munca ; caracterul si felul muncii; gradul de periculozitate si toxicitate in care se presteaza munca ;. marimea salariilor ; ponderea personalului pe sexe; formele concrete de ocrotire a personalului, a pensionarilor si a familiilor acestora etc.
Contributiile pentru asigurarile sociale platite de catre agentii economici exprima relatii economice. Izvorul lor de formare il constituie munca prestata de lucratorii respectivi.
Contributiile pentru asigurarile sociale reprezinta peste 97% din totalul niturilor asigurarilor sociaie de stat ; ele au crescut an de an.
Contributiile pentru asigurarile sociale se calculeaza asupra fondului total de salarii folosit de catre agentii economici, in care se cuprind :
a. salariile tarifare ale intregului personal al unitatilor (personal permanent, temporar sau zilier);
b. drepturi banesti pentru concediile legale si suplimentare ;
c. salariile cunite lucratorilor scosi din productie pentru a urma o scoala profesionala si cele care se acorda elevilor scolilor profesionale pentru perioada de practica in productie ;
d. onorariile platite specialistilor pentru expertizele efectuate ;
e. sporurile de salarii (sporul pentru chimea in munca, pentru conditii noci de munca sau periculoase, pentru munca prestata suplimentar peste programul de lucru, sporul pentru munca de noapte etc.) ;


f. indemnizatiile de conducere;
g. sumele prevazute a se acorda din fondul de participare a personalului la profituri;
h. drepturile banesti ce se acorda personalului pe perioada de timp cat indeplineste diferite obligatii de stat si obstesti;I. premiile prevazute sa se acorde personalului in cursul anului (premii pentru realizari deosebite, pentru economii la materiale, energie, forta de munca).
Pentru personalul casnic, contributiile cunite asigurarilor sociale se calculeaza asupra castigului pe care il realizeaza (niturile banesti si avantajele in natura de care se bucura, evaluate in bani).In fondul total de salarii nu se includ si, deci, nu se calculeaza contributiile de asigurari sociale pentru : premiile si recompensele ocazionale individuale acordate pe baza aprecierii conducerii unitatii; diurnele de deplasare si detasare ; indemnizatiile de transferare ; indemnizatiile si ajutoarele acordate personalului; preavizele pentru desfacerea contractului de munca; drepturile de autor si colaborare ; incasarile realizate de scolile profesionale din vanzarea diferitelor obiecte confectionate de elevi; indemnizatii de incorporare etc.
Marimea sumei contributiilor pentru asigurarile sociale de stat depinde de doi factori, si anume : cotele procentuale de contributii si fondul de salarii, inclusiv impozitul aferent acestuia.
Suma anuala a contributiilor pentru asigurarile sociale se determina prin aplicarea cotei respecti asupra fondului total de salarii, pe an, inclusiv impozitul aferent acestuia.
Agentii economici includ contributiile pentru asigurarile sociale in costul produselor, executarilor de lucrari sau prestarilor de servicii. Pentru institutiile publice, sumele necesare achitarii contributiilor de asigurari sociale sunt alocate din bugetul de stat sau din bugetele locale, dupa caz.
Agentii economici dispun virarea sumei reprezentand contributia pentru asigurarile sociale in contul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale in fiecare luna, o data cu cererea depusa la banca pentru eliberarea fondului de salarii necesar platii chenzinei a doua. Unitatile bancare si organele CEC nu elibereaza sumele pentru plata salariilor, daca nu li se depune dispozitia de plata referitoare la virarea contributiilor pentru asigurarile sociale.
Persoanele care folosesc personal casnic sunt obligate sa depuna integral contributia pentru asigurarile sociale la CEC, de unde aceasta se vireaza apoi la contul asigurarilor sociale de stat deschis la banca. Unitatea CEC respectiva este obligata sa nu elibereze chitanta de incasare a impozitului asupra salariilor cunite personalului casnic pana cand nu se depune si contributia cunita organelor de asigurari sociale. Verificarea platii corecte a contributiei pentru asigurarile sociale datorate de persoanele fizice se face trimestrial de catre organele financiare.
Agentii economici care nu platesc contributia la termenele silite suporta o majorare de 0,3% penlru fiecare zi de intarziere, iar persoanele fizice care angajeaza personal casnic, personal de ingrijire a blocurilor de locatari etc. si persoanele juridice altele decat cele de stat, suporta o majorare de 2% pentru fiecare luna de intarziere in ce priste varsarea contributiei.
Contributia pentru asigurarile sociale datorata de unitatile particulare bazate pe libera initiativa se plateste la bugetul asigurarilor sociale de stat de catre patronii intreprinderilor mici, salariatii acestora, membrii asociatiilor cu scop lucrativ si de catre persoanele care desfasoara o activitate independenta autorizata.
Unitatile sunt obligate sa rse la bugetul asigurarilor sociale de stat o contributie de 20%, iar de la 1 aprilie 1991, 22% calculata la salariul fix silit in contractul de munca sau la nitul lunar silit in contractul de asigurare sociala. De asemenea, au obligatia sa depuna contributia de 5% calculata asupra fondului de salarii realizat lunar la fondul pentru plata ajutorului de somaj in contul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.
Salariul fix care constituie baza de calcul a contributiilor la asigurarile sociale de stat, la fondul pentru pensia suplimentara, precum si drepturile care se acorda prin asigurarile sociale de stat se silesc in contractul de munca.
Contributia pentru asigurarile sociale se calculeaza aplicandu-se cota de 22% asupra salariului fix lunar prevazut in contractul de munca, inclusiv asupra impozitului aferent salariului. Calcularea contributiei si depunerea documentelor de virare a contributiei pentru asigurarile sociale se efectueaza lunar, o data cu plata chenzinei a doua a salariilor. incasarea contributiei se face in contul de disponibilitati din contributia pentru asigurarile sociale deschis la sucursala bancara, pe numele directiei judetene pentru probkme de munca si protectie sociala.
Virarea contributiei pentru asigurarile sociale de catre unitati se face dupa ee din contributia calculata s-au retinut, in prealabil, sumele necesare platii drepturilor de asigurari sociale, precum si impozitul pe salarii aferent drepturilor de asigurari sociale.
Membrii asociatiilor cu scop lucrativ (pana la transformarea in societati comerciale) si persoanele care desfasoara o activitate independenta autorizata, calculeaza si depun contributia pentru asigurarile sociale lunar, silita pe clase de cotizare, in raport cu nitul anual al asiguratului.
Contributia pentru asigurarile sociale de stat datorata de asociatiile si persoanele care nu au cont la banca se depune, in orase si municipii, la unitatile Casei de Economii si Consemnatiuni, iar in mediul rural la organele de incasare ale primariilor sau la agentiile Casei de Economii si Consemnatiuni, in conturile Directiilor de munca si protectie sociala, pana la sfarsitul lunii pentru luna in curs. Daca pentru persoanele care lucreaza in aceste unitati nu se platesc contributiile de asigurari sociale datoiate, inclusiv majorarile, timp de 6 luni consecutiv, Directia de munca si protectie sociala va solicita organelor competente retragerea autorizatiei de functionare.
Indemnizatiile de asigurari sociale se calculeaza la salariul fix silit in contract, in cuantumuriie si conditiile reglementate de actele normati pentru salariatii de stat. Indemnizatiile si ajutoarele de asigurari sociale se platesc salar


iatilor de catre unitate prin retinerea din contributia de asigurari sociale datorata.
Pentru persoanele cuprinse in asociatiile lucrati ;,i persoanele autori-
zate sa desfasoare o activitate independenta, calcularea si plata indemnizatiilor si ajutoarelor se efectueaza de catre directiile de munca si protectie sociala prin Camera de munca. Sumele necesare efectuarii acestor plati se ridica din contul de disponibilitati al contributiei pentru asigurarile sociale cu dispozitie de incasare. Conilitatea niturilor realizate si a cheltuielilor efectuate privind asigurarile sociale se tine la Oficiul de Asigurari Sociale si Pensii. Dovada platii contributiei de asigurari sociale se face cu statele de plata a salariilor insotite de copiile dispozitiilor de plata a contributiilor.Intarzierea platii contributiilor nu suspenda si nu amana plata drepturilor de asigurari sociale cunite salariatilor si pensionarilor. in asemenea cazuri, drepturile de asigurari sociale se acorda din fondurile proprii ale agentului economic sau institutiei publice respecti.
Neplata in termen a contributiei de asigurari sociale atrage majorarea cu 2% pentru fiecare luna sau fractiune de luna de intarziere.
O alta sursa de formare a fondurilor asigurarilor sociale de stat o constituie contributiile diferentiate ale salariatilor si pensionarilor care merg la tratament balnear sau la odihna.
Cuantumul niturilor asigurarilor sociale de stat din contributiile salariatilor si pensionarilor care merg la tratament balnear si odihna reprezinta circa \ % din totalul niturilor bugetului asigurarilor sociale de stat. Aceste contributii se silesc diferentiat pe statiuni, pe sezoane, profil, durata sejurului, categoria de confort, perioada calendaristica, in functie de marimea salariilor tarifare lunare, de cuantumul pensiei, precum si in functie de costul mediu al trimiterii.
Pensionarii care au pensii mai mici beneficiaza in mod gratuit de tratament balnear. Persoanele bolna de silicoza si fibroza pulmonara beneficiaza de o reducere a contributiei cu 75%, iar cele care sufera de boli profesionale beneficiaza de o reducere de 50 % a contributiei. Consiliile de administratie ale agentilor economici pot aproba o reducere de 50% a contributiei pentru salariatii care obtin rezultate deosebite in activitatea lor.
Bugetul asigurarilor sociale de stat mai este alimentat si cu alte menituri, cum sunt : sumele rezultate din lichidarea debitelor din anii anteriori, restituirea subntiilor acordate statiunilor balneare in anii precedenti si nefolosite, majorarile si amenzile aplicate pentru neplata la timp si integrala a contributiilor de asigurari sociale, restituirea unor sume platite din eroare, pensii neachitate si prescrise etc. Bugetul asigurarilor sociale de stat mai este alimentat si cu excedentul bugetului anului precedent care se reporteaza pe anul urmator.
Un alt nit al asigurarilor sociale de stat il constituie contributia de
3% pentru pensia suplimentara platita de personalul incadrat in munca, calculata
-asupra salariului tarifar lunar si asupra sporului de chime, din care se formeaza un fond separat. Silirea acestei contributii are la baza principiul mutualitatii intre personalul agentilor economici si institutiilor publice si se depune la CEC intr-un cont special al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale pentru care se acorda o dobanda.
Contributia pentru pensia suplimentara o platesc la asigurarile socir.le de stat in aceleasi conditii organizatorii si salariatii intreprinderilor private. Contributiile pentru asigurarile sociale ale agricultorilor Pana in anul 1992 cand a fost instituita Legea nr. 80/1992 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale agricultorilor, Legile nr. 4 si 5/1977 predeau doua categorii de contributii pentru asigurarile sociale aie agricultorilor, si anume :
a. contributii pentru pensii si alte drepturi de asigurari sociale ale membrilor cooperatilor agricole de productie formate din : contributia cooperatilor agricole de productie care reprezenta 8% din valoarea productiei globale ; contributia asociatiilor economice intercooperatiste care era de 3,5% din valoarea productiei globale si contributia statului de 2% din valoarea productiei agricole livrate la fondul de stat de catre unitatile cooperatiste agricole in cadrul ului si de 2,5% la valoarea produselor livrate peste .
b. contributii pentru pensii si alte drepturi de asigurari sociale ale taranilor cu gospodarie individuala din zonele necooperativizate formate din : contributia personala, de 40 lei lunar a fiecarui membru al gospodariei individuale, care a implinit 18 ani si desfasoara activitate agricola ; contributia statului de 2%, silita la valoarea produselor livrate la fondul de stat de catre taranii cu gospodarie individuala.
Revolutia democratica d;n decembrie 1989 a condus la desfiintarea cooperatilor agricole de productie, fapt ce a determinat un mare dezechilibru in bugetul as;gurar>lor sociale pentru agricultori, deoarece n-a mai avut cine sa plateasca contributiile. Pana la adoptarea Legii nr. 80/1992, fondurile necesare platii prestatiilor de asigurari sociale pentru agricultori au fost completate prin imprumuturi de la fondul asigurarilor sociale de stat, sau prin subntionarea de la bugetul de stat.
Pe baza Legii nr. 80/1992 privind pensiile si alLe drepturi de asigurari sociale ale agricultorilor, modificata prin Legea nr. 1/1994, fondurile destinate platii pensiilor si celorlalte drepturi de asigurari sociale pentru agricultori, se constituie din urmatoarele surse : contributia agricultorilor asigurati; contributia pentru obtinerea biletelor de tratament balnear si odihna ; dobanzile bancare bonificate pentru pastrarea fondurilor disponibile in conturile unitatilor Bancii Agricole ; profitul net obtinut din activitatea unitatilor de tratament balnear si odihna ale taranimii; alte surse; subntii de la bugetul statului.
Contributia persoanelor asigurate este de 7% din nitul mediu lunar asigurat si o cota de 2% asupra aceluiasi nit mediu lunar asigurat, contributie care se plateste de catre persoanele asigurate in varsta de peste 18 ani pentru finantarea ocrotirii sanatatii. Venitul mediu lunar asigurat nu poate fi mai mic decat jumatate din salariul de baza minim brut pe tara, reglementat ia data achitarii contributiei. Contributia se plateste lunar.
Neplata contributiei pe o perioada mai mare de 2 ani, atrage incetarea platii drepturilor de asigurari sociale pe perioada respectiva. Daca in aceasta perioada persoana interesata solicita unele drepturi de asigurari sociale, acestea se acorda numai dupa achitarea contributiei datorate. Membrii de familie ai persoanelor asigurate, in varsta de pana la 18 ani sunt asigurati fara plata contributiei.
Pentru tinerii agricultori in varsta de peste 18 ani, dar care nu au depasit varsta de 30 ani, contributia individuala reprezinta in primul an de asigurare 50% din contributia de 7% (si din cea de 2%), 65% in al doilea an si 80%. in al treilea an.
Se considera perioada de asigurare si timpul in care o persoana asigurata a fost in concediu pentru sarcina si lehuzie, a fost in concediu platit pentru ingrijirea copilului pana la implinirea varstei de un an, a fost internata in spitale, a indeplinit obligatii militare, daca aceasta pericada nu a fost valorificata ca chime in munca in alte sisteme proprii de asigurare, chiar daca nu a fost achitata contributia de asigurari sociale in aceasta perioada.
Persoanele care nu au achitat contributia pentru pensii si asigurari sociale au posibilitatea sa achite aceasta contributie pentru perioadele anterioare, dar nu mai mult de 2 ani in urma.In majoritatea tarilor, fondurile asigurarilor sociale se constituie din contributia agentilor economici, institutiilor, salariatilor si statului (uneori prin subntii, daca este cazul). De pilda, potrivit legii pentru unificarea asigurarilor sociale din toate provinciile tarii noastre din 1933, fondurile asigurarilor sociale se constituiau dintr-o contributie globala de 6 % aplicata asupra salariilor si suportata in parti egale de catre salariati si patroni, precum si dintr-o subntie de la stat. Pe baza legii asigurarilor sociale din 1938, s-a silit o cotizatie unica de 8% aplicata asupra salariului mediu, platita in parti egale de catre salariati si patron, piecum si o contributie a statului. Patronii care foloseau mai mult de zece salariati plateau o cotizatie suplimentara de 1,20% calculata asupra salariilor platite angajatilor, destinata acoperirii riscurilor de accidente.In tarile din Europa si din celelalte continente, fondurile asigurarilor sociale de stat se constituie din cotizatiile salariatilor, din contributia patronilor, din unele subntii din partea statului in diferite proportii, precum si din alte surse.
De pilda, in Austria angajatii platesc circa 13% din salariu, patronii platesc o contributie de 15,4% calculata asupra salariilor, iar statul subntioneaza orice deficit. in Belgia, angajatii platesc 14,50% din salariu, patronii platesc 15% calculat asupra salariilor, iar statul suporta diferite cote din cheltuieli. in Franta, angajatii platesc circa 16% din salariu, patronii suporta o cota de 20,80% din statul de plata, iar statul suporta o anumita subntie. in Eltia, asiguratii platesc circa 6% din castiguri, patronii datoreaza 5% din statul de plata, iar gurnul acorda subntii reprezentand 20% din costul pentru batranete si 50% din cel pentru invaliditate. in Olanda, asiguratii platesc 13% din salariu, patronii platesc 20,85% din statul de plata, iar gurnul suporta subntii si contributii pentru persoanele cu nituri mici-in Suedia, fondurile asigurarilor sociale de stat se constituie din contributia salariatilor reprezentand circa 10% din salarii, patronii platesc circa 18%, din statele de salarii, iar gurnul suporta circa 25% din costul prestatiilor. in Germania, fondurile asigurarilor sociale de stat se constituie in urmatoarele proportii: cotizatii ale salariatilor ' 15,8%, contributii ale patronilor ' 19% si subntii din partea statului. in Canada, fondurile asigurarilor sociale se constituie din urmatoarele surse: cotizatii ale salariatilor ' 4,7%Ať contributii patronale 8,5% si subntii din partea statului. in S.U.A. fondurile asigurarilor sociale de stat se constituie din urmatoarele izvoare : cotizatiile salariatilor ' 11,1%, contributii patronale ' 17,3% si subntii din partea statului. Fondurile asigurarilor sociale de stat in Japonia se constituie astfel: cotizatii ale salariatilor ' 10,7%, contributii patronale ' 15,4% si subntii din partea statului.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre asigurarile sociale de stat

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare