StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Sa facem proiecte sanatoase
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » management general
Trimite articolul prin email Metode si modele utilizate in management : Management general Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Metode si modele utilizate in management




METODE SI MODELE UTILIZATE IN MANAGEMENT




  1. METODA PROGRAMARII LINIARE




Utilizata in optimizarea proceselor:


determinarea sortimentului optim de productie;


repartizarea optima a resurselor.


Problema de programare liniara cuprinde:


variabile de decizie: x1, x2, . , xp; j = 1,p


functia obiectiv: Z – expresia matematica ce masoara atingerea scopului


optimizare: maximizarea sau minimizarea functiei obiectiv


coeficientii functiei obiectiv: cj


restrictiile problemei


coeficientii restrictiilor


conditie de nenegativitate


modelul matematic:




B. METODA DRUMULUI CRITIC – MDC

(Critical Path Method – CPM)


MDC - metoda euristica ce consta in identificarea activitatilor “critice” care influenteaza in mod hotarator durata totala a procesului.


Definirea grafului – G


G = (N, F) – graf de ordinul n


N = (n1, n2, , nn) – multime finita;


F – aplicatie multivoca definita pe aceasta multime.


n1 n2



n4                n5 n3

nod izolat bucla


Varfuri adiacente – varfuri legate printr-un arc



Scopul grafului - modelarea matematica a unui proces complex, construit dintr-un ansamblu de activitati a caror succesiune logica alcatuieste un sistem organizat


Particularitati:


are un singur nod initial;


are un singur nod final;


nu admite circuite;


nu admite noduri izolate.



Drum critic – succesiunea in timp a activitatilor critice.



Programarea si conducerea operativa a proceselor complexe se realizeaza in doua etape:


elaborarea programului optimizat


analiza structurii procesului complex


constructia grafului


calculul parametrilor grafului si stabilirea drumului critic


analiza si optimizarea programului initial


conducerea operativa a desfasurarii in timp a lucrarilor pe baza grafului stabilit











Elaborarea programului optimizat



o    Analiza structurii procesului complex


Faza de conceptie bazata pe studiul documentatiei tehnice.


stabileste lista activitatilor;


stabileste succesiunea logica si interdependenta dintre activitatile procesului;


precizeaza data inceperii si termenii lucrarii.



Eveniment – moment semnificativ in desfasurarea procesului; nu consuma timp si resurse.


Activitatea – actiune ce conduce la modificarea procesului; consuma timp si resurse.


Caracteristicile activitatilor


durata


resursele consumate


costul


Reprezentarea activitatii si a evenimentelor


A(dij)

i                            j








o       Constructia graficului retea


Elementele graficului


Noduri = evenimente

Sageti = activitati



A1 A2

1 2 3






4 5



 




Reguli de constructie a grafului


nu se construieste la scara;




urmareste respectarea succesiunii cronologice si a interdependentei tehnologice;


are un singur nod initial si unul singur final;


doua noduri nu pot fi legate prin doua sau mai multe arce;


nu se admit circuite, bucle.






o       Calcul parametrilor grafului si stabilirea drumului critic


Tf – termenul calendaristic final planificat


Ti – termenul calendaristic initial


t – termenele evenimentelor


termenul minim


c – multimea nodurilor “i” din care pleaca arce convergente in nodul ‘j’


tm – termenul minim al evenimentului final


tm < Tf ; tm = Tf ; tm > Tf



termenul maxim






D – multimea nodului “j” catre care diverg arce ce pleaca din noduri “i”


Mi – marja de timp


Mi = t*i - ti


Mi > 0 ; Mi = 0 ; Mi < 0




termenele activitatilor


tij – termenul cel mai devreme de inceput:


ttij - termenul cel mai devreme de sfarsit:


t*tij – termenul cel mai tarziu de sfarsit:


t*iij – termenul cel mai tarziu de inceput:



rezervele de timp


Rtij – rezerva totala:


Rtij £ 0 - activitate critica


Rtij > 0 - exista rezerva de timp


Rtij – rezerva libera - numai pentru activitatea necritica




ti = tiij ttij = tj t*i = tiij t*j = t*tij


dij                         Reij dij


Rtij



Rlij







o       Analiza si optimizarea programului initial



Calendar

Luna

Activitatea

(ij)

Durata activitatii (ij)

dij

L

M

M

J

V

S

D


















C. METODA PERT - Program Evaluation and Review Technique



Metoda PERT abordeaza problema programarii si conducerii operative a unui proces din punct de vedere probabilistic.

se bazeaza pe aceleasi principii ca MDC


duratele activitatilor nu sunt valori certe ci variabile aleatoare caracterizate prin media si dispersia lor


Trasaturile metodei PERT


durata unei activitati este evaluata prin trei estimari: pesimista, probabila si optimista;


procesul este reprezentat printr-o retea in care accentul este pus pe evenimente;


se admite pentru usurinta calculelor legea “b” de distributie.






p









aij mij tij bij durata


Legea de distributie de tip “b” a probabilitatilor de aparitie a

tuturor duratelor posibile ale unei activitati



Distributia “b” satisface conditiile:


intersecteaza axa absciselor in doua puncte aij si bij corespunzatoare duratei minime si maxime;


este unimodala, adica exista o singura valoarea maxima (mij) care reprezinta durata cea mai probabila sau modulul distributiei.


Elementele utilizate in metoda PERT:


aij – durata optimista - durata minima de executie a unei activitati;


mij – durata probabila - estimatia duratei cu cea mai mare sansa de realizare in conditiile normale de lucru;


bij - durata pesimista - intervalul de timp maxim de realizare a activitatii ij.









tij – durata medie a activitatii



s ij – dispersia activitatii


z – factor de probabilitate



p (tm £ Tf) – probabilitatea ca durata proiectului sa fie mai

mica sau cel mult egala cu Tf


p ( tm £ Tf) < 0,25 - risc mare


p ( tm £ Tf) = 0,5 - programare justa


p ( tm £ Tf) > 0,5 - resurse utilizate excesiv













D. TEORIA DECIZIEI




Planificarea se realizeaza prin urmatoarele categorii de decizii:


identificarea obiectivului dorit;


folosirea metodelor de prognoza;


gasirea strategiei de atingere a obiectivului propus;


determinarea cantitativa si calitativa a resurselor.


Scopul luarii deciziei


implicarea managerilor de la orice nivel;


supravietuirea, dezvoltarea organizatiei.




Decizia reprezinta un mecanism dinamic, rational, prin care un manager, alegand o anumita varianta din mai multe posibile, urmareste atingerea unui anumit obiectiv.













Etapele procesului decizional





Elementele procesului decizional


decidentul – individ sau grup


multimea variantelor – multimea modurilor de realizare a unei actiuni:


V = i = 1, m


multimea criteriilor de decizie reprezinta punctul de vedere care se ia in considerare atunci cand se alege cea mai buna varianta:


X = j = 1, n


multimea starilor naturii – suma conditiilor interne si externe ale firmei in care se aplica variantele decizionale:


N = k = 1, k


multimea consecintelor – reprezinta rezultatele fiecarui mod de actiune in conditiile definite:


C =



Clasificarea proceselor decizionale



o       functie de elementele ce intervin in proces:




dupa decident :

cu decident individual


cu decindentul colectiv


dupa numarul variantelor decizionale


cu numar finit de variante


cu numar infinit de variante


dupa multimea criteriilor de decizie:


unicriteriale


multicriteriale




dupa starile naturii in care se desfasoara procesul:


conditii de certitudine


conditii de risc


conditii de incertitudine


o       functie de nivelul managerial la care se desfasoara procesul decizional:


strategice


tactice


curente



Conceptul de utilitate


Utilitatea decizionala este gradul de satisfactie al decidentului in urma realizarii unei anumite consecinte a variantei alese.


o       Axiomele utilitatii:


Intre doua variante decizionale (Vi, Vj) poate exista numai una din urmatoarele relatii:


Vi P Vj; Vj P Vi; Vi I Vj


P – operator logic de preferinta

I – operator logic de indiferenta



Relatiile de preferinta sunt tranzitive:


fie trei variante decizonale (Vi, Vj, Vk)


daca Vi P Vj si Vj P Vk atunci Vi P Vk




Relatiile de indiferenta sunt tranzitive si reflexive sau simetrice:


daca Vi I Vj si Vj I Vk atunci Vi I Vk

Vi I Vj Û Vj I Vi


In afara multimii V = (V1, V2, …, Vn) a variantelor simple, decidentul poate lua in considerare si variante complexe:


V’ = pVi + (1-p)Vj


p – probabilitatea de realizare a variantei Vi

(1 -p) – probabilitatea de realizare a variantei Vj


Fie trei variante Vi, Vj , Vk pentru care se exprima realatia Vi P Vj P Vk Þ exista un mix

V’ = p’ Vi + (1-p’ )Vk astfel incat V’ P Vj si un alt mix

V” = p” Vi + (1-p” )Vk astfel incat Vj P V”


Fie trei variante Vi, Vj , Vk pentru care se exprima relatia Vi P Vj atunci va exprima explicit relatia

pVi + (1-p)Vk P pVj + (1-p)Vk


Functia de utilitate are forma:


u : V R            V =


Vi P Vj                  u (Vi) P u (Vj)


Vi I Vj                   u (Vi) I u (Vj)


Vi P Vj P Vk          u pVj, (1-p)Vk P u pVj, (1-p)Vk








Etape de rezolvare


Se construieste matricea consecintelor


Se transfera matricea consecintelor in matricea utilitatilor


se aleg coeficientii de importanta ai criteriilor


se aloca utilitatile astfel:


cfav umax = kj

cdef umin = 1 - kj unde kj I


u(cijk) = pcijk . umax + (1-pijk) . umin


se determina varianta optima pentru diferite conditii:


certitudine:        


risc:                     


incertitudine:

- criteriul pesimist (Wald) :


- criteriul optimist (Hurwitz) :   


- criteriul rezultatelor (Savage) :

- criteriul optimismului ponderat (Laplace):






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre management general








































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare