StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Crede in EFICIENTA TA
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » management social
Trimite articolul prin email Managementul social – factor determinant in furnizarea serviciilor sociale : Management social Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Managementul social – factor determinant in furnizarea serviciilor sociale



MANAGEMENTUL SOCIAL – FACTOR DETERMINANT IN FURNIZAREA SERVICIILOR SOCIALE


Conceptul de management

Managementul este stiinta si arta de a conduce eficient si de a optimiza valorificarea tuturor resurselor, in vederea obtinerii succesului.




El trebuie perceput ca stiinta si arta laolalta pentru ca este posibila acceptarea unor responsabilitati economice, sociale, morale la cei care-l aplica. Responsabilitatile respective, antreneaza selectia in valori ce genereaza competenta care mentine competitiile pe toate planurile, acesta fiind singurul mod de o 939f51j btinere a succesului.

Managementul e un domeniu de cercetare cu caracter multidisciplinar.

Unul dintre cei mai cunoscuti teoreticieni ai managementului este WILIAM JACK DUNCAN. Lucrarea sa de referinta este „Management evolutia responsabilitatii in administratie”. In aceasta lucrare el defineste managementul ca fiind un proces constient prin care actiunea individuala si de grup e coordonata pentru a realiza obiectivele institutiei.

Managementul realizeaza sarcini si obiective acceptate din punct de vedere al valorilor unei societati.

In ceea ce priveste functionalitatea institutiilor, evolutia manageriala este caracterizata prin trecerea de la eficienta economica si sociala localizata, la armonizarea eficientei economice cu componentele sociale si apoi la incurajarea fluxului de informatii pentru optimizarea deciziilor cu finalitate macro si microeconomica si a deciziilor cu finalitate sociala.

Reusita intr-o competitie este astfel influentata de profesionalismul managementului.

Raportul UNIVERSALITATE – SPECIFICITATE  in management.

UNIVERSALITATEA se caracterizeaza prin:

acceptarea managementului ca stiinta sau ca stiinta si arta.

managementul este o resursa a dezvoltarii bazata pe utilizarea inteligenta a tehnologiei si a capacitatii omului.

managementul are metode si tehnici proprii ce se pot generaliza dar utilizeaza si metode si tehnici din alte domenii facand astfel din management o stiinta integratoare de granita.

reusitele din mediul economic pot fi extinse si in alte domenii de activitate.

finalitatea managementului este EFICIENTA ECONOMICA si UTILITATEA SOCIALA.

SPECIFICITATEA in management se caracterizeaza prin:

perfectionism - fiind posibil prin valorile nationale, cultura, traditie, resurse, stadiu de dezvoltare;

abordarile manageriale specifice sustin si fundamenteaza unele prioritati nationale;

fixarea si perfectionarea comportamentelor manageriale sunt strans legate de grupul de educatie specific;

metodele si tehnicile manageriale specifice precum si tehnicile adaptate se pot aplica cu mult succes;

specificitatea include procese de creativitate directe sau determinate de experiente evaluate;

cresterea ponderii elementelor de universalitate in problema managementului.


2. Extensia domeniilor manageriale si desprinderea sa de economie ca domeniu preferential

Aparut in Romania foarte recent, managementul din alte domenii decat cel economic reclama de un corpus teoretic adecvat domeniului respectiv. In aceasta perioada (dupa 1990) putem vorbi de management in cultura, mass-media, sanatate, asistenta sociala. Fundamentul teoretic in domeniul managementului din aceste sectoare se creeaza prin  procese de educatie permanenta, dezvoltarea sectoarelor de consultanta specializata, selectii riguroase ale personalului ce are perspectiva de a deveni manager.

Aceasta caracteristica a evolutiei manageriale e alimentata de cele 4 componente de referinta a oricarui tip de management: teoria, metodologia, tehnologia si practica.

Principala mentiune a unui management este sa conduca oamenii, in acest sens se pun 2 intrebari:

1. se poate ocupa managerul de problemele instruirii, motivarii si integrarii personalului, fara ca in corpusul teoretic si practica manageriala sa se foloseasca elemente din teoria motivatiei si a comunicatiilor in grup?

2. poate face managerul un lucru bun in conducerea oamenilor fara cunostinte in domeniul psihologic?

Raspunsul evidentiat de cercetatori in domeniu teoretic este nu.

O alta caracteristica a dimensiunii integratoare este ca managementul nu se poate realiza in sine.

Managementul are nevoie de un camp de referinta fie ca este administrativ, agricultura, medicina, asistenta sociala.

Complexitatea dezvoltarilor care au loc pe toate planurile la nivel mondial duce la abordari integrative, multidisciplinare si interdisciplinare.

In Romania expresia de societate antreprenoriala este in conformitate cu urmatoarele:

1. nevoia de inovatii sociale (protectia sociala reala, abandonarea institutiilor publice invechite);

2. protejarea noilor societati impotriva elementelor de normativitate (exagerata) ale guvernului;

3. promovarea continua a inovatiilor;

4. realizari in domeniul cresterii productivitatii muncii si a capitalului existent;

Existenta acestor tipuri de societati face posibila evolutia in bine a managementului cu impact important atat in domeniul economic cat si social.

Si in Romania impactul managerial au dus la importante schimbari practice. Acestea au fost posibile datorita faptului ca au fost concepute si aplicate avand premisa unei strategii.



Caracteristicile acestei strategii pot fi aplicate si intelese numai ca si componenta a unui grup de strategii. Acestea sunt grupate in Romania astfel:

1. strategii sectoriale si teritoriale pentru ordonarea accelerata a proceselor de restructurare si privatizare;

2. strategii privind dezvoltarea gradului de atractivitate a unor domenii si subdomenii economice sau sociale;

Caracteristicile manageriale contemporane in Romania sunt:

privatizarea trebuie extinsa si in celelalte sectoare de activitate.

rolul primordial al managementului in dezvoltarea performantelor regiilor autonome si societatilor comerciale, institutiilor publice.

organizarea aspectelor economico financiare, tehnologice, sociale si ecologice, in practica manageriala

necesitatea instaurarii unui adevarate culturi a managementului printr-un proces educational amplu si desfasurat la diferite niveluri: inferior, mediu, superior.

dezvoltarea cat mai rapida a unor dimensiuni a managementului, in principal referindu-se la autonomie, initiativa, creativitate, responsabilitate sociala.

importanta deosebita acordata studierii mediului economico-social national si international, aflat intr-o perpetua diversificare.

amplificarea cercetarilor si actiunilor de consultanta capabile sa determine profesionalizarea muncii in conducere.

Complexitatea proceselor economico-sociale diversitatea formelor de proprietate si specificitatea contextelor culturale in Romania, impun in prezent mai mult decat alta data, o imbinare a componentelor care au caracterizat diferitele scoli si curente manageriale.


3. Managerul social. Rolurile si competentele manageriale

Postul unui manager, vizeaza existenta unor abilitati conceptuale umane si tehnice, aceasta datorita faptului ca managerii actioneaza intr-un mediu in care concurenta este primordiala. Existand concurenta exista si ostilitate intre managerii concurenti. Managerii din domeniul asistentei sociale transforma politicile sociale in servicii sociale. Serviciile sociale se deosebesc de afaceri necesitand un management adecvat si un manager corespunzator.

Rolurile de conducere dupa Quinn

1. Rolul de director:  luarea initiativei, stabilirea scopurilor, delegarea eficace.

2. Rolul de producator: productivitate si motivatie personala, motivarea celorlalti si managementul timpului si al stresului

3. Rolul de coordonator :  planificarea, organizarea si intocmirea organigramei si controlarea.

4. Rolul de monitor: reducerea incarcaturii informationale, analizarea informatiilor cu o gandire critica si  prezentarea informatiilor in situatia lor reala si concreta

5. Rolul de mentor: autocunoasterea si intelegerea celorlalti, comunicarea interpersonala si formarea de formatori, dezvoltarea continua a celor din organizatia sa

6. Rolul de facilitator (mediator) formarea unei echipe, luarea deciziilor in mod participativ, managementul conflictului

7. Rolul de inovator, cel ce gandeste creativ : trairea schimbarii, gandire creativa, managementul schimbarii.

8. Rolul de broker: formarea si mentinerea unei baze a puterii, negocierea contractelor si a implicarii, prezentarea orala, eficace a ideilor manageriale


4. Organizatii si institutii care ofera servicii sociale

Staub in 1991 defineste organizatia astfel: „Un grup de doua sau mai multe persoane care exista si actioneaza pentru a realiza scopuri comune clar stabilite”.

In aceasta definitie accentul este pus pe orientarea inspre scop, o caracteristica spre natura sistemelor umane.

Premergator lui Staub in 1995 Egan, definea organizatia astfel: „Un sistem uman care fabrica produse si servicii pentru indivizi sau alte sisteme din exteriorul organizatiei”.

Institutiile sunt „Societati sau corporatii care au in special un caracter public”. Institutiile asigura servicii de un fel sau altul pentru societate. Si serviciile sociale pot fi definite, definitia unanim recunoscuta este data in 1982 de Institutul National de Asistenta Sociala din Marea Britanie. Conform acesteia expresia servicii sociale inseamna „toate acele servicii de stat si voluntare (non profit, ONG) intelese in mod curent ca esentiale pentru supravietuire si dezvoltare personala intr-o societate civilizata.

In general in serviciile sociale sunt incluse:

asigurarea de locuinte

securitatea sociala

sanatatea

educatia

angajarea in munca

servicii de recreere



In sens mai larg, notiunea servicii sociale include si urmatoarele:

securitatea publica

prevenirea delicventei

serviciile de reabilitare

reintegrarea sociala a infractorilor si de supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate.

Serviciile sociale in Romania sunt asigurate prin: asociatii, fundatii si institutii de stat. Scopul acestora este nonprofit.

Exemple de organizatii ce ofera servicii sociale: bisericile, spitalele, clinicile, institutiile de invatamant, centrele de plasament, cantinele sociale, organizatii de cartier, cluburile de tineret.

Organizatiile si institutiile au o misiune si un scop. Pentru a putea vorbi despre afirmarea unei misiuni organizationale trebuie sa facem referire la urmatoarele dimensiuni:

Scopul global care este indicator major al sistemului social;

Identitatea in care organizatia sau institutia se autocaracterizeaza;

Valorile care inseamna afirmarea filosofiei pentru care militeaza sistemul social;

Politica majora care inseamna afirmarea valorilor expuse de sistem.

Politica indica modul in care sistemul isi urmareste scopurile.

„Scopurile sunt rezultate specifice sau realizari inspre care sunt directionate energiile sistemului”.

5. Ofertantii de servicii sociale si caracteristicile acestora

Ofertantii – sunt organizatiile, institutiile si sistemele comunitare acestea din urma doar pentru proprii lor membrii.

Austin in 1995 citat de Neamtu in 2003 sintetizeaza trasaturile organizatiilor de servicii sociale astfel:

1. serviciile sociale se fac direct pentru oameni si intervin asupra acestora. Efectele serviciilor sociale sunt judecate in termeni ai evoluarilor umane dar si in termeni instrumentali. Componenta umana a serviciilor sociale deriva din faptul ca acestea au consecinte morale asupra indivizilor, familiilor, comunitatilor.

2. Activitatile primordiale ale substitutiilor de serviciile sociale implica tranzactii interactive intre membri personalului si utilizatorii serviciilor. Rezultatul acestei tranzactii este coprodus deoarece atat ofertantul de servicii sociale cat si beneficiarul detin roluri critice in producerea si modelarea rezultatului, de aceea rezultatele serviciului luat in arte pentru ca ofertantul de servicii nu poate controla in intregime caracteristicile participarii beneficiarului.

3. Tehnologiile folosite in serviciile sociale sunt nedeterminate de aceea existand putine certitudini privind rezultatele finale. Rezultatele finale pot fi afectate indiferent de structura programului social furnizat, datorita faptului ca exista influente din partea altor indivizi, dar si datorita faptului ca la om comportamentul este imprevizibil. Calitatea serviciului depinde de rationamentul si de deprinderile individuale ale persoanelor care ofera servicii.

4. Organizatiile si institutiile de servicii sociale se bazeaza numai pe serviciile profesionistilor in domeniu. Acesti profesionisti (asistenti sociali) au in moduri diferite loialitati duale fata de organizatia in care lucreaza si fata de profesia lor.

Intre cele doua entitati pot  aparea conflicte de valori.

5. Organizarea de servicii sociale este dependenta de mediu.Mediul extern al oricarei organizatii ce ofera servicii sociale este incert din cauza schimbarilor economice si sociale. Ceea ce se intampla intr-o organizare de servicii sociale este adesea determinata mai mult de ceea ce se petrece in mediul sau extern decat fata de deciziile interne care au fost luate.

6. Functiile managementului social

Managementul social are functiuni similare cu cele ale managementului economic dar prezinta si particularitati datorate scopului sau nonprofit:

Functia de cercetare/dezvoltare aceasta reprezinta ansamblul activitatilor care se desfasoara in cadrul organizatiei pentru realizarea obiectivelor din domeniului producerii de idei noi si transformarea lor in inovatii utile precum servicii noi, programe speciale noi, metodologii sau tehnologii noi, dezvoltare prin investitii, dezvoltare prin strangere de fonduri, metode noi de organizare.

Functia de productie reprezinta ansamblul activitatilor de baza auxiliare si de servire prin care se realizeaza obiectivele din domeniul producerii de servicii sociale.  Pentru ca aceasta functie sa fie completa e necesara realizarea calitativa, cantitativa si la termen a serviciilor sociale de baza, si a celor auxiliare.

Functia de marketing si comunicare externa cuprinde activitati menite sa duca la realizarea obiectivelor din domeniul stabilirii legaturii organizatiei cu mediul extern.

Functia financiar-contabila reprezinta totalul activitatilor prin care se realizeaza obiectivele privind obtinerea mijloacelor financiare necesare organizatiei. Avem in vedere evidenta in valoare monetara a patrimoniului mobiliar si imobiliar. Aceasta functie implica activitati:

elaborarea bugetului si analiza costului;



planificarea campaniei de strangere de fonduri;

realizarea acordului dintre dimensiunea financiara a cordului dintre capitolele bugetului si bugetul si bugetul global al organizatiilor;

intocmirea de rapoarte financiar-contabile;

revizii financiar-interne;

revizii financiar-externe;

(curtea de conturi, garda financiara)

eficacitatea controlului managerial;

masuri colective pentru remedierea problemei financiare;

Functia de personal, cuprinzand ansamblul activitatilor in cadrul organizatiei pentru realizarea obiectivelor din domeniul asigurarii potentialului uman necesar. Aceasta functie include:

a)     recrutarea, selectarea, promovarea angajatilor;

b)    formarea si perfectionarea profesionala;

c)     organizarea unui sistem de evaluare a performantelor;

d)    organizarea unui sistem de cointeresare  personalului angajat;

e)     evaluarea gradului in care sunt luate in considerare resursele umane cand sunt aplicate decizii strategice.

Managementul social performant are urmatoarele caracteristici:

obiectivele sunt impartasite de majoritatea membrilor organizatiei;

angajatii se simt liberi sa semnalizeze diferentele organizationale cand ele apar, si au un spirit optimist in rezolvarea lor;

luarea deciziilor este determinata de aptitudini, responsabilitate, ritm si cerinte pentru dezvoltarea profesionala si manageriala;

munca este efectuata in echipa in domeniul planificarii, performantei si disciplinei. Asumarea in comun a responsabilitatii;

observatiile oamenilor din partea inferioara a ierarhiei sunt repetate si luate in considerare cand este cazul;

problemele individuale si sentimentele personale ale oamenilor sunt incluse in problemele managementului general;

colaborarea se manifesta cu usurinta desi individul si grupul concureaza intre ei, oamenii sunt gata sa ceara ajutorul si doresc sa ofere ajutor;

aparitia unei crize duce la implicarea rapida a oamenilor pana la disparitia acesteia;

conflictele sunt tratate eficace si deschis, oamenii spun ceea ce vor si asteapta ca si conducerea sa faca acelasi lucru;

perfectionarea si invatarea se desfasoara la locul de munca si se bazeaza pe vointa de a dezvolta continuu organizatia respectiva.


In asistenta sociala natura serviciilor sociale implica relatii intre oameni. Asistenta sociala este o „afacere cu oameni” in care indivizii (asistentii sociali) deservesc alti indivizi (clienti, beneficiari).

Clientii evalueaza asistentii sociali nu numai dupa nivelul pregatirii profesionale si a titlurilor stiintifice obtinute ci mai ales dupa comportamentul acestuia si personalul asociat.

In Romania resursele financiare sunt considerate ca o constrangere in domeniul asistentei sociale pe cand resursele umane pot oarecum suplinii insuficienta surselor de finantare. De aceea resursele umane sunt fundamentale, conditionand strategii cu organizatii de asistenta sociala in atingerea obiectivelor propuse. Valorificarea resurselor umane reprezinta o mare oportunitate, de a obtine performante maxime insa din pacate aceasta oportunitate este deseori slab explorata. Totusi managementul resurselor umane ramane un capitol important al managementului general.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact