StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Sa facem proiecte sanatoase
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » management » managementul carierei » Stresul profesional
Trimite articolul prin email Cum sa facem fata persoanelor dificile : Stresul profesional Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Cum sa facem fata persoanelor dificile



CUM SA FACEM FATA PERSOANELOR DIFICILE






In problema gestionarii stresului, suntem preocupati deseori de modul in care ar trebui sa facem fata unei personalitati mai dificile, fie aceasta personalitate un sef, un coleg, un colaborator.

Atunci cand impactul evenimentelor traumatice depaseste „pragul de toleranta” corespunzator nivelului de vulnerabilitate al unei persoane, apare o reactie dezadaptativa.

Stresul nu este influentat numai de situatiile externe, ci si de vulnerabilitatea, de toleranta, adaptabilitatea individului sau de unele trasaturi ale personalitatii acestuia. Astfel, nu toata lumea percepe unele situatii de viata ca fiind stresante. De pilda, pierderea unui examen, dezaprobarea sau critica sefului determina reactii diferite de la individ la individ. Chiar si in cazul unor dezastre sau calamitati naturale exista persoane care isi pastreaza calmul si actioneaza oportun si eficient, in timp ce altele intra in panica sau au un comportament bizar (Draghicescu, 2003). Cercetarile asupra unor combatanti din Razboiul din Vietnam sau din Razboiul arabo-izraelian, din 1973, au aratat ca doar la un anumit procent dintre acestia au aparut simptome emotionale grave – temporare sau permanente – care i-au facut inapti pentru lupta, ceilalti nedezvoltand ceea ce specialistii numesc „nevroza de razboi”.

Fiecare dintre noi reactioneaza in mod diferit in fata stresului: crize de angoasa si migrene pentru unii, insomnie si pierderea respectului de sine pentru altii. Stresul se manifesta diferit la femei si la barbati: femeile se inchid in ele si sufera de depresie, iar barbatii au tendinta sa dezvolte agresivitate si dependenta.

Oricare dintre noi isi doreste o viata implinita, plina de bucurie, de satisfactie personala si profesionala. Persoanele pentru care toate acestea nu raman un simplu deziderat, sunt sanatoase fizic si psihic, cu un bun echilibru interior, au o parere buna despre ele (stima de sine), nu-si subestimeaza, dar nici nu-si supraestimeaza capacitatile, pot face fata „din mers“ dezamagirilor, isi pot accepta propriile defecte, pot avea o atitudine toleranta fata de ele si fata de altii si pot face haz cu usurinta de propria lor persoana, se simt capabile sa faca fata in cele mai multe situatii, nu se lasa coplesite de propriile emotii: teama, suparare, dragoste, gelozie, vinovatie sau griji, se bucura de lucruri simple, de intamplari cotidiene. Insa, pe cele mai multe persoane, ritmul vietii moderne le-a angrenat intr-un fel de cursa contra-cronometru careia cu greu ii  pot face fata. Ne simtim asaltati, agresati chiar, de o multime de solicitari, carora nu le mai putem face fata cu ajutorul resurselor de care dispunem. Inevitabilul nu intar 747e43h zie sa apara sub forma epuizarii, a bolilor de tot felul, a depresiei si a pierderii interesului fata de viata (Petrescu, 2004).

Oamenii au rareori posibilitatea de a influenta evenimentele stresante externe, tot ceea ce pot face fiind sa-si insuseasca strategii adaptative care sa-i faca mai rezistenti la agresiunile psihice. Ei trebuie sa descopere modalitatile de a-si intra in ritm prin echilibrarea perfecta a balantei stresului. Sa suferi din cauza stresului nu este un semn de slabiciune. Stresul decurge din responsabilitatile care ne coplesesc, la care se adauga presiunile si lipsa de sustinere a colegilor si a familiei. Nu exista solutii miraculoase pentru a scapa definitiv de stres, dar anumite metode permit stabilizarea lui la un nivel acceptabil. Cel mai indicat ar fi sa solicitam ajutorul unui psiholog sau al unui psihoterapeut, singurii in masura sa ne poata facilita modul de a intelege evenimentele sau situatiile stresante din viata noastra, incurajandu-ne, oferindu-ne tehnici de rezolvare a problemelor si o evaluare pozitiva a progreselor pe care le facem.

Pentru ca multi dintre noi au inca retineri in a consulta genul acesta de specialisti, trebuie mentionat ca exista si alte posibilitati de a combate stresul zilnic. Putini oameni stiu insa sa actioneze in mod eficient. Persoanele cele mai predispuse la stres sunt acelea care nu pot refuza niciodata cererile celor din jur, si isi traiesc viata in conformitate cu prioritatile celorlalti si nu cu ale lor. De cele mai multe ori ele nu reusesc sa stabileasca anumite limite, sa vorbeasca raspicat sau sa refuze alte persoane, ceea ce conduce la retragerea in sine, suferinta in tacere, comportamente care adauga si mai mult stres unei vieti si asa stresate. Nu fiecare poate face schimbari radicale in viata sa, dar oricare dintre noi poate invata sa suporte lucrurile mai usor, prin elaborarea propriului plan de controlare a stresului.

Exista anumite tipuri de personalitate, in care se regasesc unul sau mai multe elemente de vulnerabilitate, astfel incat, in ansamblul lor se constituie in „personalitati dificile” (Lelord, Andre, 2000).

Se poate sugera ca anumite trasaturi de personalitate actioneaza ca factori de risc pentru distres (ex. neuroticismul sau anxietatea), iar altele ca factori protectori (ex. robustetea sau optimismul). 

Prezentam, in continuare, cateva „personalitati dificile”, impreuna cu unele recomandari in ceea ce priveste modalitatile de abordare a lor:

1. PERSONALITATILE ANXIOASE

Trasaturi caracteristice

prudenta excesiva si rigoare in orice relationare;

prezinta o minutioasa analiza si inalta exigenta asupra comportamentului persoanelor cu care trebuie sa colaboreze;

teama de a fi ridiculizate;

teama de a nu fi criticate sau umilite in public;

tensiune fizica adesea excesiva;

neliniste, teama, dorinta de actiune, dar ii lipseste curajul de a initia o actiune;

evitarea si teama de a initia noi relatii interpersonale;

subestimare a insusirilor si disponibilitatilor personale;

dorinta de a fi acceptate si simpatizate; nevoia de tandrete, securizare si reasigurare;

dificultate in deliberare, decizie si angajare, de a elabora planuri si de a investi sub aspect moral, afectiv sau material.

Ce anume se recomanda

aratati-le ca se pot baza pe dvs.;

practicati un umor binevoitor;

ajutati-le sa se relativizeze;

determinati-le sa se trateze;

Ce anume nu se recomanda

sa va lasati subjugati;

sa le luati prin surprindere;

sa le impartasiti propriile voastre griji;

sa evitati subiectele de conversatie penibile.

2. PERSONALITATILE PARANOIDE

Trasaturi caracteristice

neincredere – ii suspecteaza pe ceilalti ca ar fi rau intentionati in ceea ce le priveste;

se protejeaza in permanenta, foarte atente la ceea ce se petrece in jur, nu au incredere, sunt suspicioase;

pun la indoiala loialitatea altora, chiar a celor apropiati, adesea invidioase;

cauta energic si in detaliu dovezi in jurul banuielilor lor, fara a tine seama de situatia in intregul ei;

daca acest tip de personalitate se simte ofensata, este gata de represalii disproportionate;

preocupate de propriile drepturi, ca si de problemele de prioritate, se simt usor ofensate;

rigiditate;

se arata rationale, reci, logice si rezista oricaror argumente ce vin din partea celorlalti;

le este greu sa manifeste tendinte ori emotii pozitive, nu prea au simtul umorului;

tendinte de putere, succes, valorizare;

tinta lor este ascensiunea, iar deviza lor, puterea;

dificultati interrelationale, de integrare si armonizare in grupul familial si socio-profesional.

Ce anume se recomanda

sa va exprimati limpede motivele si intentiile;

sa respectati convenientele cu scrupulozitate;

sa mentineti un contact regulat cu ele;

sa faceti referiri la legi si la regulamente;

sa le lasati unele mici victorii, dar ganditi-va bine care;



sa va cautati aliati in alta parte.

Ce anume nu se recomanda

sa renuntati la a lamuri neintelegerile;

sa le atacati punctele de vedere;

sa comiteti greseli;

sa le barfiti, caci vor afla;

sa discutati politica;

sa deveniti si voi paranoici.

3. PERSONALITATI HISTRIONICE

Trasaturi caracteristice

cauta sa atraga atentia celorlalti, nu agreeaza situatiile in care nu sunt obiectul atentiei generale;

cauta staruitor afectiunea propriului anturaj;

dramatizeaza exprimarea propriilor emotii, care sunt adesea schimbatoare;

stilul discursului lor este mai degraba emotional, evoca impresii si sunt lipsite de precizie si detaliu;

au tendinta de a idealiza sau, dimpotriva, de a deprecia excesiv persoanele din anturajul lor.

Ce anume se recomanda

sa va asteptati la tot felul de exagerari si dramatizari;

sa le lasati din cand in cand spatiu de actiune stabilind totusi unele limite;

aratati-le interes de cate ori au un comportament „normal’’;

asteptati-va sa treceti de la statutul unui erou la cel al unui infam, si invers.

Ce anume nu se recomanda

sa va amuzati pe seama lor;

sa va lasati impresionati de tentativele de seductie care sunt adesea factice;

sa va lasati prea tare induiosati.

4. PERSONALITATILE OBSESIONALE

Trasaturi caracteristice

perfectionism: sunt exagerat de atente la detalii, proceduri, reguli si la organizare, adesea in detrimentul rezultatului final;

obstinatie: incapatanate, staruie cu inversunare ca lucrurile sa fie facute dupa cum considera ele si respectandu-se regulile;

in relatiile cu ceilalti, sunt rezervate, le este greu sa-si exteriorizeze emotii pozitive: adesea foarte formale, timide;

nehotarare: le este greu sa ia decizii din teama de a nu comite vreo greseala, tergiverseaza lucrurile si cugeta exagerat de mult;

rigoare morala;

sunt extrem de constiincioase si scrupuloase.

Ce anume se recomanda

sa le aratati ca le apreciati simtul ordinii si al rigorii;

sa le respectati nevoia de a prevedea si de a organiza totul;

cand merg prea departe, aduceti-le critici precise si motivate;

sa le aratati ca sunteti previzibili si ca se pot bizui pe dvs.;

sa le faceti sa se destinda;

sa le incredintati sarcini pe masura sa, in care „defectele” sa fie tot atatea calitati.

Ce anume nu se recomanda

sa le ironizati pe tema maniilor lor;

sa va lasati antrenat prea departe in sistemul lor;

sa le coplesiti cu prea multa afectiune, recunostinta sau cu daruri.

5. PERSONALITATILE NARCISICE

Trasaturi caracteristice

autoevaluare exagerata, nerealista, fantezista, isi  supraapreciaza calitatile, disponibilitatile si rezultatele actiunilor sale;

aviditate pentru titluri, demnitati, situatii, onoruri,   ranguri;

adesea extrem de preocupate de propria aparenta fizica si vestimentara;

in relatiile cu ceilalti se asteapta sa li se acorde atentie, privilegii, fara a se simti, insa, obligate la    reciprocitate;

ii exploateaza si ii manipuleaza pe ceilalti pentru a-si atinge scopurile;

disponibilitati empatice reduse, superficiale si inautentice, fapt care le face insensibile la problemele altora, la suferintele, doleantele si aspiratiile lor;

avand convingerea calitatilor sale particulare, chiar exceptionale, ca si a importantei persoanei sale, narcisicul se comporta distant si arogant.

Ce anume se recomanda

de cate ori sunt sinceri, aratati-va acordul sa le explicati reactiile celorlalti;

sa respectati cu scrupulozitate conventiile;

nu le aduceti critici decat cand este absolut necesar si atunci fiti extrem de precisi;

sa pastrati discretia asupra propriilor voastre reusite si privilegii.

Ce anume nu se recomanda

sa va opuneti sistematic;

fiti atenti la tentativele de manipulare;

sa-i faceti vreodata o favoare pe care nu o doriti s-o reiterati;



sa va asteptati la recunostinta din partea personalitatilor narcisiste.

6. PERSONALITATILE SCHIZOIDE

Trasaturi caracteristice:

introversie marcata – la prima vedere linistiti si flegmatici, acesti oameni sunt, de fapt, reci, retrasi, distanti, inchisi, nesociabili;

nu sunt intreprinzatori, implicati, angajati, fiind indiferenti chiar fata de propriile lor interese.

are putini prieteni apropiati, deseori chiar din cercul familial; nu leaga prietenii cu usurinta;

prefera mai cu seama activitatile solitare;

nu cauta compania celorlalti;

par sa fie indiferenti la elogiile sau criticile celorlalti.

Ce anume se recomanda

sa le respectati nevoia de singuratate;

sa le puneti in situatii pe masura lor;

sa le ascultati lumea interioara;

sa le apreciati felul de a fi;

Ce anume nu se recomanda

sa le cereti sa manifeste emotii puternice;

sa le sufocati cu prea multa conversatie;

sa le lasati sa se izoleze complet. 

7. PERSONALITATILE DEPRESIVE

Trasaturi caracteristice

incapacitate de a trai satisfactia, realizarea, succesul, refuzandu-si bucuria sau chiar relaxarea;

constiincios, responsabil, disciplinat, exigent cu sine, chiar intransigent, se autoanalizeaza cu severitate, se culpabilizeaza;

proiectie a rigorilor autoimpuse, a autoexigentei asupra celorlalti;

judecatori exigenti, uneori necrutatori, ai comportamentului si activitatii celorlalti, carora le aplica aceleasi riguroase standarde;

grija excesiva si continua asupra existentei si activitatii, traita sub spectrul imprevizibil al riscului si esecului;

trairea prezentului sub aura indoielii si scepticismului, in pofida indiciilor si constatarilor contrarii;

anticipari si expectatii negative asupra desfasurarii ulterioare a evenimentelor.

Ce anume se recomanda

sa le atrageti, prin intrebari, atentia asupra laturii pozitive a oricarei situatii;

antrenati-le in activitati agreabile, care sa fie pe masura lor;

sa va aratati consideratia intr-un mod adecvat;

indemnati-le sa consulte un specialist.

Ce anume nu se recomanda

sa le faceti morala;

sa le spuneti sa-si revina.

8. PERSONALITATILE DEPENDENTE

Trasaturi caracteristice

nevoia de a fi ajutati si sustinuti de ceilalti:

sunt reticenti cand este vorba sa ia decizii singuri;

de multe ori ii lasa pe ceilalti sa ia decizii importante in numele lor;

nu le place sa fie singuri, ori sa faca singuri unele lucruri;

teama de a nu strica relatiile cu ceilalti:

pentru a fi pe placul celorlalti, spun mereu „da’’;

sunt extrem de afectati si anxiosi atunci cand sunt criticati si dezaprobati;

accepta munci gratificante, pentru a se face placuti de ceilalti;

teama de a fi abandonati de persoanele de care sunt atasati.

Ce anume se recomanda

sa le laudati mai mult initiativele decat izbanzile;

daca va cer sfatul, inainte de a raspunde, chestionati-i cu privire la punctul lor de vedere;

vorbiti-le de indoielile si slabiciunile voastre, nu sovaiti sa le cereti voi insiva sfatul si ajutorul;

ajutati-i sa-si multiplice activitatile;

faceti-i sa inteleaga ca sunt o multime de lucruri pe care le puteti face fara ei, dar aceasta nu inseamna ca ii respingeti.

Ce anume nu se recomanda

sa luati decizii in locul lor, chiar daca v-o cer; nu le alergati in ajutor de cate ori sunt intr-un impas;

sa le criticati initiativele, chiar daca sunt ratate;

sa-i abandonati cu desavarsire;

sa-i lasati sa va invadeze.

9. PERSONALITATILE PASIV-AGRESIVE


Trasaturi caracteristice

atat in domeniul profesional, cat si viata personala, manifesta rezistenta la exigentele celorlalti;

discuta excesiv de mult ordinele, critica figurile autoritatii;



temporizare sau amanare a raspunsului la rugaminte, ordin sau solicitare;

impresia ca sunt neintelesi, insuficient apreciati, marginalizati sau chiar inselati;

resentimente si invidie fata de colegii care au obtinut succese, situatii favorabile sau un statut socio-profesional superior;

defect de relationare si integrare, datorita egoismului, indiferentei, lamentativitatii si heteroatribuirii insucceselor, insatisfactiilor si frustrarilor proprii;

Ce anume se recomanda

fiti amabil;

cereti-le parerea de cate ori este posibil;

ajutati-i sa se exprime deschis;

sa le reamintiti regulile.

Ce anume nu se recomanda

sa va prefaceti ca nu le-ati remarcat opozitia;

sa-i criticati;

sa va lasati antrenati  in jocul represaliilor reciproce.

10. PERSONALITATEA EVITANTA

Trasaturi caracteristice

hipersensibilitate: criticile si ironiile ii inspaimanta, le este teama de ridicol;

evita sa intre in relatii cu ceilalti, cata vreme nu sunt siguri de bunavointa neconditionata a acestora;

evita situatiile in care li se pare ca ar putea fi jignite sau s-ar simti stinghere: noi cunostinte, un post important, o relatie intima;

autodepreciere: au stima de sine redusa si de cele mai multe ori isi subestimeaza capacitatile si reusitele;

din teama de esec, opteaza deseori pentru un rol marunt sau pentru posturi mult sub capacitatile lor.

Ce anume se recomanda

sa le propuneti obiective de dificultate progresiva;

sa le aratati ca va intereseaza opiniile lor;

aratati-le ca acceptati contradictia;

daca vreti sa ii criticati, incepeti printr-un elogiu mai general si apoi aduceti critici unui comportament anume;

sa ii asigurati de sprijinul dvs. constant;

sa ii indemnati sa consulte un specialist.

Ce anume nu se recomanda

sa-i ironizati;

sa-i enervati;

sa le dati prea multe sarcini.

Exista un acord general in lumea specialistilor ca stresul mareste riscul unor tulburari atat somatice, cat si psihice. S-a descoperit ca exista relatii stranse intre stres si boli, cum ar fi: infarctul miocardic, tulburari gastrointestinale, astmul si migrena. Ceea ce i-a surprins insa pe cercetatori a fost ca nu toti oamenii raspund la stres cu asemenea tulburari.

De aici, un interes ridicat pentru a gasi raspunsuri la urmatoarea dilema: Exista un model comportamental specific al bolnavilor cardiaci? Ce ii diferentiaza pe acesti oameni de ceilalti? Desi analiza intreprinsa de cardiologii americani din San Francisco, Meyer Friedman si Ray H. Rosenman nu este una psihologica, ei au obtinut, prin descrierea simptomelor si trasaturilor specifice ale cardiacilor, un portret psihologic pe care l-au numit comportamentul de tip A. Lucrarile recente de psihologie chiar vorbesc de tipul A de personalitate.

Modelul comportamental A, gasit la mai mult de jumatate din esantionul american, este un complex actional-emotional, ce poate fi observat la orice persoana implicata agresiv intr-o lupta cronica si de nestapanit pentru a realiza din ce in ce mai mult in tot mai putin timp si aceasta impotriva tuturor adversitatilor.


Caracteristicile principale ale tipului A de personalitate sunt urmatoarele:

– se afla mereu in lupta cu timpul; persoana de tip A esueaza in a percepe sau, chiar mai grav, in a intelege simplul fapt ca timpul poate fi epuizat de o anumita activitate;

– perceptia timpului care trece il tine in permanenta incordat, ceea ce influenteaza negativ solutionarea creativa a unor probleme care solicita relaxare si uneori eliberare in voia gandurilor;

– fascinatia pentru cantitate, pentru cifre. O astfel de trasatura se dezvolta inca din copilarie, cand primirea unei jucarii nu mai produce placere pentru ea insasi, ci pentru faptul ca este al 20-lea trenulet, a 10-a masina;

– nesiguranta statutului. Tipul A apare celorlalti ca increzator in sine, exprimand siguranta, incredere, optimism. Este persoana care intotdeauna intreaba: „Ai probleme? Ce as putea sa fac pentru tine?” si nu spune niciodata, „Am probleme si am nevoie de ajutorul tau.” O astfel de persoana e mereu chinuita de gandul ca trebuie sa aiba cat mai multe realizari, dar nu obisnuite, ci din cele care sa provoace respectul si admiratia superiorilor, celor de rang egal sau inferior;

– slaba toleranta pentru asteptare, situatie in care astfel de persoane se framanta, nu-si gasesc locul, dau din genunchi, bat cu degetele in masa.

Succint, cei cu personalitate de tip A sunt ambitiosi, pasionati de munca lor, fac ore suplimentare si se supun la stari conflictuale si ambigue, fac mai multe lucruri in acelasi timp, nu precupetesc nici un efort si uita de distractii pentru a-si atinge obiectivele. In plus, se descurca foarte bine in situatiile care presupun viteza, perseverenta, rezistenta. Acestea sunt argumentele pentru care tipul A de personalitate e de doua ori mai expus riscului unei boli cardiovasculare decat tipul opus de personalitate, tipul B. Meyer Friedman si Ray H. Rosenman vorbesc si de un tip intermediar, AB.

Sunt de retinut semnificatiile interesante pe care le prezinta in viata profesionala modelul comportamental de tip A. Persoanele de tip A nu declara ca resimt mai multa tensiune, anxietate sau insatisfactie profesionala, desi accepta ca se confrunta cu mai multi factori stresanti. Dupa cum opineaza si Gary Johns, se poate ca aceste persoane sa nu constientizeze impactul pe care il are stresul de la serviciu asupra lor. Chiar mai mult decat atat, multe organizatii recompenseaza compor-tamentele pe care le prefera cei de tip A: orientare spre realizari profesionale, extrema implicare in munca, etc. [Johns, G., 1998]. Nu este surprinzator sa constatam, in aceste conditii, ca persoanele de tip A tind sa atinga nivele ierarhice superioare si ca au un succes profesional mai mare decat cei de tip B. Neintentionat, asadar, organizatiile pot ameninta sanatatea celor mai performanti membrii pe care ii au.


In concluzie, s-ar putea spune ca o personalitate devine dificila cand unele trasaturi ale caracterului sau sunt mult prea accentuate sau rigide, inadaptate situatiilor, cauzand, astfel, suferinta propriei persoane sau celuilalt (sau amandurora).

Aceasta suferinta constituie un criteriu in diagnosticarea personalitatii dificile. Un prim obiectiv al acestui articol a fost acela de a ajuta in confruntarea cu o personalitate dificila din anturaj, familie si serviciu. Al doilea obiectiv este acela de a ajuta la autocunoastere, in cazul in care se sesizeaza unele trasaturi ale personalitatilor dificile.

BIBLIOGRAFIE

1. Baban, A. (1998). Stres si personalitate, Ed. Presa Universitara Clujeana.

2. Berciu, A., Draghicescu (2003). Manual de secretariat si asistenta manageriala,Universitatea Bucuresti.

3. Friedman, M., Rosenman, R.H., Type A behavior and your hear

4. Iamandescu, I. B. (1991). Vulnerabilitatea la stresul psihic la bolnavii psihosomatici, Viata Medicala, Bucuresti.

5. Lelord, F., Andre, C. (1998).  Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile?, Ed. Trei.

6. Lazarescu, M. (1994). Psihopatologie clinica, Editura Helicorn, Timisoara;

Petrescu, D. (2004). Stresul – umbra noastra cea de toate zilele, Spirit Militar Modern.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact