StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Crede in EFICIENTA TA
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » management » managementul carierei » Stresul profesional
Trimite articolul prin email Stresul in serviciul de paza : Stresul profesional Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Stresul in serviciul de paza



STRESUL IN SERVICIUL DE PAZA






Chiar daca in prezent, in unitatile M.A.I. exista tendinta de a se reduce numarul obiectivelor asigurate cu paza militara si renuntarea treptata la militarii in termen, serviciul de garda sau paza reprezinta, inca, una dintre misiunile principale.

Departe de a fi o activitate banala, prin specificul sau si prin restrictiile pe care le impune, serviciul de paza reprezinta o misiune care supune individul uman la solicitari complexe, determinand stari sau reactii dintre cele mai diverse. Nu intotdeauna aceste manifestari si comportamente sunt dezirabile. Mai mult chiar, avand implicatii juridice de natura penala, ele pot conduce la aparitia unor evenimente deosebit de grave care pun in pericol obiective importante ori viata persoanelor.

Dintre acestea, cele mai grave sunt: 545b11f

uciderea sau ranirea unor persoane cu armamentul din dotare in alte conditii decat cele prevazute de lege;

sinuciderea agentului de paza;

accidentarea cu pierderea unor organe sau functii vitale ori chiar moartea;

parasirea postului de catre agentul de paza, avand asupra sa armament si munitie de razboi;

sustragerea de bunuri si valori aflate in consemn;

instrainarea armamentului si munitiei;

distrugerea unor bunuri sau valori;

instrainarea unor documente clasificate;

complicitatea cu elementele ostile.

In acest sens, se considera ca factorul uman reprezinta elementul central. Astfel privite lucrurile, accentul cade pe elementele interioare, subiective (trebuinte, motive, aspiratii, proiectii, deprinderi, capacitati, intentii). Acestea implica o dimensiune putin vizibila unui observator din afara si o dinamica oarecum independenta de exterior. Este „cutia neagra”, adevarata provocare a psihologilor clinicieni.

Dar aspectul intern, dispozitional, este inteles de regula ca un ansamblu de vulnerabilitati, iar a fi vulnerabil inseamna a fi vulnerabil la ceva.

Acest ceva din afara individului reuneste, pe de o parte, evenimentele de viata, iar pe de alta parte mediul cu solicitarile lui. Anumite evenimente sau solicitari ale mediului au un impact de surpriza asupra individului, luandu-l oarecum pe nepregatite. Altele insa chiar daca nu sunt evidente la prima vedere, au o anumita stabilitate si regularitate, iar impactul lor asupra individului uman poate fi anticipat.

Serviciul de garda sau paza contine solicitari diverse, care reprezinta un obstacol in calea satisfacerii unor trebuinte si deci ameninta, pun in pericol starea de echilibru a celui care executa un astfel de serviciu. Unele dintre acestea sunt proprii postului de garda sau paza, fiind aceleasi indiferent de locul unde acest serviciu este organizat si rezulta din insasi specificul serviciului, anume ca se executa izolat si cu armament si munitie de razboi. Mai mult chiar, ele au un caracter obiectiv, adica nu depind de subiect, ci isi au originea in exteriorul acestuia, in situatia in care acesta este pus in momentul respectiv. Militarul sau agentul de paza nu poate face altceva decat sa suporte actiunea lor, ci doar sa-si mobilizeze resursele si mijloacele pentru a le face fata. Astfel de solicitari sunt comune pentru aproape orice serviciu de paza, diferentele privesc doar masura in care intervin si intensitatea cu care actioneaza la un moment dat. De asemenea, impactul lor asupra subiectului este similar.

Acesti factori nu conduc in mod automat la comportamentele deviante enumerate mai sus. Ei pot insa cataliza anumita stari, pot induce anumite reactii care impreuna cu evenimentele de viata si pe fondul unor caracteristici dispozitionale ce tin de personalitatea subiectului pot determina astfel de comportamente. Acest lucru cu atat mai mult cu cat actiunea lor este conjugata in timp.

Din acest motiv, cunoasterea factorilor de stres specifici postului de paza reprezinta primul pas in prevenirea unor evenimente grave.

In continuare, vom enumera si descrie acesti factori, precum si impactul cel mai probabil al acestora asupra starii de echilibru psihic al agentului sau militarului din postul de paza

1. FACTORI DE STRES SPECIFICI SERVICIULUI DE PAZA

Monotonia

Consta intr-o substimulare rezultata din existenta unui flux redus de informatii si stimuli noi necesari pentru mentinerea la parametri optimi a activismului cerebral; in aceste conditii, simturile (mai ales cel vizual si auditiv) nu sunt suficient de bine stimulate, respectiv activate. In mod obisnuit fiecare individ are nevoie de informatie. Ea mentine activ creierul si il face sa functioneze la parametri optimi. Reducerea sau chiar absenta informatiilor provenite din mediul exterior afecteaza functionarea mecanismelor psihice (atentie, perceptie), fapt ce se reflecta in plan mental prin stari de plictiseala, nerabdare. Consecinta este scaderea vigilentei si impulsionarea militarului de a se ocupa de anumite activitati care il pot distrage de la misiunea avuta. Mai mult chiar, el se poate “decupla” de la realitatea imediata, cazand in visare sau reverie. Monotonia depinde in mare masura de fluctuatia din raza postului, adica de numarul de activitati desfasurate de alti militari in apropiere, circulatia militarilor sau a civililor in zona postului etc. De exemplu, un post mai putin monoton si, deci, mai putin stresant, este cel situat intr-un parc auto sau la punctul de control acces, cu vedere spre o artera de circulatie stradala. Cu totul altceva este insa un post in interiorul unei cladiri inchise sau intr-un post la un obiectiv situat in afara zonei locuite etc. 

Izolarea

Se refera la posibilitatile reduse de comunicare si contact cu ceilalti. Omul este o fiinta prin excelenta sociala, iar comunicarea cu semenii sai reprezinta o nevoie imperioasa atat pentru a-si face cunoscute gandurile, sentimentele, dar si pentru a primi sprijin si suport. In conditiile in care el se afla departe de semenii sai  este foarte probabil sa apara temeri, frici, anxietati si adeseori un sentimente de abandon. Izolarea afecteaza modul de comunicare cu ceilalti acestea putandu-se face adeseori numai prin mijloace tehnice si nu prin contact direct de tipul „fata in fata”. Mai mult chiar, posibilitatile de a se interveni in situatia in care agentul sau militarul din postul de paza este intr-o situatie dificila scad pe masura ce gradul de izolare este mai mare. Criteriile de apreciere a gradului de izolare sunt posibilitatile de contact cu corpul de paza, dar si cu alte posturi (distanta dintre ele, raza vizuala), timpul necesar de deplasare al subunitatii de interventie la postul respectiv, frecventa contactelor cu militarii din corpul de paza.

Vulnerabilitatea

Consta in riscul de a fi atacat prin surprindere, datorita faptului ca se afla intr-un loc fix, usor de urmarit si reperat de catre un potential agresor. De regula acest serviciu se executa la vedere si pentru ca prezenta unui agent de paza in apropierea unui obiectiv are in sine un efect descurajant pentru potentialul agresor. Nu acest lucru este resimtit si de cel care executa un astfel de serviciu. Constientizandu-si elementele vulnerabile agentul sau militarul in cauza poate avea el insusi un sentiment de insecuritate, printr-un mecanism anticipare care ii produce anxietate cu atat mai mult cu cat el poate fi luat usor prin surprindere. El va ajunge sa imagineze scenarii in care posibilitatile sale de a reactiona si riposta in fata unui atac sunt minime. Uneori pornind de la un eveniment minor sau o poveste auzita, pe fondul unei anxietati bazale, scenariile pot avea teme catastrofale. Obiectiv, vulnerabilitatea poate fi apreciata dupa posibilitatile de aparare, gradul de camuflare, raza de observare si actiune, posibilitatile de iluminare a zonei supravegheate, tentative anterioare de patrunderea sau atac.



Importanta obiectivului

Rezulta din gravitatea consecintelor in plan economic, ecologic, militar sau politic, in conditiile patrunderii si actiunii unor elemente ostile in raza postului. Importanta unui obiectiv este de regula stabilita de instantele superioare agentului de paza, de regula prin acte normative. Penetrarea sau atacarea unui obiectiv considerat important are consecinte ce se repercuteaza in mod direct asupra agentului de paza intrucat ele este considerat, in limitele competentei, direct raspunzator de securitatea acestuia. Gradul de importanta acordat unui obiectiv actioneaza ca un factor presor pe fondul responsabilizarii induse subiectului. El se poate simti coplesit de aceasta responsabilitate cu atat mai mult cu cat exista posibilitatea aparitiei unor evenimente pe care el nu le poate controla. 

Dotarea cu armament si munitie de razboi

Rezulta din gravitatea consecintelor utilizarii nejustificate (prin incalcarea legii) a armamentului sau instrainarii acestuia. Dotarea cu armament si munitie de razboi este necesara pentru serviciu de paza. In principiu arma reprezinta mijlocul principal de riposta in fata unui atac. Faptul ca o arma de foc poate fi folosita nu doar pentru simpla imobilizare ci si pentru a produce efecte letale exercita de asemenea o presiune asupra militarului. Consecintele pierderii sau instrainarii acesteia are consecinte din cele mai grave, in primul rand asupra celui care o are in dotare. Dar ea poate fi folosita intentionat sau chiar accidental impotriva unor persoane care nu reprezinta o amenintare pentru obiectiv, incalcandu-se astfel reglementarile legale privitor la conditiile uzului de arma. Adeseori militarul apreciaza ca indiferent daca este justificat sau nu, el nu poate folosi arma deoarece acest lucru creeaza el insasi un eveniment cu urmari negative asupra sa. Din acest motiv ea reprezinta o sursa de temeri: “Sa nu pierd vreun cartus”; “Sa nu fiu nevoit sa folosesc arma.”; “Sa nu mi se descarce arma“. Pe de alta parte arma poate exercita un efect de fascinatie asupra purtatorului ei, tocmai datorita impactului letal pe care il poate avea, creandu-i un sentiment de putere nemasurata („nimeni nu se poate pune cu mine”) si o tentatie de a se juca cu ea. In fine arma poate reprezenta mijlocul cel mai la indemana pentru o persoana care intentioneaza din diverse motive sa isi ia viata.

Spatiul restrans de actiune

Rezulta din interdictia depasirii perimetrului stabilit prin consemn, limitandu-se astfel spatiul vital al militarului. Militarul sau agentul aflat in serviciu isi executa misiunea intr-un anumit perimetru pe care nu are voie sa-l paraseasca decat in conditii strict precizate. Dar in mod normal fiecare persoana are nevoie de un anumit spatiu vital in interiorul caruia actioneaza. Limitarea acestuia este resimtita ca o puternica constrangere, in fond o limitare a posibilitatii acestuia de a actiona, de a se apara ori de a-si satisface nevoia de miscare. O astfel de situatie ii reduce subiectului gradul de libertate ce se poate reflecta la nivel psihic intr-un sentiment de neputinta, chiar de „sufocare” si uneori, daca postul se afla intr-o cladire, intr-o reactie de tip claustrofobic. In aceste conditii nevoia de a parasi locul respectiv poate deveni imperioasa.

Ritmul nefiresc somn–veghe

Existenta unui ciclu de somn-veghe diferit de cel obisnuit, implicand ruperea echilibrului si continuitatii perioadelor de odihna necesare pentru refacerea energetica. De regula serviciul de paza se asigura permanent, astfel ca prezenta agentului de paza este impusa nu doar pe timpul zilei, ci si noaptea. Mai mult chiar intervalele de timp nu corespund intotdeauna unui ciclu nictemeral (noapte-zi) obisnuit. Astfel militarul poate intra in serviciu la ore diferite de la o zi la alta, chiar daca acest lucru se face la intervale regulate. In aceste conditii ciclu de somn – veghe, conditionat biologic, dar si intiparit prin obisnuinta (noaptea somn, ziua veghe), corespunzand nevoii refacere energetica este puternic perturbat. Modificarea brutala a acestuia duce la un soc adaptativ, manifestat prin oboseala si chiar surmenaj. Capacitatile perceptive si intelective isi reduc randamentul si se asociaza de multe ori cu iritare, reactii impulsive sau indiferenta fata de serviciu.

Interdictia satisfacerii unor necesitati sau obisnuinte

Serviciul de paza presupune anumite restrictii fata de satisfacerea unor necesitati de natura fiziologica sau obisnuinte, intrucat se considera ca ele l-ar distrage de la misiunea pe care o are. Indeosebi in cazul in care militarul se afla in post de santinela el nu are voie sa consume alimente, sa fumeze, sa citeasca. Chiar si consumul de bauturi este limitat la apa pe care se presupune ca o are in bidonul aflat asupra sa. De alcool nici nu se pune problema. Adeseori militarului i se impune chiar o anumita pozitie pe care trebuie sa o adopte pe timpul serviciului. Aceste restrictii conduc la aparitia unui sentiment de frustrare care se manifesta prin cresterea apetentei, nerabdare si implicit la o scadere a motivatiei.

Expunerea la conditii de mediu nefavorabile

Consta in expunerea la conditii de natura meteorologica sau poluare de orice fel care afecteaza sanatatea, integritatea corporala si functionala a organismului militarului. Conditii de acest fel pot fi numeroase (radiatii, infestarea cu substante, contactarea de boli), toate ducand la reactii fiziologice sau psihice diverse (senzatii de voma, alergii, pierderea temporara a vederii, auzului etc.). Mai mult constientizarea faptului astfel de conditii sunt prezente, chiar si atunci cand detine un echipament de protectie adecvat, are un efect puternic asupra moralului militarului sau agentului de paza, el temandu-se ca ar putea suporta, mai devreme sau mai tarziu, consecintele expunerii

Situatia de asteptare

Rezulta din obligativitatea ramanerii o anumita perioada determinata in perimetrul postului, timp in care militarul trebuie sa suporte toate privatiunile inerente serviciului. De aici rezulta asa numita anxietate de asteptare pe fondul careia se modifica perceptia subiectiva a timpului scurs de la intrarea si pana la iesirea din post. Altfel spus militarul isi pierde rabdarea indeosebi in ultima parte a timpului pe care trebuie sa-l petreaca in raza postului. Astfel el va fi preocupat doar de modul in care se scurge timpul si nu de misiunea care i-a fost incredintata.

In afara acestor factori de stres care sunt strans legati de particularitatile inerente serviciului de paza, o influenta deosebita o au si anumiti factori pe care ii putem numi colaterali. Acestia depind indeosebi de tipul de organizatie din care face parte militarul sau agentul de paza, de statutul pe care el il are in cadrul acesteia. Acesti factori sunt specifici organizatiilor de tip militar si nu numai. Totusi este important ca ei sa fie analizati, deoarece au o anumita influenta, deloc de neglijat asupra subiectilor.

Exista insa diferente majore din acest punct de vedere intre militarii si agentii de paza care au un statut de angajat si cei care au statutul de militari in termen. Daca primii dispun din punct de vedere al obligatiilor fata de institutie de o anumita libertate dupa iesirea din serviciu, sunt salariati si pot renunta oricand, prin demisie, la statutul de angajat in organizatia respectiva, pentru militarul in termen lucrurile se prezinta cu totul diferit. In primul rand el se afla incazarmat, neavand voie sa paraseasca incinta cazarmii decat in anumite conditii si cu aprobarea anumitor persoane. El nu poate sa renunte la serviciul militar oricand fara a suporta rigorile legii. Mai mult chiar, conditiile sale de viata sunt net diferite de personalul angajat.

In aceste conditii, in afara de factorii de stres specifici serviciului de garda sau paza, el este supus si altor factori colaterali. Atata timp cat inca acest serviciul mai este asigurat cu militari in termen, analiza acestor factori de stres este necesara pentru simplul motiv ca evenimentele acela mai frecvente si cele mai grave sunt provocate tocmai de catre militarii in termen.

2. FACTORI STRESANTI COLATERALI SERVICIU-LUI DE PAZA LA MILITARII IN TERMEN



Sarcinile suplimentare

In afara serviciului de paza militarii pot primi si sarcini suplimentare, de natura administrativa. In principiu desfasurarea acestor tipuri de activitati (de cazarmare, la bucatarie etc.) poate constitui o modalitate de inlaturarea a monotoniei si de umplere a timpilor morti. Conditia este ca timpul acordat acestora sa nu depaseasca o anumita limita, iar solicitarile sa nu fie atat de grele incat sa afecteze timpul necesar pentru odihna sau pentru activitatile la alegere. Daca nu se tine cont de acest lucru militarii ajung sa intre in serviciu obositi si cu o dispozitie negativa (nemultumire, nervozitate etc.). Este o situatie frecventa la subunitatile unde nu exista efective destinate special pentru activitati gospodaresti administrative.

Practicile neregulamentare

Apar de regula in relatiile dintre militarii mai noi si cei mai vechi ori intre soldati si gradati. Ele constau in sarcini abuzive date de catre cei mai vechi sau mai mari in grad, care nu au alt scop decat satisfacerea unor tendinte sadice (suferinta sau umilirea soldatilor devine un motiv de amuzament si distractie a celor mai vechi sau mai mari in grad) la care se adauga atitudinea de superioritate si dominare. “Clasice” sunt: curatirea podelelor cu periuta de dinti, “condusul” cu valiza prin dormitor, insusirea unor foloase necuvenite, violarea corespondentei etc. Aceste practici sunt transmise de la o generatie la alta impreuna cu alte mentalitati specifice. Punerea lor in practica depinde insa, in mare masura de caracterul sau bunul simt al gradatilor, cat si de tolerarea acestora de catre cadre ce au prejudecata ca numai astfel “se intareste disciplina!” Aceste practici determina militarilor o reactie de repulsie fata de persoanele si de locul unde isi executa serviciul, reactie care capata un caracter de generalitate pentru intreg serviciul militar.

Recompensele reduse

Orice activitate, mai ales daca se desfasoara in conditii mai putin favorabile si cu solicitari crescute, necesita o anumita recompensa care sa motiveze militarul pentru activitatea respectiva. Buna desfasurare a unei activitati presupune un echilibru echitabil intre cost si beneficiu.

Dintre toate recompensele ce pot fi acordate militarilor in termen, cel mai mult apreciate sunt permisiile si invoirile. Lasand la o parte faptul ca numarul acestui tip de recompense va fi considerat intotdeauna insuficient de catre militari, in majoritatea cazurilor, cei care executa serviciul de paza apreciaza ca frecventa permisiilor primite de ei, comparativ cu alte categorii de militari in termen, este foarte mica. Aceasta situatie este determinata in mare parte de cauze obiective. Acordarea de permisie unui militar din paza presupune obligatoriu inlocuirea lui cu un altul, instruit adecvat si in acelasi timp apt din punct de vedere medical si psihologic. Problema este ca nu toate subunitatile care asigura serviciul de paza dispun de rezerve suficiente in acest scop. Este necesar ca, acolo unde este posibil, aceste rezerve sa fie asigurate.

O recompensa cu un caracter mai subtil este satisfacerea nevoii de stima si statut. Ea este determinata de modul in care anturajul percepe pozitia pe care o ocupa un militar sau un grup de militari in cadrul colectivitatii. Altfel spus este vorba de prestigiul de care se bucura. Desi in componenta garzii intra militari cu calitati superioare mediei, acestia nu sunt priviti ca o elita, ci dimpotriva ca o categorie blazata, defavorizata. Apare un decalaj intre nivelul de apreciere asteptat de catre militari si aprecierea reala de care se bucura acestia. In aceste conditii serviciul de paza este adeseori asociat cu o pedeapsa data pe nedrept, consecinta fiind o reactie de respingere a serviciului. Statistic, peste 90% dintre militarii in termen declara nu doresc sa execute serviciul de paza.. 

Sefii excesiv de autocratici

In mod firesc militarii cu functii de comanda trebuie sa vegheze la respectarea prevederilor regulamentare, sa asigure un climat de ordine si disciplina. In unele cazuri insa, din dorinta de a tine absolut totul sub control acestia isi supraliciteaza pozitia, impunand respectarea stricta a regulamentelor, nu atat in spiritul lor, cat mai ales in litera acestora. In acest scop fac controale, verificari permanente, cel mai mic neajuns transformandu-se intr-o catastrofa. Mai mult chiar, acest autocratism poate fi rezultatul unei nevoi de manifestare a puterii. Efectul este aparitia unei atmosfere tensionate, intre superiori si subordonati aparand treptat distante, chiar rupturi. Comunicarea devine ineficienta, subordonatii ferindu-se sa-si expuna superiorului problemele cu care se confrunta. In timp pot aparea conflicte in cadrul grupului de militari, efectul fiind deteriorarea moralului la subunitatea respectiva.

Conflictele dintre militari

Din punct de vedere psihosocial garda reprezinta un grup organizat. Astfel, fiecare militar are o anumita functie, pozitie si statut. Unele din situatiile conflictuale la militari rezulta din cauze circumstantiale (divergente etnice, de orientare religioasa, de origine zonala-intre ardeleni, moldoveni, olteni etc.). Exista si cauze care duc la conflicte care au la baza statutul militarilor. Astfel un conflict frecvent apare intre militarii cu grad si functie mai mare (caporal de schimb, ajutor comandant de paza), dar cu vechime mai mica (ciclul II) si militarii care executa serviciul de santinela, de grad mai mic, dar cu vechime mai mare. Conflictul are la baza o contradictie rezultata, pe de o parte, din faptul ca regulile formale (regulamentele) ii dau dreptul celui mai mare in grad sa comande si sa controleze activitatile inferiorului in grad si obliga inferiorul de a se supune, iar pe de alta parte din faptul ca regulile informale sunt tributare unei mentalitati conform careia cei mai vechi sunt scutiti de anumite sarcini (sunt “batrani”, au “AMR-ul” mic) ori, in unele cazuri, sunt protejati de anumite persoane. 

Anomaliile in servirea hranei

Exista situatii cand anumite schimburi nu pot servi masa la ora stabilita in program, ci doar dupa iesirea din serviciu, gasind-o rece, sleita, uneori chiar insuficienta. De asemenea absenta unui supliment pentru cei care ies din schimb noaptea, face ca intervalul dintre masa de seara si micul dejun sa fie prea mare (peste 7 ore).

Gradul de izolare a obiectivului

Cu cat obiectivul unde se executa serviciul este mai izolat de o localitate cu atat exista mai putine posibilitati de contact cu membrii familiei ori de obtinere a unei invoiri in oras pentru recreere. De asemenea izolarea obiectivului constituie o sursa de inspiratie pentru dezvoltarea unor “mituri” cu efect anxiogen. Pot circula astfel istorioare, aparent foarte plauzibile, despre santinele mancate de lupi ori alte animale salbatice in timpul serviciului. Intotdeauna aceste povesti sunt lipsite de un temei real dat fiind faptul ca serviciul se executa, de regula, in foisoare metalice aflate la o inaltime mare, militarul avand asupra sa un pistol mitraliera si munitie suficienta pentru a descuraja un atac de aceasta natura asupra sa. Cu toate acestea, in randul militarilor mai sensibili si neavizati pot aparea reactii de teama si atitudini de respingere a serviciului.

Posibilitatile reduse de distractie si recreere

Constituie un element frustrant atunci cand militarii nu dispun de mijloace corespunzatoare pentru activitatile de timp liber (televizor, radio, jocuri, sala de sport) ori de timp suficient pentru acestea.

Deficientele de natura logistica

Se refera la conditii necorespunzatoare de cazare (lenjerie neschimbata, incaperi ale corpului de paza cu igrasie, neincalzite pe timp de iarna, echipare neadecvata la conditiile meteorologice, toalete si bai neigienizate etc). Acestea dau o senzatie de disconfort fizic asociat cu o reactie de repulsie fata de locul unde se executa serviciul. 



Efectele factorilor de stres specifici serviciului de paza impreuna cu factorii de stres colaterali, tributari organizatiei sau mediului militar se materializeaza sub forma unor manifestari dezadaptative. Manifestarile respective nu determina in mod fatalist evenimente deosebit de grave, dar isi pun amprenta asupra modului in care este executat serviciul si favorizeaza aparitia acestora. Pe de alta parte aceste manifestari pot constitui semnale ca militarul prezinta anumite deviante. Identificarea lor ofera posibilitatea luarii unor masuri de preventie.

3. MANIFESTARI ALE STRESULUI IN SERVICIUL DE PAZA

Folosirea alcoolului

Apare atunci cand militarul sau agentul de paza foloseste alcoolul in scopul de a anihila trairile afective negative. Militarul poate consuma alcool in afara serviciului cu ocazia unor invoiri (dedandu-se la excese usor observabile) sau chiar in unitate, dupa ce acesta a fost introdus pe cai ilegale.

Explozii emotionale

Atunci cand stresul este ridicat, autocontrolul scade, iar furia poate izbucni din motive neintemeiate, uneori se pot ivi accese de plans sau de panica, insotite de trairi emotionale intense.

Excitabilitate

Militarii devin foarte usor agitati, mai ales inainte de intra in post, tresar la cel mai mic zgomot sau rad puternic la glume, afisand o falsa veselie, neobisnuita pana atunci. Sunt nelinistiti, incapabili sa stea locului, vorbesc mai mult, reactionand exagerat.

Negativism 

Se manifesta printr-o impotrivire ostentativa sau discreta de a manca, vorbi, de a se trezi, de a intra in post sau chiar de a iesi din post. Militarul ignora ordinele date, refuza comunicarea.

Fumat excesiv

Apare ca o tentativa de detasare fata situatia problematica si de descarcare a tensiunii nervoase prin gesturi stereotipe (ritualul fumatorului). Atunci cand o anumita situatie impiedica acest obicei, militarii fumatori devin iritabili, irascibili, nervosi. Este semn de stres mai ales la militarii care au fost nefumatori pana atunci si brusc s-au apucat  de fumat.

Randament redus

Militarul nu reuseste sa isi duca la bun sfarsit sarcinile de serviciu comparativ cu perioadele anterioare. Se plange ca este obosit, saturat, fara chef, plictisit, apatic.

Manifestari si reactii fiziologice si psihomotorii

Apar ca forme ale expresiei, sunt relativ usor observabile si denota o stare de disconfort psihic accentuat, permanent sau tranzitoriu. Diversitatea lor este ridicata si constau de regula in paloare, fata crispata, tulburari ale instinctului alimentar si ale somnului, diaree sau mictiuni frecvente, reactii de voma, tresariri la atingeri, tremuratul, transpiratie abundenta (chiar si atunci cand nu exista efort), balbaiala sau vorbire incoerenta, pupile dilatate sau privire „ratacita”, miscari necoordonate, rigiditate in miscari, blocaje („paralizii”) cu rigiditate musculara, plans.

Manifestari dezadaptative exprimate verbal de catre militar

Se plange ca: este obosit, are dureri de cap puternice (fara a exista pericolul unor boli infectioase), are goluri in stomac sau il doare stomacul, ii bate inima foarte tare, are in permanenta gura uscata, afirma ca ii este frica, isi exprima neincrederea, declara ca nu mai rezista.

Ignorarea acestor semnale pe motivul ca ele nu sunt decat tertipuri pentru sustragerea de la serviciu este o greseala. Din pacate atunci cand acest lucru devine evident este mult prea tarziu, evenimentul deja s-a produs.

A anticipa aparitia unui eveniment deosebit de grav este de cele mai multe ori o iluzie. Statistic vorbind, evenimente de genul sinuciderilor, folosirii armamentului in alte conditii decat cele prevazute de lege, parasirii postului, accidentarile diverse vor aparea mereu, atata timp cat va exista un serviciu de paza. Dar cunoasterea factorilor de stres specifici si impactul lor asupra fiintei umane poate contribui esential la o mai buna selectie a personalului destinat pentru a executa astfel de misiuni, o organizare optima a serviciului de paza si indeosebi la evitarea adoptarii unor atitudini gresite a celor care au functii de decizie in acest sens astfel incat riscul aparitiei unor evenimente negative grave sa fie minim.

BIBLIOGRAFIE

1. Legea 333/08.07.2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor – M.Of. nr. 525/22.07.2003

2. Andreescu, A. (1999). Psihopedagogie militara, Ed. Timpolis, Timisoara.

3. Floru, R. (1984). Stresul psihic, Ed. Enciclopedica, Bucuresti.

4. Junc, I. si colb. (1994). Agresiune si aparare psihologica, Ed. Academiei de Inalte Studii  Militare, Bucuresti.

5. Popescu Neveanu, P. (1978). Dictionar de psihologie, Ed. Albatros, Bucuresti.

Radu, I. si colb. (1991). Introducere in psihologia contemporana, Ed. Sincron, Cluj-Napoca







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact