StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Management bun inseamna oameni de CALITATE
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » managementul intreprinderii
Trimite articolul prin email Abordarea intreprinderii ca sistem : Managementul intreprinderii Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Abordarea intreprinderii ca sistem



Abordarea intreprinderii ca sistem

Cerinta tratarii intreprinderii intr-o conceptie sistemica este rezultatul actiunii unor caracteristici ale functionarii ei in etapa contemporana, care se refera la:

cresterea complexitatii activitatilor desfasurate in intreprindere, in conditiile interferarii si intercon 111d36b ditionarii acestora;

necesitatea armonizarii permanente a functionarii diverselor subdi­viziuni ale intreprinderii, in vederea realizarii obiectivelor generale ale ansamblului;

amplificarea relatiilor intreprinderii cu mediul in care activeaza intr-o viziune sisteniica, intreprinderea este privita ca un sistem econo-mico-social, de natura cibernetica care, prin mecanismul sau intern de trans-formare, asigura modificarea intrarilor in iesiri specifice.

in acest sens, pot fi definite trei elemente ale sistemului intreprinderii:

intrarile in sistem, care se materializeaza in resursele tehnologice, materiale, umane si financiare necesare pentru desfasurarea activi­tatilor intreprinderii, la care se adauga fluxurile informationale pri­vind mediul in care aceasta este integrata;

iesirile din sistem, care se prezinta sub forma bunurilor materiale, lucrarilor si serviciilor executate si livrate clientilor de catre intre­prindere, precum si a fluxurilor informationale privind activitatea acesteia;

mecanismul intern de transformare a intrarilor in iesiri, care se con­cretizeaza in ans amblul proceselor de executie si de management ce defineste continutul functiunilor intreprinderii.

Sistemul intreprinderii se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi speci­fice.

a) intreprinderea este un sistem autoreglabil. Conform teoriei sistemelor cibernetice, un sistem este autoreglabil atunci cand are capacitatea de a reac­tiona prompt la diferitele perturbatii si de a-si mentine, pe o anumita perioa­da, autocontrolul asupra functionarii sale, in vederea realizarii conform cerintelor a actionarilor specifice lui.

in general, iesirile programate din sistemul intreprinderii sunt stabilite pe baza cerintelor pietei si a obiectivelor de rentabilitate si eficienta prestabilite.

Dar, mai ales in etapa actuala, se produc deseori perturbatii care isi au originea in mediul intiepiinderii sau in insusi mecanismul sau intern de trans­formare. Acestea determina abateri ale iesirilor efective fata de cele progra­mate.

in aceste conditii, este necesar ca sistemul intreprinderii sa-fie astfel organizat incat sa se poata autoregla. Pentru aceasta el include in structura sa un mecanism intern de autoreglare, care reprezinta cel de-al patrulea ele­ment al intreprinderii abordata ca sistem.

Acesta este format din doua componente mari:

— prima - de comparare — apreciaza abaterile iesirilor efective in ra­port cu cele programate;

a doua - de reglare - initiaza corectiile necesare asupra intrarilor in sistem pe baza semnalelor primite de la iesiri, ceea ce implica existenta unei bucle de reglaj determinata de conexiunea inversa (feedback). Procesul de autoreglare presupune actiunea unor factori constienti de natura umana, cu atributii de management, care elaboreaza planurile de acti­vitate, urmaresc realizarea lor, evidentiaza eventualele abateri si iau decizii pentru adoptarea masurilor de reglare a functionarii sistemului.

b) intreprinderea este un sistem complex. Conform acestei trasaturi, ea este formata dintr-o multime de elemente interdependente, intre care exista multiple legaturi de conditionare reciproca, care formeaza ansamblul relatii­lor endogene al sistemului intreprinderii;

Fiecare din aceste elemente actioneaza la randul sau ca un subsistem al




sistemului intreprinderii, cu intrari si iesiri specifice, cu mecanisme proprii de transformare si autoreglare.

Performanta maxima la nivelul sistemului intreprinderii se poate realiza numai prin corelarea organica a subsistemelor componente, fiecare dintre acestea tinzand spre un grad cat mai ridicat de performanta.

Structura sistemului intreprinderii pe subsisteme poate fi abordata din diferite puncte de vedere. O structurare des intalnita este aceea care delimi­teaza, intr-un decupaj pe verticala, doua subsisteme mari: cel de executie (con­dus sau efectoriu) si cel de management (conducator sau de dirijare).

Primul subsistem asigura unirea factorilor de productie in vederea reali­zarii procesului fizic de transformare a intrarilor in iesiri, iar cel de-al doilea asigura stabilirea programelor de activitate a factorilor de executie, urmari­rea indeplinirii lor si adoptarea politicilor necesare pentru orientarea actiuni­lor ansamblului spre atingerea obiectivelor asumate.

c)      intreprinderea este un sistem eterogen. in structura ei se intalnesc atat elemente artificiale, create de om, cum sunt cele tehnice, tehnologice, infor­mationale etc, cat si elemente naturale, de tip uman, categorie in care se in­cadreaza operatorii de productie si de management din sistem.

d)      intreprinderea este un sistem deschis. Aceasta, deoarece are multiple legaturi cu mediul in care functioneaza, materializate in ansamblul relatiilor exogene specific sistemului. in acest context, sistemul intreprinderii este in­cadrat intr-un sistem mai cuprinzator, cel al domeniului in care opereaza. La randul lui, acesta este o componenta a unor sisteme ierarhizate, din ce in ce mai ample, cum sunt cel al ramurii economice din care face parte domeniul respectiv, cel al economiei nationale, cel regional, international, cel continen­tal si macrosistemul mondial.

e)    intreprinderea este un sistem dinamic. Schimbarile care se produc in cadrul sistemului intreprinderii si in mediul de functionare al acestuia deter­mina o anumita evolutie a lui. Aceasta se bazeaza pe creativitate si initiati­va, asigurand premisele necesare pentru asigurarea viabilitatii intreprinderii.

f)      intreprinderea este un sistem, relativ stabil. Conform acestei trasaturi, intreprinderea privita ca sistem are capacitatea de a-si mentine functionarea in cadrul anumitor limite determinate, pe de o parte, de cultura organizatio-nala, misiunea si principiile de politica generala care o caracterizeaza, iar pe de alta parte, de reglementarile existente pe plan local, national si internatio­nal cu privire la constituirea si activitatea sa.

g)    intreprinderea este un sistem probabilistic. in acest sens, functionarea sistemului intreprinderii este supusa influentei unor factori aleatorii, interni si externi, care au tendinta de a afecta echilibrul ansamblului si realizarea obiectivelor stabilite.

h) intreprinderea este un sistem economico-social. Activitatea ei se des­fasoara in contextul anumitor relatii economice si sociale, in conformitate cu obiectivele asumate, urmarind satisfacerea nevoilor si cerintelor clientilor la un nivel asteptat de eficienta si rentabilitate.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact