StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Crede in EFICIENTA TA
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » managementul intreprinderii
Trimite articolul prin email Caracteristicile si rolul intreprinderilor mici si mijlocii : Managementul intreprinderii Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Caracteristicile si rolul intreprinderilor mici si mijlocii



CARACTERISTICILE SI ROLUL INTREPRINDERILOR MICI SI MIJLOCII

Sectorul IMM-urilor joaca un rol extrem de important intr-o economie moderna, dovedindu-se a fi cel mai activ sector al economiei si totodata un formidabil focar de competente si idei noi.

Urmarirea evolutiei sectorului IMM-urilor, stimularea dezvoltarii acestuia, au impus stabilirea criteriilor lor de incadrare. Nu exista o definitie in sens statistic si/sau juridic unanim acceptata pentru IMM-uri. Intr-un studiu realizat de P.A.Neck vizand IMM-urile sunt contabilizate peste 50 de definitii in sens statistic date acestora, in 75 de tari.




Criteriile utilizate sunt cantitative si/sau calitative favorizand proliferarea unor standarde foarte diferite de la o tara la alta, de la o ramura la alta, de la un autor la altul. Fiecare dintre criterii dezvaluie o latura sau alta a IMM-urilor, prezentand avantaje (+) si dezavantaje (-) in caracterizarea dimensiunii lor (vezi tabelul urmator)

Definitiile IMM-urilor bazate pe criterii cantitative inlesnesc o abordare relativ unitara a acestor intreprinderi si slujesc scopului concret de identificare a celor ce pot face obiectul programelor si masurilor speciale de sprijinire. Utilizarea criteriilor calitative in definirea IMM-urilor porneste de la premisa ca dimensiunea acestora nu este doar o rezultanta a volumului si calitatii combinatiilor de resurse de care dispun, ci si a mediului economic in care isi desfasoara activitatea. In acest cont 747b15h ext insa, comparatiile inter-ramuri si cele intre tari devin practic imposibile.

Nu este posibila si nici de dorit aducerea definitiilor IMM-urilor la acelasi numitor, deoarece aceasta ar echivala cu ignorarea trasaturilor lor fundamentale - dinamism, mobilitate si diversitate. In consecinta, granitele sectorului IMM-urilor nu pot fi riguros delimitate decat pentru perioade scurte si trecute de timp. Evolutia acestui sector trebuie analizata dintr-o perspectiva dinamica, racordata la realitatile mediului economic si cu ajutorul unor criterii continuu adaptabile ca numar si continut.

CRITERII CANTITATIVE:



* Numarul de angajati:

simplitate;
accesibilitate;
criteriu relativ stabil utilizat singur sau in combinatie in cele mai multe tari ale lumii;

ignorarea corelatiei care exista intre prezenta capitalului fix si a muncii vii (mijloacele fixe de mare randament, conduc la reducerea necesarului de personal si invers);
nu reflecta decat numarul angajatilor permanenti, nu si pe cel al personalului sezonier sau al membrilor familiei care activeaza, fara a fi efectiv angajati.

* Valoarea capitalului:

reprezentativitate;
accesibilitate;

ridica probleme de operationalizare, cand nu exista o delimitare clara intre proprietatea personala a intreprinzatorului si cea a firmei lui;

* Cifra de afaceri:

criteriu sintetic;
usor de aplicat;

nereprezentativ pentru IMM-urile apartinand unor sectoare de activitate foarte diferite;
devine usor perisabil, necesitand actualizari permanente datorita ratei inalte de inflatie (in tarile in tranzitie).

* Valoarea productiei, capacitatea de productie:

simplitate;
accesibilitate;

caracterizeaza, in general, sectoarele productive si permit comparatii doar intre intreprinderi dispunand de conditii asemanatoare de combinare a factorilor de productie;

* Cota de piata:



expresivitate;

grad mare de relativitate, dimensiunea intreprinderii fiind in relatie directa cu tipul pietei de referinta (locala, nationala, a produsului etc.);
cuantificare relativ greu de realizat pentru IMM-uri;

CRITERII CALITATIVE:

* Sectorul de activitate

* Tehnologia utilizata

* Configuratia organizatorica si manageriala

Gradul de dependenta fata de intreprinderile mari





Solutii de definire a IMM-urilor:

In S.U.A spre exemplu, criteriile de identificare a IMM-urilor sunt diferentiate pe domenii de activitate. Astfel, cele industriale (in functie de profilul lor) sunt IMM-uri daca au intre 500 si 1500 de salariati; IMM-urile de comert cu ridicata au ca limita maxima 500 de angajati, iar cele cu amanuntul sunt limitate de un volum al vanzarilor de 13,5 mil. dolari pe an.

In Uniunea Europeana, IMM-urile sunt definite de urmatoarele criterii: numarul salariatilor care trebuie sa fie mai mai mic de 250 (clasa micro - intre 0 si 9 angajati; clasa mica - intre 10 si 49 de angajati; clasa mijlocie intre 50 si 249 de angajati); cifra de afaceri care trebuie sa fie mai mica de 40 milioane de Euro, sau totalul activului bilantier sub 27 milioane Euro; sa aiba independenta economica.

In Romania, potrivit legislatiei in vigoare (LEGEA nr. 133 din 20 iulie 1999, privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea IMM), IMM-urile se definesc in functie de urmatoarele criterii cantitative:
numarul mediu scriptic anual de personal (certificat de Camera de Munca) care imparte IMM-urile in 3 clase:
o        clasa micro (intre 0 si 9 salariati);
o        clasa mica (intre 10 si 49 de salariati);
o        clasa mijlocie (intre 50 si 249 de salariati).
2) cifra de afaceri anuala mai mica de 8 milioane de Euro (certificat de Administratia Financiara).

ATENTIE !!!   NU beneficiaza de prevederile L133/1999 societatile comerciale care au ca actionar sau asociat, persoane juridice care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) au peste 250 de angajati;
b) detin peste 25% din capitalul social.

NU se incadreaza in categoria IMM-urilor:

societatile bancare,

societatile de asigurare si reasigurare,

societatile de administrare a fondurilor financiare de investitii,

societatile de valori mobiliare si

societatile cu activitate exclusiva de comert exterior.


Analiza diversitatii de definitii a relevat ca in economiile cu un nivel ridicat al produsului national brut pe locuitor, valorile criteriilor cantitative de definire a IMM-urilor sunt mai mari (S.U.A. este un exemplu ilustrativ in acest sens). Reciproca este de asemenea valabila, verificandu-se inclusiv in cazul tarilor Uniunii Europene.


Contributia vitala a IMM-urilor la cresterea economica este astazi o realitate unanim recunoscuta. Relevarea efectelor lor economice si sociale benefice au condus la considerarea sectorului IMM-urilor ca un domeniu de interes strategic pentru economie.

Efectele pozitive generate de sectorul IMM-urilor, in general, intr-o economie se concretizeaza in: 

imbunatatirea mediului concurential; prin dimensiunile lor reduse si prin numarul mare, IMM-urile accentueaza caracterul de atomicitate a pietei, diminuand astfel puterea intreprinderilor mari de a o influenta; astfel, capacitatea IMM-urilor de a stimula concurenta slabeste in general pozitiile de monopol ale marilor intreprinderi, reducand posibilitatile acestora de a creste preturile si de a fi ineficiente in ceea ce priveste combinarea factorilor de productie;



individualizarea puternica a produselor si serviciilor oferite de IMM-uri si de eficienta activitatii desfasurate ceea ce contribuie la intensificarea caracterului concurential al pietei;

generarea celui mai mare numar de noi locuri de munca; IMM-urile creeaza un numar semnificativ mai mare de noi locuri de munca decit cele mari, cu un cost de capital mai scazut, actionand ca un amortizor al fluctuatiilor de pe piata muncii si constituind cea mai importanta alternativa pentru combaterea somajului;

receptivitatea sporita la nevoile pietei datorita contactului nemijlocit cu aceasta; rezulta astfel o mai buna adaptare a ofertei lor la cerintele clientilor; de altfel, prin flexibilitatea lor specifica, capacitatea de inovare, viteza mare de reactie, IMM-urile tind sa devina singurele intreprinderi compatibile cu un mediu tot mai dinamic si complex;


crearea de oportunitati de dezvoltare si adaptare a tehnologiilor, corespunzator unor nevoi concrete;

ocuparea niselor de piata care nu sunt profitabile pentru intreprinderile de mari dimensiuni, valorificandu-le intens si eficient ca pe reale oportunitati; IMM-urile asigura adesea o mai eficienta combinare a unor categorii de factori de productie, in comparatie cu firmele mari si valorificarea unora (produse secundare, resurse locale, etc.) care altfel ar ramane nefolosite;

ancorarea in economiile locale prin valorificarea resurselor locale (financiare, materiale, de forta de munca si nu in ultimul rand informationale); prin abilitatea lor de a raspunde cerintelor locale, prin informatiile detaliate privind pietele locale, IMM-urile actioneaza mai eficient decit firmele mari din interiorul sau din afara localitatii;

dezvoltarea ca o componenta importanta a infrastructurii de care depinde economia

astfel, IMM-urile activeaza ca furnizori specializati de piese, subansamble si servicii pentru intreprinderile mari,in general prin intermediul activitatii de subcontractare; aceste produse si servicii externalizate de firmele mari sunt oferite de cele mici la preturi inferioare;

stimularea dezvoltarii capacitatilor antreprenoriale si deci crearea unei mase mari de intreprinzatori capabili sa-si asume riscuri; IMM-urile asigura un teren excelent de manifestare a talentului de intreprinzator, a celui managerial si dezvolta in acelasi timp o rezerva semnificativa de lucratori calificati si semicalificati;

incurajarea investitiilor, avand ca sursa economiile populatiei (familie, rude, prieteni) sau alte fonduri care altfel ar fi neproductive;

distribuirea mai buna a puterii economice si in general a puterii in societate, cu efecte pozitive in planul stabilitatii politice si sociale pe termen lung.


Efectele pozitive in tarile fost comuniste, ce decurg din dezvoltarea unui sector puternic de IMM-uri se refera , in special, la:

rolul de principal motor al schimbarilor structurale si al regenerarii economice, derivand din intensificarea concurentei pe piata; este astfel favorizata descentralizarea;

atragerea unei importante parti a fortei de munca disponibilizate prin restructurarea radicala a gigantilor industriali;

facilitarea transferului resurselor economice din sectoarele aflate in declin spre cele in dezvoltare

rolul de factor dinamizator al economiei prin numarul mare de intreprinzatori activati, dezvoltand totodata o noua categorie sociala, care contribuie la punerea bazelor sociale ale tranzitiei;

antrenarea economiilor populatiei in sfera investitiilor, are un rol important, indeosebi in conditiile saraciei de resurse financiare specifice tranzitiei;

stimularea dezvoltarii regionale si rurale si in consecinta, diminuarea efectelor negative ale programelor de privatizare si/sau restructurare;

contributia activa la procesul de restabilire a echilibrului macroeconomic pe care il muta catre o stare de stabilitate relativa, careia ii corespunde un anumit pret de echilibru la care are loc tranzitia.

In scopul sprijinirii sectorului IMM-urilor din Romania, legislatia prevede o serie de masuri concrete orientate pe urmatoarele directii majore:

crearea unui cadru favorabil infiintarii si dezvoltarii IMM-urilor, prin: simplificarea procedurilor administrative; favorizarea accesului IMM-urilor la serviciile publice, la activele neutilizate ale societatilor comerciale de stat, la achizitii publice; intensificarea furnizarii gratuite sau cvasigratuite a unor servicii informare, consultanta, asistenta;

finantarea de programe de dezvoltare;

acordarea de facilitati economico-financiare, fiscale si bancare;

coordonarea, monitorizarea si evaluarea de catre guvern a politicilor si programelor de dezvoltare a IMM-urilor.

Dinamica sectorului intreprinderi mici si mijlocii din Romania constituie rezultanta unui ansamblu complex de conditii si cauze specifice precum: absenta sectorului amintit inainte de 1990; particularitatile de natura legislativa legate de organizarea si functionarea acestor intreprinderi; viteza de restructurare si privatizare a intreprinderilor de stat.

IMM-urile reprezinta peste 99% din numarul total de intreprinderi, in majoritatea economiilor. In Romania aceasta pondere se ridica la 99,6%. Cea mai mare pondere (68% din totalul IMM-urilor in 2002 si 71% in 1997) o detin intreprinderile care activeaza in sfera comertului.

O asemenea evolutie este comuna tarilor fost comuniste, in care, pe fondul lipsei de resurse financiare, comertul a constituit un veritabil 'magnet' pentru intreprinzatori. Motivele?!: bariere reduse de intrare, capital necesar de pornire redus, viteza mare de rotatie a capitalului circulant si in consecinta, perspective de generare rapida a profitului.

Structurile asociative ale micilor intreprinzatori, pe de o parte si marile intreprinderi, pe de alta parte isi asuma roluri importante in stimularea dezvoltarii sectorului de IMM. Incubatoarele de afaceri si parcurile industriale sunt solutii de certa utilitate in dezvoltarea IMM-urilor. Un pionierat in Romania l-a realizat Fundatia Centrul Roman pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii CRIMM prin programele de concentrare a unor resurse nationale si europene si finantarea centrelor teritoriale de consultanta si dezvoltare a IMM.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact