StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Sa facem proiecte sanatoase
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » managementul intreprinderii
Trimite articolul prin email Cooperarea si concentrarea intreprinderilor : Managementul intreprinderii Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Cooperarea si concentrarea intreprinderilor



COOPERAREA SI CONCENTRAREA INTREPRINDERILOR

Pentru atingerea unor obiective dificil de realizat de catre intreprinderi izolate, acestea colaboreaza, se asociaza in diferite formule, renuntand partial sau integral la independenta lor economica si /sau juridica.

Cooperarea este o formula contractuala, de intelegere si colaborare intre intreprinderi care isi pastreaza independenta juridica dar renunta partial la independenta economica (decizionala). Cartelul este forma tipica de cooperare.




Concentrarea este o solutie de colaborare stransa intre intreprinderi care renunta in mare masura la independenta economica si juridica fiind adoptata o solutie de conducere unica.   Concernul este forma tipica de concentrare. Formula extrema a concentrarii se realizeaza prin fuziune sau absorbtie.

In planul economiilor nationale si al celei mondiale concentrarea este un proces cu implicatii largi, pozitive si negative.

  Printre efectele pozitive cele mai frecvent evidentiate se citeaza:
asigurarea abundentei de bunuri si servicii pe piete la preturi accesibile; 828g64i
profiturile alimenteaza bugetele publice si permit sustinerea unor programe sociale.

   Dintre efectele negative:
limitarea actiunii mecanismului concurentei si
dominarea unor piete de catre cativa producatori (pe ansamblu se estimeaza ca mai putin de 200 de intreprinderi realizeaza peste 25% din productia mondiala, cu tendinta de concentrare continua si dominare pronuntata in unele ramuri);
pericolul latent al utilizarii fortei economice pentru dominarea, preluarea puterii politice.

Prin renuntarea deliberata la o parte din independenta ei (in formula cooperarii sau concentrarii) o intreprindere urmareste:

obiectivul general de maximizare a profitului pe termen lung.

aplicarea mecanismului economiei de scara in unitati economice de mari dimensiuni, in cazul productiei de serie mare

consolidarea pozitiei pe piata in raport cu concurentii, furnizorii, clientii si finantatorii,

diminuarea riscului la care se expune (prin divizarea acestuia asupra mai multor parteneri),

reducerea amenintarilor concurentei si

cresterea capacitatii de influenta asupra autoritatii publice si de reglementare.

Avantajele considerabile ale cooperarii si concentrarii fac aceste procese sa domine in economiile contemporane, reduc aria de manifestare a liberei concurente si provoaca, tot mai mult, interventia autoritatii publice in economie.

Formele de cooperare si concentrare urmaresc obiective in toate domeniile importante ale activitatii intreprinderilor:

a) In domeniul aprovizionarii se urmareste:

obtinerea unei pozitii mai solide in raporturile cu marii furnizori;
obtinerea unor conditii favorabile de livrare si de pret (rabaturi la cantitati mari);
asigurarea si controlul asupra unor surse de materii prime;
controlul asupra furnizorilor de semifabricate si componente.

b)     In domeniul productiei se urmareste:

realizarea unor capacitati optimizate de productie;
exploatarea echilibrata a capacitatilor existente;
standardizarea produselor;
coordonarea programelor de fabricatie;
schimbul de experienta;
realizarea in comun a unor programe de cercetare;
exploatarea unor licente, patente, brevete si tehnologii.



c)     In domeniul finantarii:

generarea unor resurse proprii de finantare pentru investitii importante;
sporirea credibilitatii in fata finantatorilor externi;
acoperirea mai buna a riscurilor din activitati de export.


In domeniul desfacerii:

crearea unor structuri proprii de distributie;
impunerea unor preturi convenite pe pietele de desfacere, limitarea concurentei;
raspunsuri adecvate la aparitia de noi piete ca urmare a diversificarii nevoilor.  

e In domeniul impozitarii:

valorificarea facilitatilor fiscale pe care le au anumite intreprinderi prin politici stimulatorii ale statelor (intreprinderea care nu are facilitati se “asociaza” cu una care beneficiaza de facilitati fiscale realizand, prin aceasta din urma importuri, exporturi, desfacerea etc.);
valorificarea diferentelor de fiscalitate intre tari, a unor zone cunoscute ca “paradis fiscal”.

f In domeniul finantarii:

exploatarea comuna a unor spatii sau echipamente;
publicitate comuna;
formarea personalului; cercetari de piata; proiecte comune; servicii de informare
servicii de securitate; cooperare in actiuni de “lobby”.

Dupa criteriul cine sunt intreprinderile care coopereaza, exista:

cooperarea verticala, intre intreprinderi aflate in pozitii succesive ale fluxului bunurilor  (natura-productie -distributie- servicii-consum) sau in relatie de furnizor-client. Se poate imagina, de exemplu, cooperarea de tipul: o ferma de crestere a animalelor – un abator - o tabacarie - o fabrica de pantofi din piele- mai multe magazine specializate in vanzarea incaltamintei;

cooperarea orizontala intre intreprinderi de acelasi fel, cu acelasi obiect de activitate sau din aceeasi ramura (un producator de lactate coopereaza cu alt producator de lactate prin exploatarea aceleiasi solutii de ambalare, de exemplu);


cooperarea anorganica intre intreprinderi mult diferite ca obiect de activitate cu scopul de a mari gradul de acoperire a pietelor, de a reduce cota de risc. Marile corporatii transnationale sunt active in multe domenii importante de la extractia materiilor prime la prelucrare, distributie, asigurari si banci pana la protectia mediului si formarea profesionala;



Dupa criteriul: cum se realizeaza cooperarea, se diferentiaza:

intelegerile verbale sau scrise intre doi sau mai multi parteneri (asocieri, carteluri, sindicate);

legarea intreprinderilor prin capitaluri si/sau proprietari (concerne);

uniunea de intreprinderi prin fuziune sau absorbtie cu renuntarea la personalitatea juridica de catre unele.


Centrale de aprovizionare ale angrosistilor sau detailistilor. Pentru a obtine preturi avantajoase la cumparare (la cantitati mari cumparate pretul se reduce semnificativ) intreprinderile de comert se asociaza, insarcineaza una dintre ele sau constituie o structura de tip asociativ care actioneaza in nume propriu, realizand centralizarea comenzilor lor, cumpararea unor loturi foarte mari si repartizarea acestora catre asociati.

 Cooperative de aprovizionare si/sau desfacere. Asocierea in cooperative de persoane juridice (firme) se poate realiza fara pierderea independentei membrilor, pentru obiective comune. Se obtin conditii bune la cumparare si/sau vanzare, se acorda finantari, suport promotional, in formarea personalului etc. Deciziile se adopta dupa regula un membru – un vot. Intreprinderile pot constitui si cooperative pentru import sau export sau de concentrare a unor componente ale productiei.

Cooperarea in cadrul centrelor comerciale (Shopping Center Comerciantii independenti exploateaza in comun mari suprafete de comert si servicii realizand avantajul reducerii unor costuri si al unei imense forte de atractie asupra consumatorilor.

Shop in Shop. Este o formula bazata pe inchirierea unor raioane specializate in cadrul magazinelor universale. Se creeaza avantajul sortimentelor largi si complementare, reducerii costurilor de exploatare alaturi de mentinerea independentei.

Concesionarea utilizarii unor spatii de pastrare si vanzare in mari centre sau depozite en gros se realizeaza in centre de comert cu ridicata de tip Cash-and-Carry. Concesionarul conduce activitatea in zona alocata in regie proprie, cu personalul sau si pe riscul sau.

Lanturile voluntare reprezinta cooperari intre un mare angrosist si mai multi detailisti, selectati de acesta dintre clientii traditionali cei mai seriosi care nu intra intre ei in competitie. Se realizeaza o coordonare a aprovizionarii si desfacerii. Micii comercianti reduc, in acest fel, costurile de aprovizionare si riscul rupturilor de stoc iar “capul de lant” are o piata sigura bine dimensionata.

Rack Jobbing. Intreprinderile de comert cu autoservire pun la dispozitia unor furnizori spatii de expunere (linear) in sala de vanzare. Furnizorul isi asuma sarcina aprovizionarii, alcatuirii sortimentului, etalarii si reluarii produselor nevandute intr-o perioada de timp.

Concesionarea distributiei si service-ului se realizeaza, de obicei, la produse de marca unor firme specializate, cu sau fara clauza de exclusivitate. Se creeaza aparenta unei sucursale a producatorului fiind respectate o serie de conditii convenite cu acesta.

Franciza. Constituie o forma de cooperare verticala, contractuala, intre francizor si beneficiar prin care primul, contra unei plati, acorda celui de–al doilea dreptul de a comercializa anumite produse si de a presta servicii folosind emblema, marcile, tehnologiile, sistemul de organizare si distributie ca si un know-how dezvoltate de francizor si proprietatea acestuia. Formula este de mare utilitate pentru intreprinderi mici care vor sa patrunda pe piete in care este foarte greu sa vinzi iar succesul se obtine numai prin experienta indelungata si aplicarea demersului stiintific. Printre cele mai cunoscute sisteme de franciza se numara: Coca-Cola, Mc Donald’s, Shell.

 Subcontractarea: in multe situatii intreprinderile mari comanda realizarea unor repere, subansamble, servicii unor firme mai mici. Acestea din urma devin dependente de primele. Ramuri intregi ale industriilor moderne functioneaza in acest fel. Se considera ca intreprinderile mici si mijlocii nici nu pot exista in afara unei retele in care nodurile se constituie de catre firmele mari (vezi industria automobilelor, industria tehnicii de calcul si comunicatii).

Consortiul are ca scop punerea temporara in comun a resurselor pentru realizarea unor proiecte de anvergura dar limitate in timp;

Grupul de interes economic “G.I.E.”, reprezinta o asociere intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituita pentru o perioada determinata, in scopul inlesnirii sau dezvoltarii activitatii economice a membrilor sai, precum si al imbunatatirii rezultatelor activitatii respective.
vezi Legea nr. 161 / 2003

Grupul de interes economic este persoana juridica cu scop patrimonial. Numarul membrilor unui grup de interes economic nu poate fi mai mare de 20. Activitatea grupului trebuie sa se raporteze la activitatea economica a membrilor sai si sa aiba doar un caracter accesoriu fata de aceasta.



Cartelul este o forma de cooperare orizontala realizata prin intelegere verbala sau contractuala-scrisa in care participantii  isi pastreaza independenta juridica renuntand partial la independenta economica. Membrii unui cartel se obliga la respectarea conditiilor convenite si la plata unor daune in cazul incalcarii acestora. Intelegerile pot fi realizate in limitele permise de lege; sunt, insa, frecvente situatiile in care aceste limite se incalca. Uzuale sunt:
Carteluri de pret, in care se stabilesc preturi comune de vanzare si conditii de plata sau livrare;
Intelegeri privind numai conditiile de livrare si plata;
Intelegeri asupra reducerilor de pret acordate clientilor;
Intelegeri asupra calculatiei costurilor;
Intelegeri asupra standardelor si tipurilor de produse;
Conventii de specializare in productie si distributie;
Sindicate  de intreprinderi (clientii lanseaza comenzile catre sindicat acesta urmand a repartiza sarcinile de productie si livrare, dupa reguli comune, membrilor);
Intelegeri asupra cotelor de productie realizate de participanti (contingentare); pe piete limitate se incearca utilizarea proportionala a capacitatilor tuturor participantilor;
Acorduri de exclusivitate in distributie cu impartirea zonelor geografice;
Carteluri de import sau de export cu intelegeri pentru promovarea si protectia participantilor la asemenea operatiuni;
Carteluri de criza care au obiectivul de a suspenda competitia intre firme in conditii nefavorabile ale pietei, de durata sau temporare. La scaderea de durata si considerabila a cererii se raspunde cu acorduri ample privind utilizarea capacitatilor, strategiile de distributie si pret.


Intreprinderile legate constituie forme de concentrare realizate prin impletirea capitalurilor si prin proprietari comuni. Se realizeaza intre firme relativ egale sau intre firme inegale, in care unele sunt dominante, au controlul asupra celorlalte prin numarul de actiuni sau voturi in adunarea actionarilor. Impletirea capitalurilor este frecventa in cazul societatilor pe actiuni, intrucat actiunile sunt liber cesibile. In felul acesta se nasc entitati care au un comportament distinct pe piata, in folosul ansamblului structurii. Situatiile tipice sunt:

Intreprinderi legate prin participare reciproca la capital (intreprinderi surori, fara a exista, formal, o conducere unitara). Fiecare firma detine peste 25% din capitalul social al celorlalte avand un rol important in conducerea lor. Ele raman independente juridic insa cedeaza o parte din independenta economica intrucat au interese comune; fiecare intreprindere prospera numai daca intreaga structura are succes. De exemplu, in cazul a trei intreprinderi, A, B, C, participarea reciproca la capital se poate realiza astfel: capitalul firmei A este in proprietatea firmei B 60%, firmei C 30%, diferenta de 10% apartine unui numar de trei persoane fizice; capitalul firmei B este in proprietatea firmei A 26%, firmei C 27%, diferenta de 47% apartine altor firme din afara; iar capitalul firmei C este in proprietatea firmei A 29% si firmei B 51%.

Concernul este o concentrare de tip orizontal, vertical sau anorganic realizata de catre intreprinderi care se mentin ca persoane juridice dar renunta complet la independenta economica in favoarea unei conduceri unitare. Formula este uzuala in cazul unor intreprinderi subordonate intreprinderii care detine pachetul majoritar. Aceasta decide mentinerea personalitatii juridice, a numelui, a marcilor, licentelor dar controleaza integral strategia si politica economica a firmelor subordonate. De multe ori societatea “mama” este una de finantare si administrare care coordoneaza gruparea, fara a derula in nume propriu activitati de productie sau servicii destinate pietei (Holding). Uneori poate fi o “umbrela” cu sediul intr-un “paradis fiscal”.

Fuziunea intreprinderilor cu pierderea personalitatii juridice. Se constituie un trust care are personalitatea juridica (si numele) uneia din vechile intreprinderi sau apare ca persoana juridica noua. Exista doua modalitati de constituire:

Absorbtia. O intreprindere puternica preia (cumpara) alta intreprindere aflata in dificultate sau care opteaza pentru aceasta solutie. Aceasta din urma dispare ca persoana juridica, activul si pasivul ei sunt preluate de cumparator. Procesul se poate realiza cu sau fara acordul proprietarilor intreprinderii preluate prin achizitia actiunilor direct de la detinatorii acestora sau de pe pietele organizate.
Fuziunea prin crearea unei noi intreprinderi si disparitia celor care au fuzionat. Este, in general, o solutie convenita de intreprinderile care fuzioneaza. Prin participarea cu bunurile,  lichiditatile, marcile, tehnologiile, personalul si relatiile fiecarei intreprinderi la constituirea celei noi apar intreprinderi puternice.

In multe tari exista o legislatie pentru protectia concurentei care interzice anumite forme de cooperare sau le supune controlului autoritatilor (vezi Legea concurentei).
https://www.oficiulconcurentei.ro/







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact