StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Crede in EFICIENTA TA
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » managementul resurselor umane
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Ergonomie cognitiva - metoda de proiectare dutch



ERGONOMIE COGNITIVA


INTRODUCERE


Cei mai multi dintre noi, atunci cand aud termenul de ergonomie cognitiva se gandesc la scaune ergonomice , iar daca incearca sa detalieze se ajunge la ideea de scaun comod, care respecta corpul uman din punct de vedere biologic.





ERGONOMIA CLASICA


In primul rand este necesara o precizare a aceea ce inseamna ergonomie, eoarece conceptul este mult mai larg fata de ceea ce se intelege la nivelul simtului comun. Iata doua definitii :

Ergonomia vizeaza conferirea bunastarii umane in contextul muncii(Leplat,2003)

Ergonomia este studiul interferentei intre indivizi si mediul lor de munca (Muchinsky,2000)

Ca domeniu de interes ,ergonomia isi are bazele in psihologia inginereasca, in modificarile aparute o data cu industrializarea puternica a locului de munca. In incercarea de a creste performanta la locul de munca , se cauta persoana porivita in postul potrivit 232g62c . Deoarece masinile si utilaje implicate in procesul muncii erau considerate ca fiind inalterabile, rolul psihologului industril era optimizarea procesului  de selectie. In cazul in care nu era posibila identificarea unei persoane « corespunzatoare » locului de munca ,se putea apela la instruiri specializate care sa ajute in adaptarea omului la cerintele specifice ale locului de munca.

Mediul muncii presupune o varietate larga de situatii fizice-realizarea activitatii de munca la  un nivel fizic, proiectarea echipamentului necesar, organizarea mediului muncii –pe scurt, aria in care oamenii opereaza. Trei abordari principale trebuie amintita : abordarea antropometrica, abordarea biomecanic si abordarea fiziologica. Acestea sunt paradigmele bazale care ghideaza analiza si proiectarea ergonomica. Dintre subiectele de studiu ale ergonomiei clasice (care face referire la caracteristicile biologice ale oamenilor) mai amintim urmatoarele :

1.studiul componentelor mediului fizic al muncii si al impactului pe care il au asupra performantei

2.rolul echipamentelor de munca in accidentele de munca

3.influenta automatizarii asupra performantelor

modalitati de oferire a feed-back-ului pentru o peratorul uman

4.Adaptarea tehnologiei la nevoile operatorilor


ERGONOMIA COGNITIVA


Ergonomia cognitiva face referire la aspectele mediului muncii care implica nivelul cognitiv uman. O clarificare a acestui termen poate fi urmatoarea : ergonomia cognitiva este legata de procesele mentale , asa cum este perceptia , memoria ,motivatia si raspunsurile motorii, in masura in care afecteaza interactiunile dintre oameni si alte elemente ale sistemului. Aspectele relevante include procesarile de informatie, luarea deciziilor, performantele datorate abilitatilor, interactiunea om-masina., stresul ocupational si instruirea, in masura in care il afecteaza pe individ in munca sa. (Leplat, 2003)

O data cu evolutia stiintei, noi tehnologii au fost inventate si adoptate in cadrul muncii. Computerele joaca un rol important in mediul muncii, interactiunea cu tehnologia de acest tip fiind un fapt real al vietii de zi cu zi. De aemenea ,extinderea rapida a Internetului si a tehologiei informationale, se reflecta in modalitatea de abordare a sarcinilor de munca.

Ca urmare, o abordare ergonomica a problemelor pe care le ridica informatizarea diverselor activitati, necesita o atentie deosebita acordata activitatii - conditie primordiala, de altfel, pentru orice interventie ergonomica. Principalele obiective ale acestor analize sunt reprezentate de: descrierea sarcinilor; caracterizarea competentelor cerute; descrierea operatiilor; identificarea exigentelor adresate utilizatorilor; evidentierea unor eventuale disfunctii.

In planul conditiilor de munca, informatizarea contribuie la ameliorarea conditiilor de munca sub aspectul reducerii efortului fizic. In timp ce componenta fizica se reduce, componenta mentala (cognitiva) si psihosenzoriala creste. Deplasarile si manevrele fizice ale operatorului sunt inlocuite de cautarea, receptionarea si prelucrarea informatiilor, iar vechile actionari in sistemul de productie, de dialogul operatorului prin intermediul unei interfete informatizate (cu o puternica componenta mentala).'Omul muscular' este inlocuit de 'omul neuronal'.



Alaturi de implicatiile cu caracter benefic, se pot identifica insa si potentiale efecte negative. Sunt astfel inregistrate fenomene de respingere a echipamentelor informatizate, concomitent cu cele de acceptare. Aceste respingeri pot fi urmarea: rezistentei la schimbari; a pierderii calificarii si experientei anterioare in beneficiul informaticii (necesitatea acumularii unor cunostinte si deprinderi noi); a fiabilitatii scazute a unor sisteme informatizate; a inadecvarii caracteristicilor sarcinii in raport cu caracteristicile si performantele noilor sisteme; dar si urmarea dificultatilor de asimilare, adaptare la noile exigente ca urmare a unor factori individuali.

Apar astfel acuze ale operatorilor fata de unele noxe ambientale (de exemplu, zgomot) sau organizationale. Se pare ca cresterea componentei senzoriale si mentale in activitate este acompaniata de o sensibilitate crescuta a operatorilor fata de exigente preexistente la locul de munca; activitatea mentala ii face mai sensibili la perturbarile mediului, comparativ cu activitatea fizica.

Reactiile negative, de respingere a noilor conditii de munca, acuzele subiective privind simptome generale de oboseala pot indica reactii normale specifice unei perioade de adaptare la noile conditii, la schimbarile specifice informatizarii unei activitati, perioada care este depasita in momentul in care operatorul acumuleaza cunostintele si deprinderile necesare, isi stabileste strategiile si comportamentele adecvate noii situatii, deci in momentul in care se restabileste echilibrul intre exigentele profesionale noi si capacitatile individuale ale operatorului.

In cazul in care aceasta perioada se prelungeste (peste 6 luni sau un an), simptomele pe care le acuza respectivii operatori pot fi semnele unor dificultati de asimilare si adaptare, prefigurand o patologie profesionala psihosomatica (tulburari functionale, eventual si organice). Aceasta situatie poate fi urmarea unor exigente care depasesc realitatea biologica umana a momentului. 'Ritmul progresului tehnic este mai rapid decat al celui biologic' dupa unii cercetatori .

Ca urmare, oboseala nervoasa poate reprezenta, cel putin partial si, in anumite limite, o reactie de aparare (uneori anticipativa) fata de exigentele crescute ale societatii actuale; deci ar putea reprezenta nu atat rezultatul intensitatii activitatii profesionale efective, cat anticiparea defensiva a consecintelor previzibile ale acesteia, ale societatii actuale, in general. Diversi autori semnaleaza asemanarea dintre clasificarile simptomatologiilor subiective profesionale si cele ale simptomatologiei subiective din societatea urbana actuala. Deci, este deosebit de important in studierea efectelor negative ale factorilor profesionali specifici noilor tehnologii de a gasi modalitatea cea mai eficace in stabilirea relatiei cauzale intre factorii profesionali si simptomatologia subiectiva individuala.


METODA DE PROIECTARE DUTCH 


Metoda de proiectare DUCTH(vezi fig.3, anexa) a fost propusa de grupul de cercetare in interactiunea om-clculator de la Universitatea Libera Amsterdam. (Van der Veer si colab. 1995,1997,1999). Metoda propune ca si punct de pornire in proiectarea oricarui sistem complex urmatoarea maxima : « Cunoasterea utilizatorul si sarcina sa ». Pentru a putea proiecta un sistem util pentru  sustinerea unei anumite sarcini realizate de un anumit tip de utilizatori trebuie sa avem cunostinte cat mai extinse si clare despre aceste aspecte.

Metoda presupune urmatoarea structura a activitatilor : pe baza analizei de sarcina se realizeaza un model al sarcinii denumit modelul de sarcina 1. modelul de sarcina 1 reprezinta o descriere a modului in care se realizeaza  in mod curent sarcina. In urmatorul pas se procedeaza

la analiza QOC-intrebari, optiuini, critrii. Respectiv se analizeaza , pe baza  modelului de sarcina 1, problemele, inconsistentele, onflictele existente in modul actual de realizare a sarcinii, se iau in considerare criteriile(adica cerintele pe care le are clientul proiectului) si optiunile tehnologice(la ora actuala ce optiuni ne ofera tehnologia).

Se propune modelul de sarcina 2, care reprezinta noua lume a sarcinii, adica cum anume se va realiza sarcina investigata, cu ajutorul noului sistem. Propunerea modelului de sarcina 2 presupune o munca de creatie si adesea se realizeaza prin brainstorming cu membrii echipei de proiectare.

Urmeaza asa numita proiectare in detaliu in care se proiecteaza interfata utilizator sau masina virtuala a utilizatorului cu cele 3 aspecte : fuctionalitate, dialog, reprezentari. Apoi implementarea sistemului. Precizam ca dupa fiecare etapa a metodei propuse exista o faza de evaluare. Avantajele utilizarii acestei metode in proiectarea sistemelor complexe este evidenta. In primul rand propune utilizarea unei echipe multidisciplinare. Acesta va aduce cu sine o bogata paleta de perspective diferite , care vor permite surprinderea unui mai larg numar de aspecte in proiectare. In cadrul acestei echipe de proiectare rolul psihologului este accentuat mai ales in etapele unde sunt necesare informatii despre factorii umani implicati.             





Accidentele de munca-definitie si caracteristici


Accidentul de munca poate fi definit din perspective multiple :medicala, psihologica, organizationala etc. Cea mai utila pentru organizatie este perspectiva legislativa, deoarece orice organizatie trebuie sa se supuna legilor in vigoare. Factorii care se corelationeaza cu accidentele de munca nu sunt neaparat si factori cauzatori ale acestora.

Factorii individuali :

Abuzul de alcool sau/si substante la locul de munca

Trairea unor incidente stresante in viata privata

Caracteristici de peronalitate

Fumatul


Factori organizationali

Selectia angajatilor

Proiectarea echipamentului

Angajamentului conducerii fata de masurile de siguranta

Instruirea pentru siguranta




loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact