StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Sa facem proiecte sanatoase
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » management » resurse umane » Obiectul, sarcinile si istoria psihologiei muncii si organizationale
Trimite articolul prin email Istoria psihologiei muncii : Obiectul, sarcinile si istoria psihologiei muncii si organizationale Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Istoria psihologiei muncii



Perioada de inceput a psihologiei aplicate, de fapt prima ei perioada stiintifica, poarta denumirea de era psihotehnicii.
Pe langa neajunsurile si greselile inerente, curentul psihotehnicii a obtinut in aceasta perioada o serie de rezultate deosebite, mai ales in domeniul selectiei profesionale si in elaborarea unor metode de examinare deosebit de eficiente. Din punctul de vedere al tematicii, psihotehnica si-a concentrat eforturile in jurul a doua teme mari si importante : selectia uzinala si orientarea profesionala. Luand in considerare rezultatele ei practice spectaculoase, unele chiar stiintifice, si aspectele de moda coroborate cu nereusitele si exagerarile inerente, psihotehnica nu poate fi tratata, apreciata si inteleasa in mod simplist. Ni se pare mai utila o analiza critica, in pr



imul rand a epocii in care a aparut curentul psihotehnic si, in al doilea rand, a rezultatelor sale propriu-zise.
Continutul notiunii de psihotehnica, denumirea atat a curentului, cat si a practicii, a cunoscut de-a lungul deceniilor mai multe schimbari si modificari. Mai intai a aparut psihologia diferentiala a lui Stern (1911) (apud Baumgarten, 1928), care face distinctia intre psihognostica si psihotehnica, adica intre cunoasterea si/sau tratarea oamenilor. in opinia lui H. Munsterberg (1912) (ibidem), care este considerat parintele psihotehnicii", sfera de cuprindere a acesteia este foarte larga: psihologia aplicata in acceptiunea de astazi. Tehnica lui Munsterberg nu inseamna utilizarea psihologiei in domeniul tehnic, nici modalitatea de a realiza sau executa ceva, ci mai degraba teoria si practica aplicarii psihologiei.
Al treilea inteles al notiunii de psihotehnica desemneaza un curent foarte la moda la inceputul secolului XX, si anume : o actitate stiintifica sau, mai degraba, o practica fundamentata stiintific, orientata spre solutionarea unor probleme aparute in uzine, fabrici, in industrie si, in general, in economie, zand plasarea fortei de munca la locul potrit, precum si ridicarea performantelor oamenilor angajati in actitati industriale.
Psihotehnica in intelesul lui Stern cuprindea un teritoriu relativ restrans. in ceea ce priveste interpretarea musterbergiana, denumirea nu tocmai fericita a murit" in 1955, cand Asociatia Internationala de Psihotehnica, fondata in 1920, si-a schimbat numele in IAAP, adica Asociatia Internationala de Psihologie Aplicata.
Prima faza a epocii psihotehnicii a fost dominata de rationalism, iar a doua, de acel punct de vedere care punea in centrul atentiei tendintele de realizare a sintezelor.
Printre factorii de influenta, pe langa curentele psihologice despre care am vorbit, un rol deosebit au jucat stiintele naturii.
In domeniul silirii potririi intre om si profesiune, in cadrul examinarilor aptitudinale, diferentierea capacitatilor intelectuale si tendintele spre recunoasterea acestora au capatat o importanta deosebita. Dintre reprezentantii psihologiei empirice, din ce in ce mai independenta, din scoala lui Wundt (1832-l920) si din concluziile antropologice ale lui Galton au aparut teste de aptitudini (Cattell, 1886, Bourdon, 1895), care, impreuna cu testele de inteligenta (Binet, 1890), concepute initial pentru alte scopuri, au stat la baza fundamentarii examinarilor aptitudinale pentru a sili gradul de potrire pentru anumite profesii sau locuri de munca (cf. Baumgarten, 1928). Un elev al lui Wundt a fost belgianul Thiery, care s-a distins in cercetarea iluziilor optice si Michotte, care s-a ocupat de memorie la inceputul carierei lui, iar mai tarziu de perceptia miscarii.
Pe langa influentele si antecedentele din stiintele naturii, psihotehnica rationala a mai fost influentata de matematica statistica. Acest curent stiintific, pe langa obiectitate, mai avea un ideal, si anume exactitatea. S-au facut eforturi deosebite pentru exprimarea cifrica, matematica a fenomenelor reale din ata, dar inexacte, nonexacte in sinea lor. Asa au intrat in practica psihotehnicii utilizarea distributiilor de frecventa, masuratorile antropometrice fundamentate statistic.
Pearson a fost initiatorul calculelor de corelatie, iar Kraepelin a introdus, in 1902, constructia curbei de munca (Baumgarten, 1928).
Din pacate, utilizarea simplista a acestor metode nu a fost intotdeauna suficienta pentru exprimarea complexitatii personalitatii examinate, pentru exprimarea subtilitatilor indiduale, iar exagerarea calculelor statistice a acoperit deseori esenta calitativa a aptitudinilor. Giese a subliniat importanta precautiei in utilizarea statisticii matematice. El a atentionat asupra faptului ca, in practica masuratorilor de timp, in realitate exista de fiecare data o oarecare relatitate, motiv pentru care in astfel de cazuri nu are nici un sens sa vorbim despre exactitate". in schimb, el acorda o atentie deosebita fenomenelor complexe, in detrimentul fenomenelor izolate, variantei si abaterilor.
Din punct de vedere metodologic, F. Giese face o distinctie intre psihotehnica obiectului si psihotehnica subiectului. Daca psihologia practica isi indreapta interesul cu precadere spre obiectele din jurul subiectului, spre influenta acestora asupra manifestarilor indiduale, atunci vorbim despre psihotehnica obiectului. Daca in centrul atentiei sta persoana e, psihologia practica incercand sa modifice starea psihica a indidului in functie de sarcinile obiectuale ale culturii, atunci vorbim despre psihotehnica subiectului.
Mai tarziu, dezvoltarea psihotehnicii rationale a adus cu sine aparitia, prin contrast, a tendintelor de a cuprinde intr-o unitate sintetica datele obtinute in urma investigatiilor practice. in legarea analizei si a sintezei a avut un rol deosebit aparitia analizei factoriale (Ch.E. Spearman, G.H. Thomson, L.L. Thurstone), metoda care s-a dovedit a fi foarte importanta in delimitarea, ordonarea si sistematizarea aptitudinilor si care a cunoscut o raspandire extraordinara in America.In cadrul curentului psihotehnicii pot fi delimitate patru mari teme: examinarile uzinale de aptitudini, consilierea profesionala, rationalizarea muncii si structurile sociale ale uzinelor.
Moede, una dintre personalitatile proeminente ale psihotehnicii, in lucrarea sa fundamentala aparuta in 1930, vorbeste deja despre psihotehnica uzinala ca stiinta independenta (cf. Csirszka, 1985). Sarcina principala a aceste stiinte o constituie modificarea corespunzatoare a actitatii, a uzinei si a economiei in general. Moede sileste urmatoarele scopuri pentru transformari practice : continuarea realizarii performantelor ; intensitatea perfecta ; solicitarea minima a functiilor muncii; productitatea cea mai mare.
Dupa W. Moede, ratiunea este principiul stiintei". in aceasta conceptie apare insa si ideea ansamblului personalitatii". Datorita conceptiei sale rationale, este de inteles ca in centrul preocuparilor lui W. Moede s-au aflat, in primul rand, obiectizarea muncii si randamentul abordabil in mod rational. Randamentul este prima notiune a psihotehnicii. comportamentul este a doua", spune W. Moede. Comportamentul inseam


na pentru el acel comportament care este provocat si determinat in mod spontan de situatia creata de realizarea sarcinii de munca.
Pornind de la ideea ca diferite miscari, actiuni si operatii de munca prezinta solicitari psihologice diferite, pentru a sili gradul de prezenta si dezvoltare a diferitelor aptitudini, au fost inventate si introduse o serie de teste, dispozitive si aparate psiho-tehnice. Initiatorii acestor inovatii, la indemnul lui Munsterberg si Lahy, au fost (Csirszka, 1985): Baumgarten, Bennett, Bourdon, Ebbinghaus, Giese, Moede, Pauli, H. Pieron, Piorkowski, Rupp, Schorn.
Tendintele exagerate de analiza in scopul rationalizarii au favorizat conceptiile atomiste despre aptitudini. Dar, pentru adevarul istoric, trebuie sa remarcam existenta, chiar si in forma incipienta, a conceptiilor sintetizatoare, pana si la H. Munsterberg, care sublinia inca din 1911 ca nu este suficienta aprecierea izolata a unor insusiri sau aptitudini. El a fost primul care a propus utilizarea asa-ziselor probe de lucru", in care, edent, poate fi apreciata intreaga personalitate a aplicantului. J.M. Lahy, impreuna cu G. Guyot, a conceput si realizat o astfel de proba de lucru pentru soferi, iar H. Munsterberg, pentru vatmanii din Londra.
Entuziasmul de la inceputul secolului a scazut foarte mult din cauza rigiditatii metodelor, a inflexibilitatii examinatorilor, a costurilor ridicate pentru realizarea unor dispozitive etc. Pregatirea psihotehnicienilor" prin asa-zise cursuri rapide, nepotrirea unora dintre acesti examinatori au creat de multe ori o atmosfera tensionata, potrivnica unor astfel de investigatii sau examinari. Dezvoltarea stiintifica a corectat o parte dintre aceste neajunsuri, moda s-a mai potolit, ca de obicei, iar aparitia conceptiilor despre importanta personalitatii in ansamblu fata de anumite atitudini izolate a modificat simtitor atmosfera din jurul acestor investigatii.
Dupa 1930 incepe sa castige teren conceptia psihologiei industriale, stiinta cu un domeniu autonom si cu metode proprii de cercetare. Astfel, inca in 1933, Viteles (apud Botez, 1967) considera ca psihologia industriala are ca obiect relatiile muncitorului cu munca sa si cu mediul sau social". Potrit acestei conceptii, psihologia industriala implica atat cercetari fundamentale, cat si aplicative.
Una dintre primele contributii de referinta in domeniul psihologiei industriale a fost cea a studiilor lui Frederick Taylor. Acesta era preocupat de aspecte precum grevele olente, profitul actitatii, problemele de disciplina in fabrici, influentele grupului asupra comportamentului de munca; de exemplu, restrictiile de lucru si muncitorii nemotivati. Alaturi de alti ingineri industriali, Taylor a reproiectat locurile de munca, a elaborat programe de instruire si a utilizat metode de selectie pentru cresterea eficientei lucratorilor. in sectiunea sa Principii ale managementului stiintific, el a sustinut necesitatea unui design stiintific al metodelor si procedeelor de lucru in scopul maximizarii eficientei, a unei selectii sistematice a angajatilor care puteau fi instruiti pentru a folosi aceste metode si procedee de lucru, precum si a cooperarii dintre conducere si muncitori in contextul detinerii responsabilitatii pentru proiectarea si finalizarea muncii.
Domeniul psihologiei industriale a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa in timpul si dupa primul razboi mondial. Desi testele de selectie au inceput sa fie folosite mai devreme, dupa Dunnette si Borman (1979, apud Saal si Knight, 1998), epoca moderna a selectiei personalului a inceput o data cu intrarea SUA in primul razboi mondial. intr-o perioada scurta de timp, Statele Unite trebuiau sa ia decizii in legatura cu modul de utilizare eficienta a unei forte foarte mari de munca, forta care a devenit disponibila in urma inrolarilor si recrutarilor militare. Astfel, a aparut in primul rand interesul pentru testele de inteligenta, si mai ales pentru scara metrica a inteligentei elaborata de Binet, care a fost adaptata de catre Robert Yerkes pentru a putea fi aplicata colectiv, fiind obtinute testele Army Alpha (test verbal) si Army Beta (test nonverbal).
Un alt eveniment care a marcat evolutia PIO a fost criza economica de la inceputul anilor '30, care a furnizat noi informatii despre satisfactia si motivatia in munca, despre relatiile dintre sindicate si conducere, despre somaj etc. O influenta semnificativa asupra 'Mileniului PIO au avut si experimentele de la uzinele Hawthorne ale companiei Western Electric de langa Chicago. Cercetarile Hawthorne, initiate in 1924, aveau ca scop silirea raportului existent intre diferitele niveluri de iluminare si eficienta optima de lucru. Spre surprinderea tuturor, relatia dintre aceste doua variabile nu a fost pe masura asteptarilor : cu cat gradul iluminarii scadea, cu atat crestea eficienta in munca. in mod clar, productitatea era de fapt influentata de alti factori, si anume, perceptia pozitiva a schimbarii in mediul de munca de catre indizii implicati, indiferent de elementul care a fost modificat. Aceste elemente sunt cunoscute sub denumirea de efectul Hawthorne". Contributia Cercetarilor Hawthorne la PIO a constat in aducerea in prim- a necesitatii de a investiga nu doar indidul luat separat, ci si colectivul de munca impreuna cu toate relatiile pe care acesta le implica.
La inceputul celui de-al doilea razboi mondial, psihologii industriali erau deja mult mai bine pregatiti, beneficiind si de experienta predecesorilor. Dupa cel de-a doilea razboi mondial, s-au realizat multe progrese in domeniul instruirii de personal, in mod special a pilotilor care pilotau aoane de razboi tot mai complexe. Simulatoarele, alaturi de actualele cabine ale pilotilor, sunt locurile in care si-au desfasurat actitatea multi psihologi din domeniul psihologiei ingineresti, reproiectand si standardizand butoanele si manetele de comanda pentru diferitele tipuri de aparate de zbor, in vederea cresterii eficientei manevrarii acestora si a reducerii riscului de accidente aatice. Aceste preocupari au pus bazele ergonomiei (Saal si Knight, 1998).


loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact