StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Crede in EFICIENTA TA
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » management » resurse umane » Oboseala, stresul si accidentele de munca
Trimite articolul prin email Prevenirea si combaterea accidentelor de munca : Oboseala, stresul si accidentele de munca Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Prevenirea si combaterea accidentelor de munca



Prevenirea accidentelor consta in inlaturarea cauzelor secundare sau primare care au condus la aparitia accidentelor printr-o serie de mijloace medicale, tehnice sau psihologice. Dintre acestea, mijloacele tehnice constituie categoria cea mai importanta, celelalte fiind percepute ca masuri complementare.Intre cele mai importante masuri tehnice, putem aminti reducerea gradului de utilizare manuala a utilajelor, dotarea aparatelor cu dispozitive de siguranta sau blocare a actiunii agentului nociv si de perfectionare a conditiilor de munca si a masinilor folosite. in ceea ce priveste masurile medicale, se impun controalele periodice ale personalului, indeosebi ale celor suferinzi de anumite boli ce duc la un risc crescut de accidentare. in sfarsit, in psihologic trebuie urmarita o perfectionare a procesului de orientare, selectie si formare profesionala, de adaptare a muncii la posibilitatile angajatilor, de construire a unui sistem de semnalizare corespunzator, respectiv de ameliorare a proandei de protectie a muncii (Bogathy, 2002a).In special aceasta din urma masura se dovedeste a fi deosebit de importanta in cultura muncii din Romania. Istorioara prezentata la inceputul acestui modul este tipica si des intalnita in practica profesionala de la noi. Sa ne gandim numai la cata rezistenta a trezit din partea soferilor obligativitatea utilizarii centurii de siguranta in localitati si ne vom face o impresie despre situatia dezastruoasa din acest domeniu, al securitatii si sigurantei personale, fie ea si in domeniul activitatii profesionale.Intre metodele psihologice de proanda, atunci cand sunt prezente, regasim folosirea culorilor si a afiselor de semnalizare. Acestea pot semnala zonele de munca periculoase sau partile periculoase ale masinilor-unelte utilizate. in ceea ce priveste eficienta afisului de protectia muncii, aceasta creste o data cu gradul lui de atractivitate si atragere a atentiei. Un bun mesaj trebuie sa fie simplu, sa nu fie terifiant si sa fie schimbat sau rotit frecvent cu altele similare. Acestor metode li se adauga importanta formarii unei atitudini adecte a muncitorilor fata de prevenirea accidentelor. in acest sens, un bun maistru este acela care se ocupa, pe langa cantitatea si calitatea productiei, si de securitatea muncii oamenilor din grupa sa.
Prevenirea accidentelor de munca se poate face si printr-o analiza atenta a cauzelor primare si secundare ce au condus la producerea accidentelor in trecut. in aceasta directie, reiese importanta studierii nu numai a accidentelor, ci si a incidentelor, riscurilor sau pericolelor aparute ori implicate de o anume activitate profesionala. Importanta analizei accidentelor de munca a fost recunoscuta implicit si de catre Comisia Europeana, care a instituit printr-o directi obligativitatea raportarii accidentelor de munca majore intr-o baza de date MARS, ce poate fi analizata de catre specialisti (Kirchsteiger, Rushton si Kawka, 1999). in analiza accidentelor trebuie sa distingem, mai intai, diferitele tipuri de erori ce pot duce la aparitia accidentelor.
Dintre multiplele clasificari care au fost facute, am putea-o aminti pe cea oferita in lucrarea celor trei autori mentionati mai sus. Ei deosebesc cinci categorii de erori:
- neglijenta si lapsusurile, denumite si erori de executie, apar ca rezultat al unor situatii de moment, in care muncitorii deviaza de la modul standard de lucru in ciuda unor instructiuni de operare clare;
- greselile datorate unei pregatiri inadecte, apar ca urmare a lipsei de cunostinte sau a unor informatii insuficiente, fiind determinate de existenta unor programe de training inadecte;
- incapacitatea de a efectua anumite actiuni constituie o alta categorie de erori comise in situatii in care li se cer angajatilor niste masuri imposibil de implementat, cum ar fi cazul unor erori obserte, dar imposibil de corectat;
- absenta unei motitii adecte este o alta categorie ce conduce la erori, ea aparand mai ales in conditiile in care nu exista o cultura a sigurantei in organizatia respecti;
- masurile de management incorecte pot de asemenea conduce la erori si accidente de munca; un exemplu tipic pentru situatia tranzitiei romanesti ar fi disponibilizarea de personal, facuta pana si in sectiile in care orice reducere ar insemna suprasolicitare sau chiar incapacitate de a actiona eficient in cazul angajatilor ramasi sa suplineasca munca celui disponibilizat.
O alta clasificare a erorilor indica urmatoarele categorii de erori (Kirwan, 1998): de executie, erori implicand un diagnostic sau decizii gresite, erori permanente (al caror impact negativ este intarziat pana la un anumit punct critic), erori de comitere si incalcare a regulilor (bazate mai ales pe cazurile de indisciplina), erori cauzate de starea emotionala sau personala a unui individ si erori de programare a masinilor utilizate.
La aceste erori se pot adauga altele, din motive tehnice, precum unele defectiuni in designul sau in functionarea masinilor utilizate. De asemenea, Kirwan (1998) distinge trei componente majore ale erorii: modul de manifestare externa a acesteia (de exemplu, o l inchisa gresit), factorii de modelare a performantei ce influenteaza probabilitatea de aparitie a erorii (de exemplu, munca sub presiunea timpului sau la o instalatie cu o interfata neergonomica) si mecanismele psihologice care au condus la aparitia erorii (de exemplu, lapsusuri, actiuni impulsive etc).
Alte cercetari, precum cea realizata de Feyer, Williamson si Cairns (1997), au identificat asocieri semnificative intre tipurile de eroare intalnite si practica muncii. Astfel, cele mai multe accidente de munca produse prin incalcarea regulilor vizau lipsa echipamentelor de protectie, iar multe erori de decizie aveau la baza proceduri inadecte de management al sigurantei angajatilor.In concluzie, aparitia incidentelor ori, in cazuri nefericite, a accidentelor de munca implica un proces complex, vizand aspecte tehnologice, psihologice si organizationale. Ele necesita o analiza aprofundata, menita sa inlature sau sa reduca riscurile de accidentare. in psihologic, o deosebita importanta o are perceptia subiecti a acestor riscuri, care trebuie constientizata la aderata loare prin programe de informare si de persuadare.


loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact