StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Informatia - te scoate din incurcaturi
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Administrarea probei cu martori



ADMINISTRAREA PROBEI CU MARTORI

Propunerea martorilor

 

Reclamantul isi poate propune martorii prin cererea de chemare in judecata; paratul prin intampinare, si amandoi cel tarziu la prima zi de infatisare. Depasirea acestui termen duce la decaderea din proba.

Prin exceptie, martorii pot fi propusi si peste aceasta zi in trei situatii:

1.cand necesitatea probatoriului rezulta din dezbaterile anterioare si partea nu a putut prevedea aceasta proba;



2.cand administrarea probei nu determina amanarea  procesului;

3.cand partea neasistata de avocat, din ignoranta, nu a cerut proba la termenul legal.

Proba se poate cere si admite cu obligatia ca in maximum 5 zile sa se depuna l 414i87e ista cu numele si adresa martorilor, sub sanctiunea decaderii din proba.

Martorii propusi de o parte devin martorii cauzei putand fi insusiti de partea adversa, ei putand fi audiati chiar daca partea care i-a propus renunta la ei. Instanta ii poate asculta chiar daca partile renunta la ei. Ea poate limita numarul martorilor, dar nu abuziv si respectand principiul paritatii. Atunci cand se propun martori, partile trebuie sa precizeze faptele pentru care sunt propusi.

Persoanele ce pot fi ascultate ca martori

 

In procesul civil, orice persoana care are cunostinta despre faptele incidente in cauza poate fi ascultata ca martor. De la aceasta regula exista doua categorii de exceptii:

                                                              I.      nu pot fi martori:

1.                                                interzisii si incapabilii;

a)                                          persoanele care au 14 ani pot depune marturie numai asistate de reprezentant legal;

b)                                          cei ce au suportat o degradare civica printr-o hotarare judecatoreasca penala;

c)                                          condamnatii pentru marturie mincinoasa;

2.                                                persoanele cu infirmitati fizice nu pot fi martori cu privire la faptele ce nu pot fi percepute de ele din cauza infirmitatii;

3.                                                rudele si afinii pana in gradul 3 inclusiv, cu oricare dintre partile din proces; exceptie: procesele de stare civila si divortul;

4.                                                sotul, chiar despartit de una dintre parti;

                                                           II.      persoanele scutite de obligatia de a fi martor.

1.      persoanele care au obligatia de a pastra secretul profesional:

-  avocatii;

-  notarii;

-  executorii;

-  medicii;

-  farmacistii;



-  preotii;

2.      persoanele care au obligatia sa pastreze secretul de serviciu:

-  functionarii de stat;

Interdictia acestora inceteaza o data cu incetarea functiei.

3.      persoanele care s-ar expune pe ele insele sau rudele ori afinii lor pana la gradul 3, prin declaratia data, la o pedeapsa penala sau la oprobiul public.

Prezentarea si ascultarea martorilor in instanta

 

Martorii sunt citati pentru termenul fixat de instanta. Audierea se face de completul de judecata nemijlocit sau prin comisie rogatorie. La termenul stabilit se asculta martorii prezenti si se amana cauza pentru cei absenti. In situatia absentei nejustificate a martorilor, instanta ii poate amenda, dupa care vor fi emise mandate executate de politie. Legea prevede in cazuri urgente si posibilitatea recurgerii direct la mandatul de aducere. Instanta poate reveni la masura amendarii in cazul prezentei martorului la termenul urmator. Daca absenta martorului persista si instanta a luat toate masurile pentru aducerea lui, procesul se va judeca fara audierea acelui martor. Martorul are dreptul la despagubiri pentru cheltuielile lui din ziua marturiei si instanta poate consemna in incheierea de sedinta suma ce i se datoreaza. O asemenea incheiere este executorie.

Martorii prezenti vor fi audiati pe rand. In timpul audierii unui martor, ceilalti asteapta afara pentru a nu fi influentati de declaratia acestuia.

De obicei, martorii se audiaza in ordine dupa partea care i-a propus. Martorul prezent va fi identificat dupa buletinul de identitate sau cartea de identitate dupa care este invitat sa depuna juramant religios sau laic. Dupa depunerea juramantului, martorul este intrebat daca este ruda sau afin cu una din parti, dupa care instanta ii spune ca marturia mincinoasa este infractiune si se pedepseste cu inchisoarea.

Declaratia martorului trebuie sa fie spontana. El trebuie sa declare liber ceea ce cunoaste asupra datelor cauzei. Dupa aceasta martorul poate fi intrebat punctual de instanta, de partea care l-a propus si apoi de celelalte parti. In declaratie, martorul nu are voie sa recurga la notite, decat cu acordul instantei si pentru cantitati transformate in numere sau pentru denumiri rare.

Dupa ce se epuizeaza intrebarile, martorul este invitat sa citeasca declaratia scrisa de grefier la dictarea presedintelui completului. Martorul are dreptul sa ceara indreptarea unor erori sau completarea declaratiei, dupa care o semneaza. Daca martorul refuza sa semneze, declaratia nu este valabila.

Partea din pagina neocupata de text se bareaza de grefier pentru a nu putea fi completata ulterior. Fiecare pagina a declaratiei se semneaza de martor, de presedintele completului si de grefier. Martorul audiat este invitat in sala pana se audiaza pe rand si ceilalti martori. Daca din declaratiile lor rezulta contradictii grave, instanta ii poate confrunta intocmind un proces verbal de confruntare.

Daca martorul minte vadit, instanta poate indruma partea sa-l reclame pentru marturie mincinoasa. Orice modificari, stersaturi sau adaugiri trebuie contrasemnate de presedintele completului.

Aprecierea declaratiei martorului de catre judecator

 

Declaratia martorului se apreciaza liber, incercandu-se stabilirea starii de fapt adevarate chiar si in situatia unor declaratii contradictorii.

Pentru aceasta instanta trebuie sa stabileasca 2 lucruri:

1.daca martorul a spus adevarul sau a dorit sa-l spuna;

2.daca martorul a relatat corect starea de fapt.

1.      Sinceritatea martorului se apreciaza:

-        dupa interesul martorului in proces;

-        dupa gradul de rudenie cu partile;

-        dupa relatii de afectiune sau dusmanoase;

-        dupa izvorul de informatie.

2.      Aceasta se analizeaza pe 3 directii:




a)      perceptia faptelor este determinata de profesie, starea sufleteasca, de interesul provocat de imprejurari relatate, de distanta dintre martor si scena faptei, de eventuale infirmitati senzoriale;

b)      memorarea se apreciaza in functie de timp, de legatura celor relatate cu un eveniment de interes personal al martorului, incercandu-se sa se evite relatarea unor deductii ale martorului ca fiind fapte percepute direct;

c)      reproducerea relatata trebuie sa fie corecta si clara, martorul sa nu fie stapanit de emotii, de frica. El trebuie interogat pe un ton moderat si nu trebuie intrerupt nejustificat. Se are in vedere gradul de inteligenta al martorului, obisnuinta de a se exprima in public si capacitatea de abstractizare.

Admisibilitatea probei cu martori

 

Martorul nu este admis pentru a declara in litigiu patrimonial peste valoarea de 250 lei sau impotriva sau peste continutul unui inscris. Acestea sunt interdictii pentru martorii propusi de partile inscrisului.

Partile din proces care nu sunt partile in inscris pot declara ca martori si peste continutul acestui inscris care pentru ele reprezinta un fapt juridic.

De la acest principiu exista exceptia imposibilitatii morale de constituire a unui inscris.

O astfel de declaratie valoreaza un inceput de dovada scrisa. Aceste impedimente pot fi depasite daca partea adversa este de acord cu declaratia martorului.

RAPORTUL DE EXPERTIZA

Expertul nu cunoaste personal faptele procesului. El este chemat de instanta sa-si exprime opinia ca specialist in domeniu. Expertiza se cere de parti sau se ordona din oficiu de instanta. Ea este, in general, facultativa. Este obligatorie in:

-        punerea sub interdictie (expertiza psihiatrica);

-        stabilirea valorii bunului gajat;

-        inregistrarea tardiva a unei nasteri (expertiza antropologica).

De regula, dupa ce s-au stabilit obiectivele expertizei si domeniul de specialitate, instanta cere de la biroul de experti judetean un tabel cu cate 3 experti. Dintre acestia, partile pot conveni in alegerea unuia, iar daca nu, instanta desemneaza expertii prin tragere la sorti. Expertul desemnat este obligat sa depuna juramantul. In afara expertilor acreditati de Ministerul de Justitie, instantele mai pot recurge la opinia motivata a unui specialist care este personalitate intr-o anumita materie sau la punctul de vedere al unui laborator sau institut de specialitate.

Expertul desemnat este instiintat de instanta printr-o adresa. El va studia dosarul si va convoca partile pentru constatari tehnice cu cel putin 5 zile inainte de aceste constatari. Convocarea este obligatorie sub sanctiunea nulitatii expertizei, cu exceptia expertizelor grafologice, de laborator sau medico – legale la care partile nu trebuie convocate.

Constatarile facute pe teren in prezenta partilor vor fi consemnate de expert intr-un raport de expertiza si eventual intr-un proces verbal de constatare. Raportul de expertiza trebuie depus la dosar cu 5 zile inainte de termenul urmator si e normal sa fie comunicat si partilor.

Partile au dreptul sa solicite instantei si aprobarea unui expert asistent al fiecarei parti, platit separat. Amanarea repetata a depunerii raportului de expertiza in dosar poate sa conduca la:

-        amanarea procesului;

-        atentionarea sau amendarea expertului;

-        retragerea onorariului si numirea altui expert.

Expertul e obligat sa raspunda motivat la obiectivele tehnice stabilite de instanta, fiindu-i interzis a-si expune un punct de vedere in afara competentei lui.

Partile nemultumite de raport pot formula critici motivate pe care le supun cenzurii instantei. Daca instanta le aproba, poate ordona expertului sa refaca raportul, iar daca deficientele persista, instanta poate admite o noua expertiza.

In ipoteza unor expertize cu concluzii diferite, instanta incearca cu acordare a opiniei expertilor sau va impartasi opinia celei mai bune expertize ???. Instanta nu e obligata sa pronunte hotararea in conformitate cu punctul de vedere al expertului, dar daca inlatura raportul de expertiza, judecatorul este obligat sa-si motiveze punctului lui de vedere.

Daca lipsurile din expertiza pot fi complinite de instanta, nu se va mai ordona refacerea expertizei.







Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre drept civil

Dreptul familiei
Codul civil








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics