StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Protejeaza-ti interesele
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Intinderea competentei instantei sesizate. prorogarea de competenta



Intinderea competentei instantei sesizate. Prorogarea de competenta

§.1. Intinderea competentei instantei sesizate

In cazul in care o instanta a fost sesizata cu o cerere de chemare in judecata, care, potrivit legii, este de competenta sa, se 555i83f pune problema de a sti care este intinderea acestei competente. Astfel, exista unele situatii in care necesitatea rezolvarii complete si unitare a pricinii impune instantei sa se pronunte si asupra apararilor paratului, a incidentelor procedurale ivite in cursul procesului ori a unor alte cereri, chiar daca, in mod obisnuit acestea nu ar intra in competenta sa.

In vederea stabilirii intinderii competentei instantei sesizate urmeaza a fi aplicate doua regului.

Prima din ele, consacrata de literatura si practica judiciara, este aceea ca         “ judecatorul actiunii este si judecatorul exceptiei”, ceea ce inseamna ca instanta sesizata de reclamant si competenta sa judece cererea sa se va pronunta si asupra mijloacelor de aparare a paratului, chiar daca acele mijloace ar cere solutionarea unei chestiuni prealabile care nu ar intra in competenta sa.

Cea de a doua regula este “accesoriul urmeaza soarta principalului”; instanta sesizata cu cererea reclamantului este competenta , de regula, sa se pronunte asupra tuturor incidentelor privind procedura de judecata, suspendarea si stingerea acesteia.

§2.   Prorogarea de competenta

         

Prorogarea competentei intervine in cazul in care o instanta competenta sa solutioneze cererea cu care a fost sesizata de catre reclamant devine competenta sa judece si alte cereri care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.

Prorogarea competentei poate interveni in temeiul legii ( prorogare legala), al unei hotarari judecatoresti ( prorogare judecatoreasca), sau in temeiul conventiei partilor(prorogare conventionala sau voluntara).

2.1. Prorogarea legala

Prorogarea legala intervine in cazurile expres prevazute de lege, si anume de art.9, art. 17 si art. 164 C.p.c.

Art.9 prevede ca, in cazul coparticiparii procesuale pasive, reclamantul poate introduce cererea la domiciliul oricaruia dintre parati. O data ce una dintre instante a fost sesizata, ea devine competenta sa solutioneze litigiul si in raport cu paratii care domiciliaza in circumscriptiile altor instante;

Art. 17 dispune ca cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala;

Conexitatea , prevazuta de art.164 si 165 c.p.c, presupune existenta a doua sau mai multe pricini ce se afla inaintea aceleiasi instante sau a unor instante diferite,dar de acelasi grad, in care sunt aceleasi parti, sau chiar impreuna cu altele, si al caror obiect sau cauza au intre ele o stransa legatura. Conexarea este posibila numai daca nu se incalca normele de ordine publica in materie de competenta.

 2.2.  Prorogarea judecatoreasca

Prorogarea judecatoreasca a competentei intervine in temeiul unei hotarari judecatoresti, pronuntata in temeiul unui text de lege care indreptateste instanta sa pronunte o hotarare ce are drept consecinta judecarea unei cereri de o instanta care, in mod normal, nu ar fi competenta.

Cazurile de prorogare judecatoreasca sunt urmatoarele:

a)stramutarea pricinilor(art.37-40 C.pr.civ.).

Textele incidente sint urmatoarele: 

„Art. 37 Cand una din parti are doua rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv printre magistratii instantei, cealalta parte poate cere stramutarea pricinii la o alta

instanta de acelasi grad.

Stramutarea pricinii se mai poate cere pentru motive de banuiala legitima sau de siguranta publica. Banuiala se socoteste legitima de cate ori se poate presupune ca nepartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor pricinii, calitatii partilor ori vrajmasiilor locale. Constituie motive de siguranta publica acele imprejurari care creeaza presupunerea ca judecata procesului la instanta competenta ar putea produce tulburarea ordinii publice.

Art. 38. - Stramutarea pentru motiv de rudenie sau de afinitate trebuie ceruta mai inainte de inceperea oricarei dezbateri; cea intemeiata pe banuiala legitima sau siguranta publica se poate cere in orice stare a pricinii.

Stramutarea pentru siguranta publica se poate cere numai de procurorul de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 39. - Cererea de stramutare intemeiata pe motive de rudenie sau de afinitate se depune la instanta imediat superioara.

Cererea de stramutare intemeiata pe motive de banuiala legitima sau de siguranta publica se depune la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 40. - Cererea de stramutare se judeca in camera de consiliu.
          Presedintele instantei va putea  cere dosarul pricinii si sa ordone, fara citarea partilor, suspendarea judecarii pricinii, comunicand de urgenta aceasta masura  instantei respective.
          In caz de admitere, pricina se trimite spre judecata unei alte instante de acelasi grad.

Hotararea asupra stramutarii se da fara motivare si nu este supusa nici unei cai de atac. Ea va arata in ce masura actele indeplinite de instanta inainte de stramutare urmeaza sa fie pastrate.

Dispozitiile art. 35 se aplica prin asemanare.”

b) delegarea unei alte instante( art23 c.p.c, in cazul cind , din pricina unor imprejurari exceptionale, instanta competenta este impiedicata un timp indelungat sa functioneze);

c) administrarea unor dovezi prin comisie rogatorie ( art. 169 alin ultim c.p.c.)

d) admiterea recursului si trimiterea spre rejudecare la o alta instanta decat cea care a judecat fondul, dar de acelasi grad( art. 312 alin. 5 c.p.c)

e) recuzarea mai multor judecatori astfel incat sa nu se mai poata constitui completul de judecata ( art.33 c.p.c.).

2.3. Prorogarea conventionala  (voluntara)

Prorogarea conventionala a competentei intervine in temeiul unei intelegeri a partilor, in acele cazuri in care legea permite partilor sa deroge de la regulile de competenta pe care le stabileste, deci in cazul competentei teritoriale reglementate de norme de ordine privata.

Prorogarea conventionala a competentei poate rezulta din inserarea in contractul incheiat de parti a unei clauze atributive de competenta sau printr-o conventie separata. Conventia se poate face si verbal, in fata instantei de judecata alese, care va lua act de intelegerea partilor in incheierea de sedinta.







Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre drept civil

Dreptul familiei
Codul civil








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics